1,978 matches
-
c) fermele de tăuri autorizați pentru producerea de material seminal congelat; d) fermele asociațiilor și sindicatelor de crescători și gospodăriile private cu număr mic de animale de calitate zootehnica atestata; e) depozitele de armăsari de reproducție; f) depozitele de berbeci, țapi și vieri utilizați în biotehnologia însămânțărilor artificiale; g) biobazele cu femele de reproducție de valoare genetică ridicată, utilizate că donatoare de embrioni. (2) Se vor acorda priorități strategice de dezvoltare sectoriala pentru toate fermele zootehnice de elită și în special
HOTĂRÂRE nr. 1.223 din 20 noiembrie 1996 privind reorganizarea activităţii de coordonare şi dezvoltare a patrimoniului genetic naţional din zootehnie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116340_a_117669]
-
muncitor electrician, în timp ce Pătrășcanu începuse o carieră universitară. Apoi, în perioada interbelică, Dej era încarcerat la penitenciarul din Caransebeș în timp ce Pătrășcanu, datorită relațiilor părinților săi, a reușit să îi fie comutată pedeapsa în domiciliu obligatoriu într-o vilă din Poiana Țapului, proprietate personală a familiei, fapt care l-a deranjat pe Dej (Tismăneanu: 2005, 151). Nu în ultimul rând, temperamentele celor doi erau diferite. Noul prim-secretar al partidului era precaut, adaptabil, plăcut la nivel interpesonal și foarte atent la cei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
implicarea sa într-un episod reprobabil din lupta pentru putere (Medvedev: 1983, 159). Sigur, fuseseră inițiate timid anumite măsuri politice și economice aflate în discontinuitate cu practicile post-revoluționar leniniste în aceste domenii, dar Stalin nu începuse să fie transformat în țapul ispășitor al tuturor neajunsurilor regimului; de abia după Congresul XX al PCUS și "discursul secret" al lui Hrușciov în care erau dezvăluite și vehement condamnate o parte din crimele și abuzurile fostului dictator se va întâmpla acest lucru. De asemenea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
iar certurile vin, ca în familie, de la nu este. Dacă mai mergem ca țară și nu ne-am prăbușit, este în virtutea inerției; mergem ca oile, chiar spre prăpastie. În fața acestei perspective sumbre, aproape că e firesc ca guvernanții să caute țapi ispășitori, să dea vina, să arate cu degetul, să ridice vocea și să-și ascundă neputința în spatele unui limbaj de mahala, buruienos, vulgar, încât îți vine să-i trimiți pe toți la o școală de maniere elegante. Am ajuns în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
singur, fără guvern, fără parlament, fără sindicate, în cazul în care reușește, îi va bătuci panoplia cu merite; dacă nu reușește, va avea pe cine da vina, pe toți ceilalți, dar, în special, pe Boc, care, până la toamna, va deveni țapul ispășitor. Boc nu poate fi dat deoparte acum (ineficiența lui și a guvernului este benefică!), că, a zis președintele: cum îl debarcă pe Boc, cum intrăm în criză politică și e vai de noi, dacă punem criză lângă criză. Dintre
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai mari sau mai mici, morminte îngrădite cu gard de curpeni ca să nu fie călcate de vite. Țarcul vitelor era lângă morminte. Dimineața pleca în munte ciurda de vaci și viței cu turma de oi și capre, conduse de un țap fălos. La glasul de chemare al bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă! Morții și viii în aceeași poiană, în strunga de oi, să fiu tot cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de vite. Țarcul vitelor era lângă morminte. Dimineața pleca în munte ciurda de vaci și viței cu turma de oi și capre, conduse de un țap fălos. La glasul de chemare al bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă! Morții și viii în aceeași poiană, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în același luminiș de viață, împăcându-se într-o prezență permanentă, neofensatoare, îngrijindu-se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
n-au mai deschis orificiul de gazare până la București. Înțelegeam din atitudinea lui Livinski și a lui Mărtinuș că securitatea voia să se spele pe mâini de răspunderea ce-i revenea în acțiunea de reeducare și va face din ei țapi ispășitori. Pe noi vor să ne folosească ca martori ai acuzării, speculând posibila noastră naivitate. Ne întrebam: cum vor măslui depozițiile noastre, ca să le fie favorabile? Vor încerca șantaje: promisiuni de eliberare, ușurarea condițiilor de detenție sau metode dure. Ne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
este educată de profesorii ei și de poliție că a-l bate pe un bătrîn sau pe o studentă reprezintă un act de cavalerism și de eroism, acest lucru va avea urmări grave asupra eticii națiunii. Apoi, folosirea evreilor ca țapi ispășitori pentru orice rău pe lumea asta (un proces dirijat cu grijă "de sus") le-ar putea acorda un oarecare răgaz liderilor. Dar adevăratele probleme rămîn nerezolvate, așa că toată lumea suferă"25. Această afirmație, deși incontestabilă, nu este atotcuprinzătoare. Cu cîteva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
început să provoace probleme grave, la corupție s-a adăugat brutalitatea. Pentru majoritatea românilor nu se pusese niciodată problema acceptării unui număr atît de mare de evrei 28. Guvernul român, conform maximei lui Seton-Watson, a încercat să facă din evrei țapi ispășitori ai problemelor sociale și economice existente atunci, contînd pe disperarea și ignoranța țărănimii. Toate acestea au creat o situație complexă și reprezentau un pericol real pentru frustrații naționaliști români, mai ales pentru cei din Moldova. Situația din România nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ruși. Din 1881 au început îngrozitoarele și incredibilele linșaje în masă care au dus la apariția în toate limbile a cuvîntului pogrom. Aceste pogromuri au devenit o politică oficială, o supapă de siguranță împotriva nemulțumirii, transformîndu-i pe evreii ruși în țapi ispășitori; Ministerul de Interne a fost cel care le-a organizat. Pe la 1900, sistemul autocrat rusesc bazat pe birocrație nu mai putea face față nemulțumirilor sociale. Astfel, Ministrul de Interne, Contele Viaceslav Plehve, a dat următorul ordin: "Trebuie să înecăm
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vremea aceea de 60 de milioane de lire sterline achiziționate de România din împrumuturi străine și a întrebat: unde s-au dus toți acești bani? În nici un caz pentru eradicarea relelor sociale care amenințau țara! A explicat că evreii erau țapi ispășitori pentru situația insuportabilă, afirmînd că "evreii își iubesc țara [România] așa cum își iubește copilul mama". Că lui însuși, mîndru că este supus britanic, "i-ar plăcea să pășească din nou pe pămîntul natal", susținînd că evreii au o afecțiune
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
trebuie distrus pentru a încuraja dezvoltarea spiritului sănătos"22. România era însă fatidic legată de secolul al XX-lea. Neacceptarea schimbării însemna renunțarea la supraviețuire. Evreii prinși la mijloc în acest proces erau oarecum martori inocenți și neputincioși, iar uneori țapi ispășitori. Profesorul Barbu se referea la o tranziție de la schizofrenie la paranoia, dar pentru patrioții români, națiunea, cultura și economia română urmau trei direcții diferite. Intelectualii căutau o soluție. Se părea că au găsit-o (în deceniul 1890-1900) în curentele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
țării lor și a interesului național", conchidea Iorga. Un evreu ungur din Timișoara îi scria: "Domnule profesor, ați salvat onoarea României"119. Acești studenți erau purtătorii unui alt mesaj: un atac indirect și eficient împotriva întregului sistem liberal, evreii fiind țapii ispășitori. Existau foarte multe dovezi că oficialitățile liberale locale exploatau antisemitismul în orașele cu foarte mulți locuitorii evrei, ca Vasluiul sau Dorohoiul 120. "Toată lumea pare să fie antisemită", comenta Iorga 121. Nota dezgustat că un club antisemit era instalat chiar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ambițios de modernizare, ceea ce a dus la răzvrătiri în zonele rurale. Temîndu-se că-și va pierde privilegiile și puterea economică, nobilimea a făcut o încercare disperată de a opri acest proces. Ceea ce a dus la stabilirea că numai evreii erau țapii ispășitori, încercîndu-se să se facă din aceștia autorii schimbării și ai declinului. Astfel, "evreii au fost cei care au distrus "utopia lor reacționară" de pace și armonie în mediul rural!..." Toate acestea nu reprezentau sămănătorismul și naționalismul cultural al lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evreii au fost cei care au distrus "utopia lor reacționară" de pace și armonie în mediul rural!..." Toate acestea nu reprezentau sămănătorismul și naționalismul cultural al lui Iorga. Departe de a încerca să salveze privilegii de clasă încercînd să găsească țapi ispășitori, el voia să-i ajute pe țărani, să creeze unitatea națională și să-i invite pe evrei să intre în rîndurile națiunii. Intenția lui era înălțarea întregii națiuni. Iorga considera sămănătorismul drept un mod de viață. După triumful naționalismului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu mașina pe drumul de coastă, ca să admiri pescărușii și altele. Adevărul este că nu-ți pot oferi adăpost, pentru că n-am nici un pat liber. Toate locurile sunt ocupate. De fapt, Titus doarme pe jos. — Înțeleg situația. „N-o înțelegi, țap bătrân, și slavă Domnului că n-o înțelegi“, mi-am spus. Și m-am gândit că peste un minut o să-l conduc la mașină. L-am măsurat pe vărul meu, acum distinct vizibil în acea luminozitate întunecată, care făcea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Cotroceni, ca palat, rămâne încă departe de oraș. Davila aici. Ora 6½ cinat, nimeni la masă. Seară rece. Scris până la ora 10½. Duminică, 19/31 iulie Vreme minunată, vânt rece. Ora 9 plecat călare din Sinaia, mers până dincolo de Poiana Țapului, acolo arhiducele Eugen, care se află la Brașov, la Regimentul al II-lea de husari. El vine cu trăsura, eu îl invit să încalece pe Coma. Ora 10¼ în Sinaia. Companie de onoare pentru arhiduce. Fanfara intonează imnul austriac. Îi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Dimineața la șantier, discutat cu Behr și Stöhr decorațiunile pentru sala cea mare. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare, contele Andrassy, contele Bethlehm, baronul Keresty cu soția, fiica generalului Florescu. Ora 2 plecat călare cu contele Andrassyi spre Poiana Țapului și în Valea Iepei, foarte cald, munții neasemuit de frumoși. Ora 4½ înapoi la pavilionul de vânătoare. Acolo băut ceai. Pe jos prin pădure. Ora 6 Andrassy se duce acasă. Ora 7 dineu, invitați D. Ghica și familia sa. Seara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sinaia. Luni, 2/14 august Vreme frumoasă. Ora 10½ la castel. La prânz Bălăceanu, Cernat, ofițerii englezi, Berindei etc. Ploaie. După-amiaza promenadă. Seara scris. Destul de rece. Marți, 3/15 august Vreme frumoasă, mulți nori, cald. Ora 9 plecat spre Poiana Țapului, în întâmpinarea arhiducelui Eugen. Ora 10½ în Sinaia, întâmpinare, gardă de onoare. Elisabeta pleacă cu el, cu trăsura, la castel, eu pe jos cu von Weigelgang, maestrul grajdurilor. Vizitat totul. Ora 12½ prânz în pavilionul de vânătoare, 22 persoane, apoi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de onoare. Elisabeta pleacă cu el, cu trăsura, la castel, eu pe jos cu von Weigelgang, maestrul grajdurilor. Vizitat totul. Ora 12½ prânz în pavilionul de vânătoare, 22 persoane, apoi se dansează. Ora 4 plecarea, eu îl însoțesc până la Poiana Țapului. Ora 5½ înapoi. La castel cu Elisabeta. Seară frumoasă. Sosit Basset. Miercuri, 4/16 august Vreme frumoasă, scris. La castel, luat prânzul în pavilionul de vânătoare. Elisabeta foarte obosită. După-amiaza ploaie. Seara scris. Joi, 5/17 august Vreme minunată, foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
23 august Furtună, frig. Vreme frumoasă. La castel cu Basset și Stöhr. Luat prânzul în pavilionul de vânătoare. Generalul Racoviță. După-amiaza cu Elisabeta la castel. Joi, 12/24 august Vreme minunată, desăvârșită. Ora 11 plecat cu toată societatea la Poiana Țapului. Luat masa în pădure. La Poiana Iepii, cascadă minunată. Peste munte și prin pădure la Bușteni. Acolo la ora 5. Pe jos la Sinaia (ora 7), doamnele cu trăsura. Vineri, 13/25 august Vreme frumoasă, vânt. Înainte de amiază la castel
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
2 septembrie/21 august Vreme frumoasă, puțin înnorat, aer rece. Scris până la ora 10½. Apoi excursie la Stână, invitați baronul von Ring, B. Boerescu și soția etc. Dejun. Ora 2½ pe jos, prin pădure, Valea Piatra Arsă, Babei, spre Poiana Țapului, la marea cascadă, acolo la ora 5½. Pe jos înapoi la Sinaia, mers o bucată cu trăsura. Ora 7½ înapoi. Sosit generalul Crețeanu. Duminică, 3 septembrie/22 august Vreme minunată. Ora 9 la biserică. La castel. Ora 12½ luat prânzul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
minunată. Ora 9 la biserică. Telegrafiat lui D. Ghica, Brătianu și D. Lecca (generalul), președintele Camerei. Orele 10½-12 la castel, Behr și Schultz. Elisabeta vine la dejun, Sturdza etc. După-amiaza la ora 2 mers cu Sturdza, cu trăsura, la Poiana Țapului, pe jos la marea cascadă, vreme minunată, cald. Pe jos la Sinaia, acolo la ora 5¼. Sturdza, Theodori și domnișoara Hitz pleacă la București. La Elisabeta. Obedeanu, prefect în Bârlad, la masă. Seara scris. Miercuri, 8 noiembrie/27 octombrie Vreme
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
treacăt, fără a formula o soluție. Marți, 2/14 noiembrie Vreme închisă, a înghețat, vânt rece. Ora 8¾ dejunat à trois. Ora 10 îi arăt ducelui de Mecklenburg mănăstirea, apoi Elisabeta face cu el o plimbare cu trăsura spre Poiana Țapului. Eu la castel. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare, unde a venit și Carp. După-amiaza discutat cu el, trebuie să plece deja săptămâna aceasta la Viena pentru a prelua postul de ministru plenipotențiar, vorbit despre problema Dunării. Cu el
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]