3,021 matches
-
Nu l-am auzit nicicând plângând de foame. Dar era mai mare dragul să-i vezi fericirea ostentativ afișată când, la ora mesei, mămica intra la el. Fiecare nou fel de mâncare era pregătit din vreme. Cu povești de Dumnezeu știute narate în ședințele de intimitate post supt. Am asistat involuntar la introducerea morcovului deoarece am remarcat că Marga a plecat spre Dănuț cu o subțire felie de morcov tăiat în lung. Nu i-a oferit felia. Dar am ascultat povestea
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
oamenii, într-un mandarin câteva pasarele ciripeau pline de farmec, câțiva copii se jucau pe lângă noi scoțând strigate de bucurie aveau atâta inocentă imprimata pe fețele lor, pe o altă bancă doi tineri îndrăgostiți își împărtășeau cuvinte doar de ei știute, Julio se oprise nu îmi mai vorbea părea mai liniștit. După un timp ne-am despărțit, i-am urmărit cu privirea silueta lui înaltă cum se pierdea prințe trecătorii de pe strada ce poate asemenea lui umblau prin viață apăsați de
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
întinsă în jurul casei, deoparte și de alta a uliței. Spre nedumerirea polițiștilor, persoana în cauză nu fusese văzută de nimeni timp de aproape o lună. Femeia care întreținea casa în lipsa proprietarului și hrănea câinii, devotată stăpânului și înfricoșată de cele știute și văzute, a negat că l-a văzut pe acesta când a adus fata. - Eu nu știu nimic, maică! Când am venit ieri să dau la câini să mănânce, era mașina aci. Nu l-am văzut pe domnul. Nu, nu
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
culegeri de poezii devenite mai apoi cântece, din care, unele sunt culese de alții, iar altele originale de Anton Pann. „Crez că la mulți va aduce mirare pornirea mea spre a da prin tipar la lumină niște poezii ca acestea. Știut fiind însă la cei mai mulți din obște că aceste poezii de multă vreme avându-le manuscrise, unele adunate de la alii și altele chiar de mine compuse, mai totdeauna aveam silă de către prieteni, a le da izvoade, și cu aciasta mi se
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
naturii freamăt. Stele pe gene mi se-așază Și îmi mângâie pleoapa fină, Toamna în mine-agonizează, Eu vreau să urc înspre lumină... Sub lujerul iubirii tale, Adăpostindu-mă, tăcută, Să te-ntâlnesc din nou în cale, Iubirea mea de mult știută... În ochii mei vii, de smaralde, Pierzându-te, să te regăsesc, Să te-nvălui în raze calde Și-n zorii zilei să te răpesc... Referință Bibliografică: TOAMNĂ RUGINIE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1367, Anul IV, 28
TOAMNĂ RUGINIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353140_a_354469]
-
spatele vânăt, mama stătea în picioare lângă ei, în mâini cu o cană cu apă și un prosop, baba Vasilichia își plimba mâinile rotunde și pufoase, cu pete maronii, peste vânătăile tari, rostind, cu ochii închiși, cuvinte doar de ea știute, nu se auzea nimic, doar vedeam buzele mișcându-se ca frunzele sub o adiere ușoară... Într-o seară de vară, când soarele mare cât o tavă pentru copt pâinea cobora în cuptorul pământului, sprijinindu-se cu coatele pe marginea zării
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
nenea Turuianu, omul de serviciu disponibil oricând, dispăruse. Unde sunt toți? Timpul pare încremenit într‑o așteptare enervantă și apăsătoare. Din când în când, contabila primăriei, tovarășa Pungă, intră și iese pe ușă tăcută, preocupată de ceva doar de ea știut. Beau o cafea și încerc să dau câteva telefoane. În receptor aud sunetul derivației, ecoul, semn că centralista mă ascultă. Mi se pare că oriunde aș suna e pustiu, că toată lumea a dispărut, iar eu sunt singură. Nu‑mi găsesc
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
la ordine, mi‑au accentuat starea de neliniște. Afară, în curte, Miki urla a pustiu alături de alți câini care răspundeau prin urlete mai slabe. Se pare că există un soi de comunicare între patrupede în anumite momente doar de ele știute. În pauzele dintre urletele câinilor se auzea cucuveaua de pe acoperiș aproape, tot mai aproape. Mișu a adormit după ce serialul de la televizor s‑a terminat. Am încercat să adorm și eu, dar somnul nu a vrut să vină din cauza neliniștii care
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
fluturi speriați, iar bețele alergau înnebunite pe țambal, parcă biciuite de strigăturile înfocaților dansatori. Atunci jocul nu mai era joc. Vijelia se transforma în taifun, iar corpurile jucătorilor zburau cu viteze amețitoare. Strigăturile direcționau taifunul după reguli numai de ei știute. Cu tot ritmul uluitor, pașii lor erau surprinzător de uniformi, într-o execuție desăvârșită în vijelioasa descătușare. Câte un jucător nu rezista acestui ritm sau nu cunoștea foarte bine pașii, extrem de complecși. Atunci, forța centrifugă îl azvârlea din joc ca
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
fâneață, Se treziră față-n față Berbecul cel cărpănos Și un țap foarte nervos. - Stai un pic, zice berbecul, Vreau să-ți spun că ăsta-i locul Pentru turma mea de oi. Tu du-ți caprele-napoi Peste deal; locu-i știut, E al vostru, de păscut. -Nu, nicicum nu plec de-aici, Mai ales când tu îmi zici. Și-ntărindu-și coada scurtă Țapul se găti de luptă. Sângele li se-nfierbântă Și-ntr-o clipă sar la trântă. Și se
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
oameni care sunt deja în circuitul valorilor culturale naționale și nu numai. Nu de puține ori fiind împreună cu noi și Varujan Vosganian, dar numai în calitate de scriitor iubitor de Iași, aflat în bune relații (aici ar putea fi chiar un mister știută fiind natura mai degrabă cârcotașă a breslei), cu unii dintre confrații ieșeni. În toamna anului 2012 ne-am întâlnit în sediul revistei „Convorbiri Literare”, în biroul directorului Casian Maria Spiridon, cel care, împreună cu scriitorul gălățean Stelian Vicol puseseră la cale
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
cafeaua la barul din salonul de la recepție. Primind acceptul partenerei, plăti ospătarului și plecară spre bar. Aici putea să-și fumeze și țigara sa preferată, din foi de tutun aromatizat cu whisky vechi, după o rețetă numai de producătorul cubanez știută. La masa din bar își admira interlocutoarea care tot îi povestea cum și-a cunoscut soțul de care spunea că este îndrăgostită. Ștefan nu prea era interesat de confidențele doamnei Gloria Trifan. Dorea să o surprindă cu ceva și îi
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
cu crengile-i răsfirate. Parcă dorea să spună ceva, dar nu-i ințelegeam limbajul, noi nu cunoaștem limbajul pomilor. Autorul își amintește de orătăniile din curte care se urcau în dud și înnoptau după un anume ritual numai de ele știut, dar și de mama sa „o femeie scundă”, ca orice fiu care niciodată nu-și uită ființa care i-a dat viață. El povestește cu acuratețe și emoție viața patriarhală care se desfășoară în jurul/prezența acelui dud. Cu durere în
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
mă va refuza. Numai să fie ea sub acest nume, să nu fie o coincidență stranie...”, își spuse Eugen, vizibil tulburat. Se grăbi să-și treacă în revistă pacienții, intrând în fiecare salon într-o anumită ordine numai de el știută. S-a informat despre tot ceea ce s-a întâmplat în lipsa lui, atent, dedicat muncii sale migăloase și pline de răspundere. A aprobat tratamente, a acordat consultații, a analizat fișe și a vorbit detașat cu personalul medical și, în aceeași măsură
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
Că acel mediu lacunar să fie, atât un întreg, cât și un intreg cunoscut, este necesar a umple golurile, necunoscutul, cu convenții, mai precis, a filosofa asupra neconvenționalului, dar acest lucru nu este posibil decît prin cele convenționale, adică deja știute, care reprezintă punctul de plecare. Tăcerea - de pildă- poate crea un gol, dar poate ascunde o idee. Cei mai multi sesizează golul, în schimbul posibilei abundente ideatice. În Jurnalul sau, Constantin Noica notă: ”Tulburătoare, vorba această a lui Simmel: ”viața că totalitate de
CARPE DIEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354083_a_355412]
-
noastre, ci și a poporului român căruia mulți dintre vizitatorii străini îi reproșează că nu a fost capabil să aibă în capitala țării ceea ce capitalele lor au: Catedrală. Nu știu de ce unora dintre noi le este indiferentă o atare apreciere, știut fiind că nu suntem mai prejos decât alte popoare europene. În orice capitală europeană mergi, vei constata că emblema și mândria acesteia o constituie catedrala, nu șoselele mărginașe, numite „centură“. Quartetul format din românul consumerist, cârcotașul de profesie, alogenul proaspăt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
trisțete și singurătate, depre năzuința lui doi înspre unu. La scăpăratul stelelor, turmele suiau dealul și buciumul suna, anunțând despărțiri. Într-o zi, Sephora a plecat. În el, cuvintele au început să se așeze altfel, după rosturi numai de ele știute. Codrii albeau în depărtare și spinii trandafirului se adânceau în carnea privighetorii, țintindu-i inima. Steaua numită cu numele lui, numele pe care i-l dăruise Sephora, scânteia mai tare, de parcă ar fi vrut să se arunce in mare. A
INTOTDEAUNA, POETUL SE NUMESTE EMINESCU de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347083_a_348412]
-
mijlocul cu un brâu din curcubeu. Văzând-o atât de necăjită, în taină bunica i-a țesut un brâu pe care a cusut mărgele sclipitoare. De fapt, erau pietre prețioase în toate culorile, adunate dintr-o peșteră numai de ea știută. După aceea, a pus brâul la păstrat pentru ziua când nepoțica va împlini 12 ani. Sya avea 11 ani, dar părea mult mai mare. Era înaltă și mlădioasă precum trestia, fața-i albă ca floarea de iasomie, părul bălai îi
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
Iubire > DOR... Autor: Ana Georgescu Publicat în: Ediția nr. 1031 din 27 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Noaptea, când liniștea crește, Gândul hoinar Ce n-are astâmpăr Îmi mângâie tâmplele; Apoi mă îndeamna să străbat Cărări doar de noi doi știute. Refac din amintiri Drumul către inima ta, Visele de iubire Ce s-au risipit ca fumul în vânt Sau poate ca rătăcesc departe de mine, Și nu pot nicicând să le-ajung. E noapte... și-atâta tăcere! Un sentiment nostalgic
DOR... de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347129_a_348458]
-
Valerică Nițu Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului atent la alba tâmplă între mine și cuvânt a plecat singurătatea în semicercul zâmbetului din tăceri adun misterul unui poem în fulgeratele secunde din rămasu-mi spațial știut decât de Tine Doamne într-un colț din pântecul luminii mi-am așezat privirea împietrită către o sfântă icoană din pereții cuvântului scriu alt poem Doamne bătrâna frunte se ridică spre Tine în ceasul Ajunului de Paște lângă Tine Doamne
PEREŢII CUVÂNTULUI de VALERICĂ NIŢU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357060_a_358389]
-
hotelului, Loganul roșu parcă îi aștepta. Găsiră sub un ștergător de parbriz un bilet. Practic era o foaie ruptă dintr-un caiet de muzică. Era un singur portativ cu toate notele muzicale dintr-un arpegiu, așezate într-o ordine, deocamdată, știuta numai de cel ce-l scrisese, inclusiv cheia de sol. Priveau biletul și aproape nu înțelegeau mai nimic. -Cred ca este un bilet cifrat, draga Aură. Privește! Se află notă do de jos, apoi cheia de sol, apoi notă sol
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
un câine răpănos care se bucura să-l vadă și să împartă foamea ... În alte zile îl găseam în reazem de Podul Busuioc privind în gol ori limpedele apei din Râușor. De cum intra în vorbă ne aducea câte o veste știută și cei fără vreo treabă se adunau la vorbă-n vânt. - Știți c-a murit gherlanu ? - S-a dus bietul, cu zile ... - Vorbește lumea că tu ai luat haina de pe mort ... - Așa-i, că zgribuleam de frig și mortul nu
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
cunoscuse în tren și cam ce credea el că este acea Zmeurica, căci i-a spus cum a denumit-o încă de la prima lor întâlnire din trenul spre Moldova. Fata a râs cu mare poftă când a auzit acea poreclă știută doar de Matei! Au convenit ca ea să rămână cu noul pseudonim pe care Matei îl alesese și care sinceră fiind îi plăcea și ei. Au vorbit mult până când ziua de iulie se terminase și soarele apusese undeva după dealurile
2 ZMEURICA; ZIUA DE DEBUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357340_a_358669]
-
Că ușa casei, cea cu prispa și pridvor, Să se deschidă și să intre, Miresme de parfum, de drag și dor. Un murmur rece de izvor, acesta sunt eu Care așteaptă, setea flamanda, a sufletului tău, Să-și potolească poftele știute atât de bine, Și să-nfiori apoi, ascunderi, cutreierate doar de tine. O frunză veștedă-n final, acesta sunt eu, Un trecător subtil și chiar neînsemnat, Ce ușa casei, nezăvorâtă , mereu, ce am lăsat Să o deschizi cu umbră ta, cu
UMBRE de COSTI POP în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357347_a_358676]
-
trăiești și iubești! Da, dacă te stăpânesc toate aceste virtuți, atunci cu siguranță ești bohémien.” Povestirea lui nea Mitică parcă se transformase dintr-o dată într-o piesă de teatru, avându-l ca protagonist pe bohémien. I-am înșiruit câteva date știute, cum că prima atestare a romilor în Imperiul Bizantin apare într-un text hagiografic georgian, în jurul anului 1068. Două secole au fost prezenți pe teritoriul Imperiului Bizantin, după care au migrat spre Occident, ca urmare a ocupării zonei de către turci
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]