1,670 matches
-
pană; păharul; pălincă; părinți; pleca; podea; pomană; popă; potir; preaslăvi; prezenta; proslăvi; a proslăvi; prostie; pune; Rai; rău; regelui; repede; repetă; rugăciuni; sărbători; senin; a servi; slovă; slujește; sluji; smerenie; spiritual; stima; stimă; sufletește; sugerare; sultani; supune; a supune; susține; șuviță; termină; tihnă; tîrziu; trufie; umil; unghii; urît; venera; a venera; venerație; veselie; viața; la zei (1); 768/216/71/145/0 îndrăzni: curaj (221); tupeu (94); curajos (48); încerca (22); cuteza (12); tupeist (12); vrea (12); a avea curaj (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); podoabă capilară (5); chel (4); freză (4); mătase (4); placă (4); pom (4); roșu (4); scalp (4); strălucire (4); aranjat (3); bucle (3); clamă (3); drept (3); grijă (3); lungime (3); ondulat (3); perie (3); plete (3); strălucitor (3); șuviță (3); tuns (3); aspect (2); auriu (2); balsam (2); barbă (2); breton (2); căldură (2); coadă (2); coafor (2); coamă (2); extensii (2); fin (2); frizer (2); fructe (2); îngrijire (2); mult (2); neplăcere (2); pere (2); puf (2); rar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
balsam (2); barbă (2); breton (2); căldură (2); coadă (2); coafor (2); coamă (2); extensii (2); fin (2); frizer (2); fructe (2); îngrijire (2); mult (2); neplăcere (2); pere (2); puf (2); rar (2); roșcat (2); sănătate (2); sănătos (2); șuvițe (2); viață (2); -; accesoriu; agrafă; agrafe; Andra; animal; animale; ars; aspru; atenție; atracție; au; de aur; bijuterie; bine; blană; blond, bucle; bou; capilar; capul; cărunt; căzut; ceară; chelie; cheratină; ciuf; coafeză; comoară; copac, pom; cosiță; crețos; cur; dame; dezgust; discriminare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nou; om; orice; și orice ar fi; ou; în paralel; pleacă; plec; plimbare; politică; portocale; precum; prelungire; prepoziții; privește; pulbere; putere; rață; răspuns; rău; restul; roșu; Roxi; sa; să; său; semn; somnul; soț; soțul; spre; așa și; așa și?; șindrilă; șuviță; tata; toți; țăran; uimire; undeva; va veni timpul; variantă; vinete; ziceam (1); 751/201/72/129/0 ști: cunoaște (211); cunoaștere (51); deștept (48); a cunoaște (39); cunoștințe (28); multe (17); inteligent (16); carte (13); cunoști (13); inteligență (13); informat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un om frumos, / și subțire, foarte palid!/ Printre ochii tăi curgea / un mănunchi de aripi albe. (N. Stănescu) - Versul aritmic are rimă și pauză finală, dar măsura și ritmul sunt variabile (poliritmie): Mă ridicam din somn ca din mare, / scuturândumi șuvițele căzute pe frunte, visele, / sprân cenele cristalizate de sare, / abisele. (N. Stănescu) - Versul liber este caracterizat prin ritm variabil, măsură inegală, absența rimei, având însă pauză la sfârșit de vers: Se ia o bucată de piatră / se cioplește cu o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
copilul este mușcat de vreun cîne, să ceară spălător (cîlți cu care se spală blidele), să puie la mușcătură și păr de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir roșu la coamă sau în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca coadele noastre să crească ca coamele cailor.“ La Sf. Toader, fetele se lau cu fîn ca să le crească părul, pronunțînd cuvintele: „Toadere, Sîn Toadere, fă cosițele fetelor cît cozile iepelor!“ în sara de Sf. Toader, fetele își taie cîte-o șuviță de păr din cap și o pun sub o baligă semiuscată, zicînd de nouă ori: „Toadere, Sîn Toadere, fă codița fetelor cît codița iepelor!“ în ziua de Sf. Toader, fetele trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
determină să percepem altfel viața. Parcul în care ,,aerul încins de soare tremură vaporos ca aburii transparenți ce plutesc peste un lichid care fierbe", malurile înalte ale râului cu pereții ,,abrupți și plini de iregularități fantastice" în care ploaia ,,sculptase șuvițe lungi de crăpături fine ca niște arabescuri, însă hidoase ca niște plăgi rău cicatrizate" care devin ,,adevărate zdrențe din carnea lutului, răni oribile și beante", pe de-o parte, iar pe de altă parte, odaia, a cărei ,,intimitate caldă și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Incursiunea pe care o face în propriul său trup este, de asemenea, un nivel de realitate care nu se detașază de spațiul din care provine eul narator, acesta realizând că ,,lumea sângelui meu... nu este decât o neînsemnată împletitură de șuvițe și artere în pădurea de copaci arteriali sanguini din lumea toată"428. Este interesant de observat soluția pe care o găsește naratorul-personaj al Vizuinii luminate pentru a se detașa de ,,identitatea spațiului" din care provine, odată cu intrarea într-un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
6-8 ore la 80-90 0C până se delignifică complet. Pentru a verifica dacă delignificarea este completă se folosește reacția de culoare cu fluoroglucină care trebuie să fie negativă . După spălare în apă, materialul delignificat este deshidratat în acetonă, secționat în șuvițe și acoperit bine cu ceară Spurr. Dispozitivele care conțin secțiunile sunt spălate într-o soluție saturată de NaOH în etanol, timp de 15 minute pentru a îndepărta învelișul plastic de pe secțiuni. După spălarea atentă în etanol și după uscare, secțiunile
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
1. Ovid Densusianu - profesor și cercetător „Scund de statură, firav până a lăsa impresia unei debilități constituționale, cu o figură suptă și palidă, damnată de o frunte înaltă peste care un păr negru lucios potrivit ca îngrijire lăsa uneori o șuviță rebelă îndată îndreptată cu o mișcare aproape reflexă a brațului drept. Ovid Densusianu se prezenta la orele de curs îmbrăcat în negru, ținând fișe în mână și ritmându-și prelegerea cu pași, cu care tot parcurgea de la un capăt la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în mod evident, catalizator al anxietății este aproape o certitudine în Tratamentul autoadministrat cu același sadism sinucigaș: "(întind mâna iau de pe calorifer o/ baterie veche de lanternă pun limba/ pe lame și mă gâdilă curentul slab// prind între degete o șuviță murdară// din părul încâlcit o pârlesc cu țigara// la rădăcină și apoi o arunc sub pat// când tușesc zvârcolindu-mă o pereche de/ ochi aprinși răsar o clipă din întuneric)". Doar în cutremurătorul text al lui Ion Mureșan Grup de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
menire de cosmocrator știe că, de fapt, nu e decât "stăpânul cuvintelor mele" (Apariții ciudate ale Aurorei. Eutanasie). Că doar arta îl salvează de propriul întuneric (de "întunericul din mine cu aripi și gură de lumină"!), prelungind "dincolo de mine câteva șuvițe de lumină, câteva umbre, atât doar, numai atât". Într-un cuvânt, certitudinea în "Creație, singura, adevărata mea viață, concluzia supraviețuitoare, lumina postumă a vieții de netăgăduit!". Dacă nu cumva această certitudine, exprimată, atenție!, de unul dintre alterii aruștieni în O
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sec. XX este lipit de suprafețele sale/ încep să urlu:/ creierul nu-mi folosește!/ picioarele nu-mi folosesc!/ pântecul nu-mi folosește!/ josnicia nu-mi folosește!/ mașina de tocat latră! //...// ieși sânge o dată prin această hârtie scârboasă și/ carnivoră; în șuvițe stranii prelins lasă pentru a/ doua zi (imprimat) capul unui dobitoc. (sângele =/ osatură a morții numai că a început să ricoșeze,/ spre țărmuri deosebind dezintegrarea, migrarea spre/ o altă formă:) în genunchi cu această hârtie/ scârboasă în față vă întreb
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înțeles/ Și-un greier citește un pic/ Dar nu înțelege nimic/ În timp ce prin cerul mereu/ O frunză tot cade cu greu/ Vâslind ca un flutur bătrân/ Iar eu mă tot uit și amân?? Să-l scutur ușor de un umăr/ Șuvițele albe să-i număr/ Cartea cu zgomot s-o-nchid/ Sau poate să-l las adormit// Și șingur și liber să fug/ Prin verde-ntuneric de nuc/ Și-n urmă s-aud pe când scapăt/ Cum greieru-o ia de la capăt..." ( De la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nou este aceea de a uni frânturi și părți ale genurilor vechi o activitatea care n-ar produce efecte noi interesante dacă genurile vechi n-ar fi atât de distincte pe cât am crezut întotdeauna că sunt. Una este a împleti șuvițe colorate diferit în speranța de a produce ceva nou și alta a crede că "filosofia" a "demonstrat" că culorile sunt realmente "nedeterminate" și "ambivalente""317 (s. a.). Și pentru teoriile literare situația s-a pus în termeni similari. Astfel, discursul literar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din cocă, se coc părțile corpului înainte de a se uni între ele. Se decorează păpușa punându-i haine , păr și alte materiale decorative. Varianta a II-a - din fire de lână colorată Din fire de lână colorată se constituie o șuviță de aproximativ 10-15 cm. Dintr-un fir de lână de aceeași culoare, se leagă, construind astfel capul păpușii. Cu ajutorul foarfecului și a firelor de aceeași culoare, se desprind din șuvița groasă, mâinile și mijlocul. Dacă păpușa va fi băiat, se
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
lână colorată Din fire de lână colorată se constituie o șuviță de aproximativ 10-15 cm. Dintr-un fir de lână de aceeași culoare, se leagă, construind astfel capul păpușii. Cu ajutorul foarfecului și a firelor de aceeași culoare, se desprind din șuvița groasă, mâinile și mijlocul. Dacă păpușa va fi băiat, se separă restul șuviței în două, închipuind astfel picioarele, iar dacă va fi fată se va îndrepta cu foarfeca, confecționând astfel fusta. Se pot confecționa perechi de păpuși. Varianta a III
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
10-15 cm. Dintr-un fir de lână de aceeași culoare, se leagă, construind astfel capul păpușii. Cu ajutorul foarfecului și a firelor de aceeași culoare, se desprind din șuvița groasă, mâinile și mijlocul. Dacă păpușa va fi băiat, se separă restul șuviței în două, închipuind astfel picioarele, iar dacă va fi fată se va îndrepta cu foarfeca, confecționând astfel fusta. Se pot confecționa perechi de păpuși. Varianta a III-a - din deșeuri textile Se poate confecționa o păpușă sitem sac, care poate
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
cît este de minunat, dacă am merge mai aproape". Ei se apropie de tufiș. Marc șopti: "Locul este atît de deosebit, ascultă păsările care ciripesc, copacii care se ridică spre cer, cît este de romantic! Privește aceste ramuri răsfirate precum șuvițele din părul tău blond care-mi împresoară brațele, privește aceste mere verzi care mă duc cu gîndul la ochii tăi mari și migdalați. Să ne așezăm un pic". Rămaseră acolo preț de o oră și mai apoi plecară. Ieșind din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
expresii de uimire. 6. Așa durdulie, ușor tresăltînd, ea se apropie. 7. Dreaptă, înaltă, cu ținuta îngrijită, cu pălărie pe cap, una obișnuită ca formă și stil, vine mereu în acest bar să își petreacă serile. 8. Își aranjă o șuviță rebelă. 9. Toată artileria sa de bijuterii începu să zdrăngăne pe ea, să sune și să scîrțîie. Scotea niște sunete atît de bizare încît ea toată părea o casă bîntuită. 10. Vocea țipătoare se auzea ca o sirenă pe o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care își pregătește discursul, o serie de comportamente nonverbale pot fi observate: fie se plimbă dintr-o parte în alta, fie nu se poate concentra într-o activitate, fie se manifestă printr-un "tic" gen bâțâiala din picior, jocul cu șuvița de păr și altele asemănătoare; toate acestea denotă neliniște, preocupare în legătură cu subiectul pe care urmează a-l discuta. Neavând încă dezvoltată încrederea de sine, le este greu să-și privească interlocutorul în ochi; adolescenții lupta adesea să stabilească un contact
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]