6,446 matches
-
Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic. A cântat cuceritor pretutindeni în țară și
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
priveau cu mirare și primeau învățăturile ei cu mare atenție. Fiecare încerca să creeze oul cel mai reușit. Apoi Magdalena le spăla cu huști diluând culoarea roșie de pe spațiile rămase goale. Ouăle deveneau albe ca laptele la bază, iar motivele țărănești în nuanță de negru lucitor pe roșu subliniau arta încondeierii. Așa primea Magdalena Duminica Albă ouăle fiind dăruite de copii altor copii primind în schimb alte ouă împodobite cu migală de săteni, fiecare după tehnica lui învățată din străbuni. O
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
se dădu jos din pat, făcu câteva exerciții și cele 25 de flotări pentru a-și menține forma sportivă, mâncă apoi mâncarea sa preferată, „puricei” din mămăligă dată pe răzătoare, prăjită în untura din sloiul de carne afumată, cu murături țărănești. Înhămă caii la căruță, încărcă bulumacii și urcă în deal, unde tatăl său îl aștepta, cu gropile făcute pentru a planta bulumacii, din doi în doi metri, în vederea confecționării gardului din ulucă de fag, cioplită de rudari, cu barda. Ajuns
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
provisorie lei 200. (Monitorul Oficial, 1891:907). Copii nu mai sunt, s-au risipit odată cu creșterea lor, pe la orașe, în vârtejul vieții care i-a îndepărtat de munca câmpului, a grădinăritului, a culesului fructelor, a îngrijirii animalelor și a casei țărănești. Școala, o clădire dreptunghiulară, fără etaj, cu vreo trei încăperi, acum este închisă de mai bine de douăzeci și ceva de ani. Cu treizeci de ani în urmă, fiecare familie își avea animalele ei: oi pentru carne, lapte și lână
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
mari din folclorul muzical românesc a numelui său. Glasul l-a purtat peste frontierele României, conștiința l-a urcat la bolta aspirațiilor nobile, în liniștea și armonia meditației insuflate de credință, educație, aviditate de înțelepciune, pioșenie față de tradiție și cultura țărănească. A absolvit un seminar teologic de confesiune creștin adventistă, o facultate de psihologie și este azi cursant al facultății de drept. Aparent, între acestea există conexiuni fixe și necesare, dar ar lipsi echilibrul, fără cimentul care le consolidează în unire
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
de la cel mai vechi și mai plin de învățăminte profesor-poporul... peregrinările în toată țara, prin târguri și mânăstiri, după găsirea de „pronumeranți” adică de abonați pentru cărțile sale pe care le socotea, l-au pus în contact însă cu masa țărănească, așa cum ne dovedesc atîtea și atîtea dintre proverbele și zicătorile preserate în scrierile sale, ca și în unele cîntece populare pe care le publică. ( Elisabeta Dolinescu- Anton Pann Viața în imagini - Cuvînt introductiv) George Călinescu avea convingerea că erudiția lui
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
de vedere al credinței și spiritual de biserică la Rediu, (poate chiar ctitori)căci în rugămintea către preot aceștia doreau să fie pomeniți anume la această biserică . De asemenea că pomelnicul a fost realizat într-un atelier de olărie, fie țărănesc, fie unul de pe lângă o mănăstire, din ținutul Rădăuți, după similitudinea pe care o arată pomelnicul cu ceramică zgrafitată de Bucovina, iar după acuratețea scrisului acesta pare să fi fost scris de un știutor de carte, un monah, preot, călugăr, poate
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
însoțitoarea sa, urcară la etaj, la sectorul lactate, unde amândoi făcură mici cumpărături. Narcis cumpără și jumătate de kilogram de urdă. - Ce faceți cu urda domnule Condurache, vă place în mod special? - Nu, am de gând să fac o plăcintă țărănească cu urdă și mărar, de aceea am luat verdeața. - Ia auziți! Chiar vă descurcați așa de bine în bucătărie? Aveți cumva musafiri? - V-am spus că am învățat câte ceva în acest domeniu în cele șase luni de armată. Bucătăria mă
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
pe care le-au făcut în ultimii ani în „corul robilor” și pentru care a fost promovat drept „ultra”, „super”, marfă”... idolul pasionatelor telenoveliste. Într-o societate alienată psihic, acest exchibiționist al moralei, răbufnește în insultă, dezgustat de „perplexitatea maselor țărănești dezrădăcinate”. Nu aș dori să comentez aici prestația mai mult sau mai puțin corectă gramatical, a scriitorului favorit al snobilor, dar gândirea sa liberă (de caracter) mă cam calcă pe bătături. După cum spuneam, nu voi zâmbi și nu-i voi
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
au rostit cu generozitate zicători, glume, cântece, proverbe și alte ziceri specifice unui eveniment cum este claca. Mesele erau pline cu porumb fiert, gogoși calde, mere și covrigi, care au făcut deliciul invitaților. În sală era amenajat un adevărat mini-muzeu țărănesc, deoarece obiecte specifice portului de la țară, cultului muntenesc în speță, ne îndemnau să le studiem și să ne minunăm de ingeniozitatea celor ce le-au creat, dar și a celor ce știau să le mânuiască. Icoane vechi ale țăranului român
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
creat, dar și a celor ce știau să le mânuiască. Icoane vechi ale țăranului român, înaintea căruia au curs lacrimi în rugăciuni, mie, personal, mi-au smuls multe emoții din piept. Războiul de țesut, diferite modele de cuverturi și ștergare țărănești, covata unde se frământa pâinea, fierul de călcat ce funcționa cu jar, roata, vârtelnița, lavița, patul pe care se odihneau străbunicii noștri, suveica și multe alte obiecte pe care doar în casele unde tradițiile sunt încă vii se mai regăsesc
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
Vom spune cu poeta: Pe boltă-mi suflet, pe frunza teiului plăpând, cu floarea scuturată după -atâtea ploi, furtuni și răzvrătiri... Melania Cuce specializată în flori literare - poeme, romane, eseuri, tablete-șotron, proze de toate felurile și picturi, colecții de artă țărănească și în cronici literare, dar e DOAR O FEMEIE (Beau vodcă rusească prietenii cu dușmanii - Câinii comunitari și hingherii Fac marșul păcii..... Aripa care lipsește mă doare, crescând), nu mai are loc de cuvinte, vede cum LINIȘTEA URBEI ESTE URIAȘĂ
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
a făcut multe popasuri în lumea campestră pe care a surprins-o în toată măreția ei; ochiul lui, sensibil la acorduri și tonuri cromatice face din roz, alb și negru adevărate scene de indolență... Privițițara trântorilor, Căutătorul de cuiburi... ÎnDans țărănesc gesturile jucătorilor masivi par rupte dintr-un străvechi ritual... Arta lui e arta imensității și-a grandorii... La plecare Epaminonda le povesti viața lui, cum colindase Europa, cum vizitase stanțele Vaticanului, Parisul, Luvru... Gustul lui Mihai pentru Rafael de la el
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Cloșca și Crișan, iar în dreapta, o casă veche de început de secol XX, în spatele căreia se înșiră ciminți, de-a lungul malului Someșului câteva blocuri „noi”, aparținând arhitecturii socialiste a anilor ‘60. Privind la monumentul celor trei lideri ai răscoalei țărănești din 1784-1785, mă pomenesc dând glas unui gând: „Ce soartă cruntă au putut avea oamenii aceștia... Trădați pentru 300 de galbeni...” Îndată îmi amintesc de Iuda, de cel care, pentru 30 de arginți l-a vândt pe Însuși Mântuitorul Iisus
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
publiciștilor și scriitorilor care îl atacă bezmetic...m-am trezit că sunt admonestat și chiar înjurat, cu o vulgaritate greu de imaginat.” Mulți îl urăsc pe Preda nu numai că e un mare scriitor ci și că vine din lumea țărănească. Astăzi ne trebuie un blazon de aristocrați, să fie os domnesc...”
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
generale și a celei românești mai ales.” Pentru el Ortodoxia românească nu este activitatea deliberată a vreunei Biserici în sine, ci „... lucrarea stăruitoare, anonimă și individuală, a unor misionari deprinși materialmente de baza lor canonică. Aceasta explică de ce Ortodoxia noastră țărănească nu este atât o religie cu Biserică chezășuitoare a credinței, cât mai ales un fel de cosmologie în care elementele de dogmă strict ortodoxă se ipostaziază în realități cocrete; de ce, cu alte cuvinte, creștinismul a coborât la noi în realitățile
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
ori spre turnul “Stratosphere”-i și tot de-atâtea ori în filmulețe video și pe internet, prospectele foto color și materiale publicitare care au surprins “piscul-piscurilor” din Vegas în prim planuri până la detaliu și o ultimă asemănare, într-o cuprindere țărănească, leită de la jumătatea mai subțire a turnului în partea lui de sus : aduce cu o “păuză-prăjină” pusă se agațe fasolea verde în grădina de lângă casă, despicată la vârf în vreo trei-patru fâșii șipciate și strânse cu sârmă pentru a nu
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
din Baia Mare, își desăvârșește proza prin articolul: ,,Pthita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei” - un exercițiu de literatură gastronomică, prilej de aducere aminte de anii copilăriei, de bunicii și casa dumnealor cu târnaț, de uneltele din curtea unei gospodării țărănești - lucruri indispensabile traiului. Notez, așa în grabă, deși fiecare ar merita atenție: thiclăzău - călcător, fierul de călcat, cociorva - instrumentul fără de care nu se putea lucra la/în cuptor (la care eu ani în șir i-am zis ,,cociorbă”, nici eu
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
ale istoriei medii și moderne a României, care au pus pecetea inconfundabila pe istoriografia românească a secolului XX. Dintre cărțile și studiile de referință ale lui Păscu pot fi amintite: Istoria Transilvaniei (1944), Petru Cercel și Țara Românească (1944), Răscoale țărănești în Transilvania (1947), Meșteșugurile din Transilvania până în sec. XVI (1954), Bobâlna (1957), Războiul țărânilor din 1784 sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan (1957), Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara (1957), Războiul țărănesc din
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
Răscoale țărănești în Transilvania (1947), Meșteșugurile din Transilvania până în sec. XVI (1954), Bobâlna (1957), Războiul țărânilor din 1784 sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan (1957), Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara (1957), Războiul țărănesc din anul 1514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja (1959), Formarea Națiunii Române (1967), Pietre de temelie din trecut pentru vremurile de astăzi (1967), Marea Adunare de la Alba-Iulia (1968), Histoire de la Roumanie des origines a nos jours (1970 Lyon) - coautor, Voievodatul
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
5), despre „aspecte reprezentative ale istoriei naționale și ale satului nostru; revoluțiile de la 1821 și 1848; legea rurală din 1864“ (6), despre Războiul de Independență din anii 1877 - 1878 și alte evenimente (7), despre participarea locuitorilor comunei Brădești la răscoala țărănească din 1907 (8), despre „jertfele războiului pentru întregirea neamului“ (9), despre al doilea război mondial, reforma agrară din 1945 (10). Dacicul turn-locuință al Neamului Herculilor din Tatomirești-Brădești, jud. Dolj - din cogaionica / sarmisegetusana rețea de apărare de pe râul Jiu; schiță întru
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
Publice și al Comunicațiilor. În 1940 este silit să demisioneze din toate funcțiile guvernamentale de către guvernul fascist de atunci, datorită naționalității soției lui, pentru că doamna Bunescu era evreică. Se relansează în ingineria construcțiilor și devine membru activ al Partidului Național Țărănesc al lui Maniu în 1940; ulterior face parte din Comitetul Executiv al partidului și este numit subsecretar de stat în guvernul Generalului Rădescu. Comuniștii îl arestează în 1947 și după eliberare, în perioada august 1947 - octombrie 1948 se ascunde, fiindu
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
instituții în spațiu nu a fost întâmplătoare. S-a vorbit din nou de valoarea științifică și didactică a activității Profesorului Hăulică, forța sa de exemplu, valențele OMULUI, personaj și atunci și acum de o delicatețe aparte, plus un anume simț țărănesc, de o frumusețe aparte. Interesant este că nu a făcut cursuri cu academicianul, acesta predând la o facultate paralelă cu aceea urmată de președintele fondator al ’’Apolloniei’’, dar mergea la Cercul Științific organizat regulat de acesta la Fiziologie. Printre vorbele
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]