1,434 matches
-
o mărime de 20 cm. Datorită culorii lor de avertizare a toxicității nu sunt vânate de multe animale, cu excepția coiotului, păsărilor răpitoare și omului. Șopârlele pot atinge vârsta de peste 20 de ani. După ce a mușcat prada și a injectat otrava, șopârla nu lasă victima ci prin mișcări de masticație face o masare pentru difuzarea toxicului în corpul pradei. Simptomele cauzate de mușcătura veninoasă sunt o durere intensă la locul mușcăturii, inflamare, edem, greață vărsături, cianoza locală și a extremităților, ridicarea temperaturii
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
zona de lizieră a pădurii (ecotonul molidiș-jnepeniș-pajiște subalpină) pot fi observate pe lângă specii de amfibieni cum sunt tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegată) broasca roșie de munte (Rana temporaria) și specii de reptile cum sunt naparca/ șopârla fără membre (Anguis fragilis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), șopârla de câmp (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus). Avifauna molidișurilor de limită este relativ săracă atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi, dintre speciile cuibăritoare mai reprezentative
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ecotonul molidiș-jnepeniș-pajiște subalpină) pot fi observate pe lângă specii de amfibieni cum sunt tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegată) broasca roșie de munte (Rana temporaria) și specii de reptile cum sunt naparca/ șopârla fără membre (Anguis fragilis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), șopârla de câmp (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus). Avifauna molidișurilor de limită este relativ săracă atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi, dintre speciile cuibăritoare mai reprezentative fiind mierla gulerată (Turdus torquatus
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
observate pe lângă specii de amfibieni cum sunt tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegată) broasca roșie de munte (Rana temporaria) și specii de reptile cum sunt naparca/ șopârla fără membre (Anguis fragilis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), șopârla de câmp (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus). Avifauna molidișurilor de limită este relativ săracă atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi, dintre speciile cuibăritoare mai reprezentative fiind mierla gulerată (Turdus torquatus), brumărița de pădure (Prunella modularis
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (Aquila cheysaetas), tisa alpină (Anthus apinoletta), brumărița (Prunella collaris), rața sulițar (Anas acuta). Dintre reptile, vipera comună (Vipera berus) și șopârla de munte (Lacecta vivipara) sunt prezente în zonele cu stânci calcaroase. În pajiște e prezentă broasca roșie de munte (Rona tempozozia). Trebuie menționat prezența cândva pe aceste meleaguri a zăganului, a vulturului negru și a vulturului sur. Este foarte bogată
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), păstravul (Salmo trutta fario), porcușorul (Gobio uranoscopus frici), zglăvoaca (Cotus gobio). Se regăsesc reptile și amfibieni ca: broasca râioasă verde (Bufo viridis), roșie (Rana temporaria) și cafenie (Rana arvalis), brotacul (Hyla arborea), șopârla de munte (Lacerta vivipara), tritonul carpatic - mai rar (Triturus montandoni), salamandra (Salamandra salamandra), vipera comună (Vipera berus) Dintre păsări, "pe lângă pâraiele cu pantă mare "se află: arinarul (Chrysomirtis spinus), cintița (Fririgilla coelebs), gușa roșie sau cărămidarul (Erithacus rubecula), muscarul sur
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
sînt reprezentate de specii că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
podișul de la Babadag și din Munții Măcinului(singurul loc din țară) cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e șorecarul mare. Munții Măcinului constituie singurul loc din țară unde cuibărește șoimul dunărean. Dintre reptile menționam: țestoasă, țestoasă cu coada, șopârla de câmp, gușterul vărgat dobrogean, soprara, gușterul, șerpi. Amfibienii sunt reprezentați de: broască de pământ bruna, broască râioasa verde, brotăcelul. Din punct de vedere floristic ei reprezintă limită nordică a speciilor mediteraneene, balcanice și pontice, limită sudică a speciilor central
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), vipera ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate prin "Directivei Consiliului European
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
preferate ale lui Rei sunt fugu, un tip de pește care este extrem de toxic și este considerat o delicatesă în Japonia și mâncarea thailandeză. Alte lucruri preferate sunt culorile roșu și negru, florile albe casablanca, piatra prețioasă preferată este rubiul, șopârlele mici, panda și lucrurile care îi displac sunt conservele de sparanghel, oamenii în general și televiziunea. Datele din manga arată că lui Rei îi place anime-ul "Devilman", care în manga din engleză se schimbă la "Buffy the Vampire Slayer
Rei Hino () [Corola-website/Science/313138_a_314467]
-
jderul de copac ("Martes martes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), apolonul negru (un fluture din specia " Parnassius mnemosyne"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șarpe inelat ("Natrix natrix"), sau brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
din plante joase, iar la înălțimi mai mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși, fregate, porumbei, sternide. În Nauru există o singură specie de pasăre cântătoare: pitulicea-de-stuf ("Acrocephalus rehsei"). Alături de cordate, Nauru găzduiește și o varietate mare de nevertebrate. În apele dimprejurul insulei înoată
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
coboară și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
este mai îngust și mai scurt ca al viperei. Au o gură largă, comisura gurii ajungând până sub ochi. În cazul speciilor veninoase, dinții cu venin sunt situați pe maxilarul superior în fundul gurii. Năpârca se hrănește cu mamifere mici, păsări, șopârle, amfibii, pești și moluște. Unele colubride din Africa și India se hrănesc numai cu ouă de păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
(însemnând "reptilă cu brațe", din limba greacă "βραχιων", "braț", și "σαυρος", "șopârlă") a fost un gen de dinozauri sauropozi erbivori patrupezi, din familia "Brachiosauridae", care au trăit de la sfârșitul Jurasicului, posibil până la începutul Cretacicului. Cântăreau între 30 și 80 de tone. Genul a fost denumit în acest fel deoarece membrele anterioare erau
Brachiosaurus () [Corola-website/Science/313434_a_314763]
-
carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pitulice ("Sylvia nisoria") Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), viperă ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
de stâncă ("Prunella collaris"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), șoim călător ("Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), pupăză ("Upupa epops"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"). Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), balaur mare ("Elaphe sauromates"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]