1,266 matches
-
Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional: polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic, completează inventarul casei. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa a fost donată de către George Muntean și Adela Popescu. Face parte din Complexul Muzeal Bucovina. Biserica de lemn din Bilca a fost construită în perioada 1743-1744 în Vicovu de Jos, fiind
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
satul a fost inclus în Regiunea Cluj, raionul Turda, iar în 1966 a figurat cu statut de comună în raionul Turda, județul Cluj. Numele istorice ale localității: Pe locul numit „Măzăriște“, la dreapta drumului ce iese din sat {drumul de la "Șură", spre Aruncuta }, pe o terasă, există o așezare din epoca romană. La poalele dealului „Cuntenit“ sau „Hodaie“, situat la aproximativ 2 km sud de sat, s-a descoperit și apoi s-a cercetat sistematic, între anii 1956-1961, un cimitir mai
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa?, o producție a companiei de teatru Giuvlipen. O fată romă de 17 ani din Harghita este găsită spânzurată în șura casei părintești. Povestea Szomnei nu poate fi descifrată nici de către cei din comunitate, nici de oamenii legii, deși fiecare are o explicație despre moartea fetei. Declarațiile celor care au cunoscut-o par toate adevărate dar se contrazic între ele, rămânându
Premieră: Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa? () [Corola-website/Science/296174_a_297503]
-
în perioada 1985-1988 au dus la descoperirea a 53 de complexe de locuire, datate începând cu neoliticul mijlociu. În Chei există 29 de peșteri, printre care "Peștera cu Silex" (64 m lungime), "Peștera de sub grohotiș" (27,5 m), "Peștera Vulturilor", "Șura Mică". Alte atracții turistice sunt "Colțul Câinilor" și "Stâna Crinilor". Pe teritoriul ariei protejate se regăsesc trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar ("Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din" Alysso-Sedion albi; "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și "Versanți stâncoși cu
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
cu ziduri puternice, crenelate. Gospodarii lor sunt fie localnici crescători de animale, agricultori sau cavaleri ai gărzilor, cu soldații lor. În prezent în zona Transilvaniei majoritatea gospodăriilor sunt alcătuite de: casă, căsuță continuate cu șop cu spațiu pentru depozitarea uneltelor, șură mare sub care se adăpostesc cotețele pentru porci. Casa este înaltă cu fundație adâncă construită din piatră de râu, pe beci și deține de cele mai multe ori trei încăperi: tinda care a preluat rolul holului de intrare, camera dinainte și cameră
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
coamele dealurilor, printre fânețe, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului fiind ocupațiile de bază ale locuitorilor. Caracteristică zonei este casa cu moară, constituită din cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă, piuă și presă pentru ulei, vâltoare, grajduri pentru animale și șură mare, monumentală împrejmuite cu gard de răzlogi și vramniță. Caracteristică acestei zone pomicole pentru sfârșitul secolului XIX este gospodăria cu curtea închisă de casă și de construcțiile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea prin gospodăria cu curte simplă, caracteristică așezărilor răsfirate. Casa prezintă două camere de locuit, cămări, pridvor pe trei laturi și pivniță. Sistem de încălzire: vatră liberă cu ploatăn - cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă cu pene, fânar, două cotețe de porci, poartă înaltă și gard din șipci de brad fântână cu roată. La începutul sec. al XIX-lea forma cea mai des întâlnită este gospodăria
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
fântână cu roată. La începutul sec. al XIX-lea forma cea mai des întâlnită este gospodăria cu curte simplă, casă cu cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură cu grajd și colniță, cămară, colnă, cotețe, poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de brad împletite vertical), fântână cu cumpănă. Specifică zonei Maramureșului în sec. XVII-XVIII este gospodăria cu curte dublă (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alcătuită din
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pridvor la fațadă și prisacă, pereți de lemn netencuiți în interior, cuptor cu „prichici” (ramă masivă de lemn, decorată, care mărginește vatra), fântână cu roată, poartă înaltă, sculptată (în curtea casei) și gard de nuiele, colnă pentru mijloacele de transport, șură cu două grajduri, fânar cu acoperiș fix, fânar cu acoperiș mobil, coteț de porci, fântână cu cumpănă, coștei de porumb. Standarul locunței din gospodăriile țărănești a crescut la sfârșitul secolului XX atât prin inventarul îmbogățit cu mobilier de fabrică, telefon
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
cel ce îl va descoperi. După 5 ani, s-a emis al doilea mandat, în urma acuzației că ar fi fost „organizator de complot contra statului”, fiind condamnat la închisoare pe viață. S-a adăpostit timp de 4 ani într-o șură, învelindu-se în fân, hrănindu-se cu grăunțe și bând apa de ploaie direct de la streașină. El a stat ascuns timp de 16 ani, locuind în mare parte în poduri ale caselor, în hambare, în lanul de porumb etc. S-
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
în spațiul locuit. Trecerea la construcția de biserici de zid a grăbit transferul de cunoștințe dulgherești rezervate sacrului în profan. Astăzi vechile diferențe de statut, care odinioară semnalau prezența sacrului, sunt șterse. În satele de azi se văd case, grajduri, șuri, cotețe ridicate în cheotori altădată bisericești. Bisericile de lemn din România sunt adevarate tezaure de cultură românească, cele mai multe dintre ele puțin documentate și cunoscute. Prin ele se păstrează o artă constructivă sacrală cu rădăcini adânci în istoria românilor, păstrată până în
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
păreții crăpați în două locuri. Curtea este împresurată cu zid de piatră, înalt de 2 stânjini. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sunt câteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericei, șede preotul. Afară de case, mai sunt niște șuri, care se vede că au rămas din timpul administrației călugărilor greci, sub cari mânăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite, în care stare am văzut-o eu la anul 1854."" La peste jumătate de secol de la momementul acestei descrieri
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
retras (între conac și strada 1 Decembrie 1918 există câteva rânduri de blocuri noi). În preajma acestei construcții frumoase, cu un acoperiș ce atrăgea pe vremuri atenția prin țiglele de un roșu aprins, se aflau acareturile: grajdul cu cai de trăsură, șura, o fierărie, locuința administratorului moșiei. În parcul castelului era un lac, alimentat continuu cu apa ce izvora dintr-o movilă invecinată. Lacul comunica printr-un canal cu lacul conacului învecinat (Szentkereszty Zsigmond - Bethlen Ödön) din curtea Liceului „Pavel Dan” (str.
Conacul Paget din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307397_a_308726]
-
a unor vechi chilii călugărești. Se presupune că au existat chilii și pe latura de vest care s-a prăbușit cu mult timp înainte. În vechime, în incinta mănăstirii au existat mai multe construcții auxiliare cu caracter provizoriu (cazărmi, grajduri, șuri, hambare) dispuse de-a lungul curtinelor. Mijlocul incintei trebuia să rămână liber pentru a permite circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la conovețe. După cum se observă din fotografiile de la sfârșitul secolului al XIX-lea, între turnul-clopotniță și clădirea egumeniei
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
insă la 26 mai 1918, statul respectiv a căzut în urma declarației de independența a Georgiei. Peste două zile deputații azeri adunându-se la Tiflis (actualul Tbilisi), au proclamat independența Azerbaidjanului și au constituit organul temporar de conducere - Consiliul Național (Milli Șura), căruia președintele a fost ales M.E.Rasulzade. Guvernul în frunte cu avocatul Fatali han Xoyski, din cauză ocupației Baku de către bolșevici, s-a mutat la Ganca, al doilea mare oraș din țara. La 15 septembrie 1918, Baku a fost eliberat
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
a dus la războiul armeano-georgian. La 26 mai 1918, Federația Transcaucaziană a căzut prin declarația de independența a Georgiei. Peste două zile Armenia și Azerbaidjan și-au proclamat independența. Deputații azeri au constituit organul temporar de conducere - Consiliul Național ("Milli Șura"), căreia președintele a fost ales Mammad Emin Rasulzade. A fost semnat la 4 iunie 1918 între Imperiul Otoman și un tratat de pace și prietenie, care îi garanta sprijinul necesar noului stat. Iar la 16 iunie guvernul azer în frunte
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
Todor Ciupe, dar sătenii obișnuiau să-l poreclească în tot felul; dintre toate poreclele, singura care-l deranja era cea de Ipu tocmai pentru că aceasta nu avea niciun înțeles. El era considerat „nebunul satului” și locuia de câțiva ani în șura preotului. Cei doi prieteni obișnuiesc să se joace împreună de-a Napoleon și țarul sau de-a românii și nemții. Băiatul și Ipu încheie un legământ că vor continua să lupte împotriva germanilor până la eliberarea țării. Într-una din zile
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
comercial ridicat, muzica dovedindu-se aridă pentru ascultători. În 1972 are loc lansarea albumului de debut, "Deserted Palace", un album produs prin mijloace electronice în totalitate, toate piesele fiind compuse de Jarre. În anul următor realizează coloana sonoră a filmului "Șure arse". Succesul mondial s-a produs trei ani mai târziu, în 1976, cu albumul "Oxygene". Realizarea acestuia a luat prin surprindere piața muzicală a acelor ani, captată de fenomenele disco și punk. Jarre amintește ca sursă esențială de inspirație lucrările
Jean Michel Jarre () [Corola-website/Science/311358_a_312687]
-
că populația satului era de 1166 oameni dintre care 573 de bărbați și 593 de femei, dintre care existau 109 grăniceri și 52 de invalizi. De asemenea, în sat existau 215 gospodării ale grănicerilor și 28 ale jelerilor, 134 de șuri și 151 de grajduri, 759 de capete de „"vite mari"”, dintre care 123 de cai, 229 de boi, 407 vaci, dintre care doar 6 pentru jug. În plus mai erau 519 oi, 200 de capre și 732 de porci. Ca
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
guvernamental, privat, de infrastructură) colapsând. Reprezentativ pentru implicațiile mondiale ale acestei stări de lucruri este pasajul în care o femeie irlandeză, simțind miros de fum, îi spune medicului care venise în vizită: "Ar trebui chemați pompierii! S-a aprins vreo șură?". Acesta replică: "Pompierii vor trebui să facă drum lung. E în America. Vântul bate din partea aceea...". Deși a fost nominalizată la premiul Nebula, cartea nu a mai fost reeditată multă vreme. David Brin a plasat cartea în contextul perioadei politice
Oile privesc în sus () [Corola-website/Science/310068_a_311397]
-
sunt cele mai bine reprezentate. În perioada de vară începe așa-numitul sezon de „ strâns al fânului”, nutreț pentru animale, care se depozitează mai întâi în clăi iar apoi toamna după ce se „cară” în clădituri sau se urcă în podul „șurilor”. De remarcat sunt acele „șuri cu paie” care încă mai există pe la unele din gospodăriile mogoșene (foto). Alte culturi nu prea găsim deși cu două-trei decenii în urmă se mai cultiva și grâul, care era secerat, îmblătit și era transformat
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]