1,445 matches
-
comercial competitiv, e-guvernarea inovativă și lipsită de birocrație, precum și serviciile mobile sunt semne ale economiei de piață estone. Estonia produce circa 75% din energia electrică pe care o consumă. Peste 85% din ea se generează din exploatarea zăcămintelor de șist bituminos. Alte surse de energie, cum ar fi lemnul, turba și biomasa constituie circa 9% din producția primară de energie. Energia eoliană constituie 6% din totalul consumului pe 2009. Estonia importă produse petroliere din Europa de Vest și Rusia. Extracția șisturilor bituminoase
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
de șist bituminos. Alte surse de energie, cum ar fi lemnul, turba și biomasa constituie circa 9% din producția primară de energie. Energia eoliană constituie 6% din totalul consumului pe 2009. Estonia importă produse petroliere din Europa de Vest și Rusia. Extracția șisturilor bituminoase, telecomunicațiile, textilele, produsele chimice, industria bancară, serviciile, pescuitul și industria alimentară, industria lemnului, industria navală, electronicele și transportul sunt sectoare-cheie ale economiei. Portul neînghețat Muuga, de lângă Tallinn, este o structură modernă cu capabilități de transbordare, elevator de cereale de
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
economii dintre toate noile state membre ale UE aderate în 2004 și 2007. Estonia a aderat la OECD în 2010. Deși Estonia este în general săracă în resurse, se găsesc unele bogății. Țara dispune de zăcăminte semnificative de calcar și șisturi bituminoase, împreună cu păduri, care acoperă 50,6% din suprafața țării. Pe lângă șisturi bituminoase și calcar, Estonia deține mari rezerve de fosforit, pechblendă și granit care nu sunt încă exploatate decât cel mult pe scară restrânsă. Cantități semnificative de oxiduri de
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
2007. Estonia a aderat la OECD în 2010. Deși Estonia este în general săracă în resurse, se găsesc unele bogății. Țara dispune de zăcăminte semnificative de calcar și șisturi bituminoase, împreună cu păduri, care acoperă 50,6% din suprafața țării. Pe lângă șisturi bituminoase și calcar, Estonia deține mari rezerve de fosforit, pechblendă și granit care nu sunt încă exploatate decât cel mult pe scară restrânsă. Cantități semnificative de oxiduri de pământuri rare se găsesc în sedimentele acumulate în 50 de extracție de
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
și calcar, Estonia deține mari rezerve de fosforit, pechblendă și granit care nu sunt încă exploatate decât cel mult pe scară restrânsă. Cantități semnificative de oxiduri de pământuri rare se găsesc în sedimentele acumulate în 50 de extracție de uraniu, șist și loparit de la Sillamäe. Din cauza creșterii prețurilor pământurilor rare, extracția acestor oxizi a devenit viabilă din punct de vedere economic. Țara exportă acum circa 3000 de tone pe an, ceea ce reprezintă circa 2% din producția mondială. Au existat dezbateri publice
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
000 de persoane, adică circa 12% din forța de muncă la nivel național. Un alt sector industrial important îl constituie industria chimică și cea constructoare de mașini, în principal în regiunea Ida-Viru și în jurul Tallinnului. Industria extractivă, centrată pe extracția șisturilor bituminoase, și ea concentrată în estul țării, produce aproximativ 90% din necesarul de electricitate al țării. Utilizarea pe scară extinsă a șisturilor bituminoase a cauzat însă și probleme ecologice grave. Deși cantitatea de poluanți emisă în aer este în scădere
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
și cea constructoare de mașini, în principal în regiunea Ida-Viru și în jurul Tallinnului. Industria extractivă, centrată pe extracția șisturilor bituminoase, și ea concentrată în estul țării, produce aproximativ 90% din necesarul de electricitate al țării. Utilizarea pe scară extinsă a șisturilor bituminoase a cauzat însă și probleme ecologice grave. Deși cantitatea de poluanți emisă în aer este în scădere începând cu anii 1980, aerul este încă poliat cu dioxid de sulf din cauza industriei miniere dezvoltată agresiv de Uniunea Sovietică pe teritoriul
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
de 2800 MW este constituită de proiecte propuse în zona Lacului Peipsi și a coastelor insulei Hiiumaa. Se intenționează renovarea unor unități mai vechi de la Termocentrala Narva, înființarea de noi centrale electrice și îmbunătățirea eficienței producției de energie bazată pe șisturi bituminoase. Estonia a liberalizat 35% din piața energiei electrice în aprilie 2010. În ansamblu, piața energiei electrice urmează să fie liberalizată în 2013. Guvernul ia în calcul participarea, împreună cu Lituania, Polonia și Letonia, la construcția Centralei Nucleare de la Visaginas din
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
de specialitate sub numele de „platforma moesică”. Acesteia îi corespunde din punct de vedere morfologic Câmpia Română. În alcătuirea platformei Moesice distingem două etaje structurale: soclul și cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime. În alcătuirea soclului intră șisturi cristaline, străbătute de masive granitice, și “șisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Acesteia îi corespunde din punct de vedere morfologic Câmpia Română. În alcătuirea platformei Moesice distingem două etaje structurale: soclul și cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime. În alcătuirea soclului intră șisturi cristaline, străbătute de masive granitice, și “șisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
soclul și cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime. În alcătuirea soclului intră șisturi cristaline, străbătute de masive granitice, și “șisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
de crinoide recristalizate. Cei cinci metri ai Benzii Galbene aflați lângă Falia Qomolangma sunt puternic deformați. Un strat de grosime de breccia o separă de Formațiunea Qomolangma. Restul Formațiunii Pasul Nordic, expusă între și pe Everest, constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
breccia o separă de Formațiunea Qomolangma. Restul Formațiunii Pasul Nordic, expusă între și pe Everest, constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
între și pe Everest, constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă din șist silminit-K-feldspat și gneiss cu numeroase silluri și dike-uri de leucogranit cu grosimi de la un cm la .
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
versantul vestic abrupt mărginit de Talva Gabrotului( 992 m ) după circa 2 km, cheile își pierd aspectul caracteristic, versanții fiind acoperiți de păduri. Masivele Svinecea, Pregheda și Lalca sunt formate din calcare liasice,iar restul reliefului muntos este format din șisturi cristaline. În zona depresionara, relieful se termină cu vârful Rudina ( 870 m ) și talva Gabrotului( 992 m ) sub care coboară vertiginos cu 400-500 m până în Depresiunea Almajului cu terasele și dealurile are compun țarina localitații.La o distanță de 2
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o creștere a versanților din amonte în aval, pe masura apropierii de contactul tectonic dintre cristalinul autohton și cristalinul getic, cunoscut sub numele de
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
se desfășoară sub forma unei culmi de-a lungul Cernei, incepand în aval de Topleț în sud-vest și până la Oslea spre nord-est. În general, acești munți se caracterizează printr-o diversitate petrografica, fapt evidențiat și de relief, remarcându-se prezenta șisturilor cristaline cărora le corespunde Culmea Cernei cu înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
într-o depresiune perfect închisă, dominată de dealurile din jur. Altitudinea zonei construite este între 450 m și 700 m, dealurile din jur sunt mai înalte, 1020 m vârful Malău, 917 m vârful Măgurii. Dealurile sunt predominant pe bază de șisturi, zona fiind un fund de mare geologic (strat sedimentar). Una din atracțiile zonei este un versant vertical numit "Malul de răsună" (din cauza ecoului pe care îl produce), menționat de Vlahuță în România Pitoreasca. Apropierea de Carpați face ca Bezdeadul să
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
are o orientare vest-est și prezintă cîteva cute secundare, iar în zona Bunești- Păușești-Măglași axul sinclinal ia o direcție spre sud-est până la dealul Teișului. De aici se îndreaptă luînd direcția vest-est sprijinindu-se spre sud pe slabă treaptă anticlinală de șisturi care separă depresiunea cu sare de anticlinalul de la Ocnele Mari. Făcînd parte din regiunea dealurilor din sudul Carpaților Meridionali, aceste depresiuni slab cutate ce coboară spre sud către Podișul Getic, zona comunei Păușești-Măglași nu poate fi socotita decît un teritoriu
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
montană a județului Timiș, la poalele vârfului Padeș, localitatea Nădrag posedă un relief în general deluros, cu pante mai mult abrupte și doar pe alocuri line. Solul e deteriorat și de faptul că întregul masiv Poiana Ruscăi este construit din șisturi cristaline, în care de multe ori se întâlnesc infuzii granitice, grenodioritice și pe alocuri calcaroase, ce prezintă atracții deosebite. Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se înalță vârful Padeș. Acesta a constituit în
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]