1,198 matches
-
eu niciodată trasă prin inel, dar ca să arăți cât de cât bine în chestia aia ar fi trebuit să fii anorexică. Cu toate straturile alea de țesătură grosolană pe mine, nu le mai puteam apropia brațele de corp și stăteam țeapănă ca un extraterestru. Numai antenele îmi lipseau. Dar problema majoră era chipiul, care trebuia pus într-un anumit fel. Nu mai știu exact cum, dar știu că poziția lui era incompatibilă cu pletele mele ondulate de pe vremea aia și bretonul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de dimineață și, la câteva minute după ce încheiase ultima oră, intră ca o furtună în casă pentru a-și găsi pruncul spânzurat de elasticul cu jucării pe care i-l agățase de pătuț. Murise de mult, era deja rece și țeapăn. Profesoara n-a mai mers niciodată la școală, a înnebunit și a trăit ca o cerșetoare tot restul vieții. Pe la noi însă, o mulțime de copii erau lăsați de părinți la bunici, prin sate mai mult sau mai puțin îndepărtate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cînd vre mea ne permitea), și din cînd în cînd unul spunea cîte o cugetare adîncă. Așa a fost, de exemplu, o dată cînd, pe o vreme mohorîtă, Preotu’ mi-a zis : „Pe o vreme ca asta, la volanul unei mașini țepene și ascul tînd un hard supărat, nu mi-ar mai păsa că mor“. I-am replicat cu superioritate, spunîndu-i că nu e nevoie de astfel de stimuli exteriori și că e de ajuns să asculți „hardul“ interior („hard“ este, desigur
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
comportare. Trebuie să mă adaptez! Urc la etajul cinci, intru în biroul șefului Serviciului aprovizionare, îngînînd un "bună ziua" leșinat, fără să-mi scot casca, gata să las frîu liber sictirului ce-l am pe buze. Poziția mea e fermă, aproape țeapănă. Șeful Serviciului aprovizionare, un fost slujbaș pe la vechiul consiliu raional, care și-a făcut Facultatea de Științe Economice la fără frecvență, cu care eu am mai avut cîndva o ciocnire, trîntește stiloul pe birou, nervos că a fost deranjat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
inima. Uite-i, pe o canapea din colț. Luke are expresia aia radioasă pe care o are ori de câte ori o vede pe maică-sa, iar Elinor stă pe marginea canapelei, îmbrăcată cu un taior în carouri, garnisit cu blană. Are părul țeapăn, ca un coif, dat cu fixativ, iar picioarele, evidențiate de dresul deschis la culoare, par și mai subțiri decât i le știam. Elinor ridică privirea spre noi, fără nici o expresie - însă îmi dau seama clar, după felul în care își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
reiese din relatarea unei experiențe personale, publicată de folcloristul Moses Schwarzfeld : „În județul Fălciu, În drumul dintre Vaslui și Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu solemnitate unei cete de evrei grămădiți Într-o căruță : «Hep, hep,/ Un fund de curechi/ Cu jidanul de urechi...»” (3, p. 12). În 1875, Vasile Alecsandri susținea că exclamația Hep, hep !, cu care sunt Întâmpinați În Moldova evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
frecvență, acestea sînt „clișeele”, „refrenele” lor. și corespondența mea cu anumiți autori s-a menținut un timp la chestiuni de genul celor amintite mai sus. în prima fază, adesea, scrisorile erau reci: expeditorii mi se adresau în termeni oficiali, distanți, „țepeni”. Ele s-au încălzit și au devenit cordiale pe măsură ce relațiile cu destinatarul au căpătat consistență, iar acesta a făcut dovada că nu e „formalist” și refractar, ci un om atent, un „semblable”, un potențial „confrate”. Curînd, după dispariția barierelor dintre
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mod impulsiv și, în același timp, ferm de a redacta, dar are și o explicație fizică: în timpul războiului, Ion Rotaru a suferit un accident în urma căruia i-a fost retezată o falangă din indicatorul mîinii drepte. Ținea deci altfel, mai țeapăn, stiloul în mînă, îl mișca mai apăsat și - se deduce - destul de iute, atent la claritatea mesajului, nu la caligrafie. însă odată descifrate „vîrtejurile”, recunoșteai în ele forța unei persoane pozitive, sinceră în abordările și răspunsurile sale. (1) <citation author=”Ion
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în cadrul luminat al birtului, văd silueta albă a femeii ridicând în sus brațele goale cu pumnii încleștați și dând capul cu părul despletit pe spate, ca si cum i s-ar fi frânt gâtul. Un moment se răsucește de mijloc, apoi cade țeapănă pe spate în prag... Pun mâinile la ochi și mă dau înapoi...” Un om al legii este amestecat în scandal, o femeie îl acuză și în același timp are un gest de familiaritate cel puțin straniu, gest amendat cu brutalitate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Marți 18 iulie 1995 Ora 6.00 dimineața - ne sculăm și pornim. Drum foarte greu. J. are probleme cu motocicleta. Oprim două ore la Daphne. Foarte frumos. Continuăm drumul, dar cu opriri foarte dese. Liviu este extrem de obosit. J. este țeapăn, M. nerăbdătoare, iar eu nedormită de 50 de ore. Suntem nemâncați din cauza oboselii și a căldurii, dar cu multe cafele „la bord”. Mai oprim pe malul mării, ne spălăm încălțămintea și ne răcorim picioarele. J. freacă plăcuțele de platină de la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
primesc impresii noi, pentru că nu fac loc Înăuntru, ci țin cu dinții de vechiul meu bagaj de tensiuni. Ușor de spus „relaxează-te!“, greu de aplicat, nu? Poți să simți Însă unde sunt concentrate tensiunile: spatele Îți e crispat, picioarele țepene, stomacul e ca de piatră și rezultatul e o oboseală inexplicabilă. E oare nevoie de atâta Încordare? Dacă nu ești convins sau angajat În ce faci, atenția, cum spui, Îți fuge. E sigur că ceva Înăuntrul tău nu participă, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În cele din urmă, tata a oftat, a Închis manualul, remarcând Încet, dar clar: Golubcik (dragul meu) ai să pici precis - nu știi absolut nimic“. „Trebuie să vă contrazic“, Îi replică Lenski, cu o oarecare demnitate. Stând În mașina noastră țeapăn, de parcă era Împăiat, Lenski a fost dus la universitate, a rămas acolo până seara, s-a Întors cu sania printre nămeți, prin viscol, și s-a urcat disperat și tăcut În camera lui. Spre sfârșitul șederii lui la noi, s-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
berete și uniforme negre. Cântau ceva foarte melodios. În sens invers și tot pe partea noastră (ce noroc a avut biata Soltana !), către sfârșitul parăzii, a urcat atunci automobilul regal. Pe perinele din spate ședea regele împreună cu maică-sa. Sta țeapăn pe banchetă într-o uniformă plină de decorații, rotindu-și speriat, în toate părțile, ochii mari. Mai târziu mi-am dat seama că aștepta ca, din clipă în clipă, să audă vreo împușcătură. Era cu toate astea un tânăr impunător
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
alta? Dacă accepți că textele notează tradiții istorice diferite, contradicția e ușor de înțeles. Inspirația divină însă nu are logică. După întrebarea asta Cristi și-a bolovănit ochii. A avut un moment de tăcere. S-a sculat în picioare și, țeapăn, s-a îndreptat către ușa pe care ne-a trântit-o în nas. OCTAVIAN Octavian nu-și mai aducea aminte de maica sa. L-a crescut un tată bețiv care îl trimitea la cerșit. Nimeni nu-l învățase să se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un singur om, la « Prezentați arm'!», s-au înălțat mii de baionete strălucind în soare. În repartul Corpului Sanitar, în al treilea rând, o baionetă fixată incomplet bălăngănea periculos, lansând reflexe de lumină cu intermitențe. Generalul a trecut la salutul țeapăn. Dar atenției sale nu-i scăpă acea baionetă balerină. Seara, în ordinul de zi al comandantului garnizoanei, a fost redactată o notă de dojană pentru Compania Sanitară și impunând ordinul pedepsirii soldatului vinovat. Colonelul medic Orlandi l-a chemat pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de a face elegantă ținuta de general înainte de 1914, un amestec dizgrațios de branderbugi împletiți, cu un chipiu bizar încrucișare nereușită de cască prusacă și șapcă poloneză, din care țîșneau, ca niște jeturi de apă, pene albe curbate și pompoane țepene ca niște perii de curățat sticla lampelor de gaz. După-amiaza, locuitorii Romei îl vedeau pe suveran, în civil, conducînd un faeton tras de trapași negri, făcîndu-și plimbarea la Pincio. Cum avea gustul fastului, se bucura de o bună popularitate. Desigur
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și provincială. Și, în realitatea trăită, există naivități comparabile. Desene cubiste de prost-gust, care nu simbolizează nimic. Butaforii din placaj înfățișînd clepsidre, foi de carte, pene de gîscă utile scrisului acum 200 de ani. Realizatorul talk-show-ului din film, Jderescu, stă țeapăn în scaun, se uită nicăieri, e strîns la gît de cravată și bărbierit doi milimetri sub piele. Putem afla o grămadă de corespondenți în viața reală. Cămăși hawaiene, pulovere turcești din mohair, costume la două rînduri cu design à la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
văzută din spate Aici este de remarcat umflătura cea tare după ureche precum și ceafa foarte umflată și nemișcătoare Încărcare generală Capul: Înfățișarea normală, sus mult prea lat Fruntea: apăsat de sus Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: normală Fața: palidă Gâtul: țeapăn și imobil, ceva prea gros Încărcare generală Capul: prea mare, sus prea lat, jos prea Îngust Fruntea: apăsată Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: normală Fața: palidă, strâmbată Gâtul: prea gros, nemișcător Încărcare generală Înfățișarea: anormală, umerii lăsați mult În jos
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
din față și din lateral Înfățișare: greoaie, necioplită Capul: prea mare Fruntea: prea Îngroșată Ochii: tare apăsați, aproape orbi Gâtul: delimitarea lipsește, mișcarea aproape cu totul imposibilă Pântecele: atârnă În jos, umplut cu materii străine Brațele și picioarele: groase dar țepene și nu se Îndoiesc. Copilul a fost nutrit artificial cu lapte sterilizat. Încărcare laterală Înfățișare: normală Capul: sus prea lat Fruntea: ieșită În afară Ochii: sticloși Nasul: normal Gura: normală
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
zice că mama își scoate în fața satului totdeauna fiul îmbrăcat în senic pentru a se fuduli. Privește la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetății. Cît des-pre Gezo, mita îi ajunge să fie țeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul Mîntuitor le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună(adîncitură) unde i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu-i Un băiat al nimănui Născoci, atunci, un cui. Și l-a scos și arătat. Cuiul nou o săptămână A umblat din mână-n mână. A fost strâns și pipăit, pus pe limbă, mirosit, Nici-un om nu înțelege Cuiul țeapăn cum să lege, Fără funii și curele, Scândurile între ele. Năzdravanul și golanul Îl înfipse cu ciocanul. Zice unul: „Dragul meu, Așa cui făceam și eu, Poate chiar mai dichisit, Însă, vezi, nu m-am gândit.” Anexa 5 Coeficientul de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
risipiri”. La risipiri erau ologii ăia. Ce Însemna risipiri? Însemna că te duceai și risipeai bălegar pe câmp, și acolo am dat de pălămidă, și mâncam pălămidă, și cu aia m-am refăcut... O luai așa de jos, că era țeapănă..., o frecai În mână și mâncai ca porcu’... Mâncai toată ziua verdeață. Și mâncam sfeclă furajeră... Ne duceam cu lingurile și scormoneam cu ele și beam suc de ăla de la sfeclă... Sau, cu coada lingurii, că le ascuțiserăm pe pietre
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
funcții administrative dintre cele mai înalte într-un județ. Totuși nici cea mai reușită „acțiune culturală” nu mi-a dat satisfacția pe care mi-o dă reușita unei cronici sau a unui articol. Recunosc, articolele mele de început erau cam țepene, scrise într-un limbaj rebarbativ. Se vede în ele maimuțăreala, la nivelul expresiei, a scrisului călinescian. Pînă acum, n-am avut curajul să le adun (cum mi s-a sugerat) în volum. Din activitatea primilor cinci ani (1963-1968) n-aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
are fundul pe la călcîie?” Blîndețea, de care face uneori caz, și umorul, dovedit atunci cînd la mijloc sînt alții, au dispărut. Spre norocul ei, C. era învoită. Altminteri, în fața agresivității lui, ar fi rămas, pentru a o mai cita o dată, „țeapănă și proastă”. Mîine e duminică, zi de reflecție. *În Pages détachées, Ernest Renan spune că ar dori să renască (din rațiuni de studiu) ca femeie: „M-am tot gîndit la acest lucru. Într-o altă lume aș vrea să vorbesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un amărît de preot care aluneca pe panta declasării. Se îmbăta des și era ridiculizat de tovarășii de pahar. Odată, chiar un frate de al lui N.B. și-a bătut joc de el. În ziua aceea, pe cînd popa dormea țeapăn de beat pe marginea unui șanț, l-a mînjit pe față cu smoală și i-a lipit pene. Strînsă repede, lumea făcea haz. Cînd s-a trezit, popa a fost șocat de spectacolul propriei decăderi. De atunci, s-a pocăit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]