4,715 matches
-
tină'', ,,Vrednicia fără înțelepciune e ca frumusețea fără ochi''. ,,Norocul, câteodată ne caută pe noi, iar înțelepciunea trebuie căutată de noi ca pe o comoară''. Hărnicia și chibzuința sunt coordonate ale muncii omului din popor și sunt opuse lenei: Sârguința/Țese pânza/Iară lenea/Pierde vremea''. Bunătatea și demnitatea sunt exprimate în termenii cei mai simpli, dar au valențe metaforice inegalabile: Cuvântul bun unge și cel rău împunge''. Cine bate la poarta altuia, o să bată și altul la poarta lui'', ,,Decât
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
pe plămâni... Îți ofer-un răgaz de a coase Cu albatroși spintecați fisura realității, Un răgaz de a crede că ești nemuritor.. Moartea-i înscrisă-n celulele noastre! Există forme de rezistență! Să alungăm târziul din noi! Tic-tac! Orologiul destrămării țese felii de existență.. ,,Să-i stricăm mecanismul!”- propune perfid osul. ,,Să-i zădărnicim planul!” - chicotește mefistofelic retina. Ei...și dac-am putea faustian sa-i poruncim clipei Să stea în loc, oare ce-am schimba? Cum poți opri moartea când te-
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
toate doar sufletul mi-a răspuns.” (Dați-mi un pustiu!). Cu o sensibilitate până la elegiacă profundă, implicată și hotărâtă în asumarea sentimentului sublim și suprem, Ioana Lăpușneanu nu ar putea fi percepută altfel. „În umbra iubirii” o explicită lirică se țese cu grijă precum o mantie spirituală despre care pe bună dreptate se poate crede că e greu de purtat, dar fiind exact ceea ce năzuiește, atunci e de înțeles pricina pentru care devine veștmântul permanent, acela bine definit ca obligatoriu. Îmbinarea
DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366298_a_367627]
-
pentru prezentul bulversant cu firicelul acela de speranță în viitorul acestei nații. De la Măria Sa Ștefan Vodă la Ion vodă ce Cumplit și viteaz, la voievodul-martir Miron Barnovschi, la universalizatul Vlad Țepeș, Vasile Lupu, de la domnița Oleana la Dafina Doamna, el țese și țese în jurul acestor figuri legendare ale neamului ,,povești”de-a dreptul captivante care, dacă și-ar găsi maetrul transpunerii pe ecrane, ar putea deveni seriale cu mare succes la public (vezi ,,Suleiman Magnificul”, serialele coreene care au cucerit, incredibil
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
bulversant cu firicelul acela de speranță în viitorul acestei nații. De la Măria Sa Ștefan Vodă la Ion vodă ce Cumplit și viteaz, la voievodul-martir Miron Barnovschi, la universalizatul Vlad Țepeș, Vasile Lupu, de la domnița Oleana la Dafina Doamna, el țese și țese în jurul acestor figuri legendare ale neamului ,,povești”de-a dreptul captivante care, dacă și-ar găsi maetrul transpunerii pe ecrane, ar putea deveni seriale cu mare succes la public (vezi ,,Suleiman Magnificul”, serialele coreene care au cucerit, incredibil, toate vârstele
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
deunăzi simțeam cum mijise o punte din dureri și doruri nespuse din veniri și plecări din puful amintirilor și parfumul florilor de azi. brazii-și lăsau pânza lichenilor până-n pământ aroma rășinilor amețea firea-n rotocoale elicoidale ce prindeau viață țesând marginile stabilopozii trecerii. te văd trecând puntea. mă văd trecând puntea din sens opus colțurile buzelor mi se ridică în sus zâmbesc înduioșându-mă de picioarele-ți goale în sandale și sacou plus tricou te așezi pe scaunul mesei bucătăriei
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
îți va încărca viața de speranță. Nu va dezerta niciodată din datoria sa de părinte, va lupta ca tu să ai tot ce-i mai bun și mai frumos pe lume. Iubirea unei mame nu poate fi falsificată. Mama va țese cea mai strălucitoare pânză din stropii de fericire pe care i-ai semănat în viața sa, și-o va întinde înaintea pasului tău. Pentru tine va îngenunchea de câte ori viața i-o va cere, chiar îngerii se pleacă înaintea sufletului ei
MAMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366399_a_367728]
-
și-au încercat să deslușească misterul lacrimilor înfășurat în straturile groase ale operei fănușiene. Acolo, unde timplul stă parcă în loc, pe strada aceea magică unde cerul are o strălucire aparte, iar visele sunt înaripate! Acolo, unde Fănuș Neagu și-a țesut 24 de ore pe zi poveștile și le-a predat, în vara anului trecut, nemuririi! Acolo, unde chiar pragul de la intrarea casei seamănă cu o palmă a prieteniei întinsă către toți cei care vin să-l treacă! Și iată cum
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
în civilie, aici era doar în trecere așteptând trecerea timpului. A primit învoire pentru a-și cumpăra ținuta de civil. După ce a văzut toate ofertele a optat pentru pantalon și sacou completate de un pulovăr asortat. Un palton din lână țesută într-o combinație de un alb indecis și negru i-a atras atenția. L-a probat. Îi venea ca turnat. A trebuit să se privescă de mai multe ori în oglindă pentru a se recunoaște. A tot încercat cordonul paltonului
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
genunchi, prăbușit, văd tunelul spre zori, Mă ridici c-un surâs, ce pe gene-mi cobori. De trecutul opac mă sufocă în chingi, Împletești dimineți și cu raze mă ningi; Jumătate de zbor retezat de-aș avea, Tu mi-ai țese covor din mărgele de nea. Dacă-o punte ar fi peste ziua de ieri, Ai atinge-o discret cu miresme de veri. Din clepsidra cu nopți risipite-n convoi, Iei pe degete timp și mi-l cerni în șuvoi. Și
ÎNGERUL DIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366433_a_367762]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PE UN ALT PĂMÂNT Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului PE UN ALT PĂMÂNT Privește-mă, îți vin pe un covor țesut din lacrimi Din care-am decantat tristeți abrupte și chemarea, De-au mai rămas doar gândurile, înecate-n patimi Și-o umbră albă din Eres, care-a ucis uitarea... Visează-mă, un vis de catacombe, când Lumina A încetat nesigură
PE UN ALT PĂMÂNT de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366445_a_367774]
-
cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur. A nins cu flori-minune pe dealurile mele și sus, pădurea verde mă cheamă către ea și brazii țes povestea iubirilor rebele când nori tiviți cu aur visează la o stea. Leonid IACOB Referință Bibliografică: a nins cu flori / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonid
A NINS CU FLORI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366505_a_367834]
-
pământ lumii întregi, Cânt din aripi de fluture, prins în zbor, iubirea- Și heruvimilor înalț cristalul de unire pe veci. Departe de strania vorbă ușoară, ce place, Departe de mistica febră pe trupul ușor, Trec de sfârșit, trec de teluric, țesut cu ace, Și iarăși sunt un suflet plin de soare, visător. Voi adăsta chipul meu și cel al Maicii curate- Preacuratei ființe, ce m-a șters de pe pământ Cu lacrima ei, ce cade pe fire de păr spulberate, Voi rămâne
TELURIC SFÂRȘIT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366520_a_367849]
-
până acum. Fie că i-o șoptește într-o seară „un pui de cerb care venise să se-adape în apele Trotușului“, fie că el însuși este cel „dăruit să audă firul de apă strigând“ numele unor personaje, povestea se țese cu aplomb și curge când molcom, când vijelios, în 2-4 pagini epuizând iute subiectul, limpezind enigme ce vin de la Decebal încoace și făcându-i pe urmașii neamului lui Comanus cel Bun să fie mândri de locurile în care au văzut
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
sorb din cupele de rouă povești nocturne. Cu aripile libelula zdrențuia stropii de ploaie. Macii au aprins pe portativ de aur cântecul nopții. Soarele smulge ultimul petic din haina iernii. De pânza bărcii agățat, păianjenul aprinse luna. În primăvară, cetina țese covor pentru musafiri. Umbra plopului a aprins licuricii, umilind ziua. În dosul lunii și-a pitit turturica niște melodii. Gura râului privi fruntea muntelui c-un ochi de apă. Un soare cu dinți iese din cotul apei pe-un picior
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur. A nins cu flori-minune pe dealurile mele și sus, pădurea verde mă cheamă către ea și brazii țes povestea iubirilor rebele când nori tiviți cu aur visează la o stea. Leonid IACOB ... Citește mai mult a nins cu floriA nins cu flori-minune pe dealurile mele,mireasma de cireș se suie în văzduhși-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la elesă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur,e primăvară iarăși pe-a vieților cărareși totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur.A nins cu flori-minune pe dealurile meleși sus, pădurea verde mă cheamă către eași brazii țes povestea iubirilor rebelecând nori tiviți cu aur visează la o stea.Leonid IACOB... XIII. NAȘTEREA LUI DRAGOBETE, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015. nașterea lui Dragobete Într-o noaptea fermecată, Luna, fată bălăioară, își
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
XXVIII. CIOB ALBIT, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1170 din 15 martie 2014. ciob albit Și cerul dând lumină din pulbere de stele răstoarnă fire albe din ninse primăveri, și-aruncă peste-ntinderi luciri de lună grele să țeasă-n canavauă un azi ce n-a fost ieri. Și eu sunt cer ca tine, pământ ce poartă-n sine izvorul unui munte și-un ciob albit de stea, mă doare iar durutul uitărilor din mine și iarna care urcă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
de vise ce mă vrea Și trec apoi în firul de iarbă ce s-apleacă ... Citește mai mult ciob albitși cerul dând lumină din pulbere de stelerăstoarnă fire albe din ninse primăveri,și-aruncă peste-ntinderi luciri de lună grelesă țeasă-n canavauă un azi ce n-a fost ieri.Și eu sunt cer ca tine, pământ ce poartă-n sineizvorul unui munte și-un ciob albit de stea,mă doare iar durutul uitărilor din mineși iarna care urcă argint pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
ar fi ales din întâlnirea noastră dacă Reiko-san nu ar fi cunoscut decât imposibilă pentru mine, limba japoneză, care mă amuză și nu-mi indică nimic. Grație ei, însă, am purtat o îndelunga și agreabila conversație din care s-a țesut povestea ei de viață. Cunoscând limba română are previzibile atașamente la spiritul românesc. Uimește cât de profund înțelege cultură românească și europeană, cât de adecvate îi sunt preferințele, stările, satisfacțiile, la profilul românesc. Simte și cunoaște mult din tradițiile și
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
vivre en dehors du temps ; La gymnaste Nadia, Étienne le Grand, Ils se șont battus Pour te faire și connu... 3)S’îl faut partir on reste toujours à țoi, fidèles, Et on parle fiers de țoi à l’étranger ; Țes enfants qui chantent, Țes gens bien travaillant, Font la preuve de ta sagesse,de ton talent... refrain : Onești, mă vie, tu restes jeune malgré le temps ; tu es și joli dans ton habit vert et toujours fleuri! Onești, mă vie
ONEŞTI, MA VIE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366728_a_368057]
-
temps ; La gymnaste Nadia, Étienne le Grand, Ils se șont battus Pour te faire și connu... 3)S’îl faut partir on reste toujours à țoi, fidèles, Et on parle fiers de țoi à l’étranger ; Țes enfants qui chantent, Țes gens bien travaillant, Font la preuve de ta sagesse,de ton talent... refrain : Onești, mă vie, tu restes jeune malgré le temps ; tu es și joli dans ton habit vert et toujours fleuri! Onești, mă vie, le meilleur endroit du
ONEŞTI, MA VIE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366728_a_368057]
-
e viu de ce îneci privirea în povești și spunem că valul ne strigă pe nume ne strângem în cerc suspine în ritm și zborul e pal privește pustiul doar vântul ne știe prin gând să ne umble o panză mai țesem de viață cu urme sorbim mistuirea iubirii în ploi trecătoare flămând este pasul ce arde zăpada mă caut prin tine în timp să mă am puterea din munte un gram absolut de magie din punct și din reazem de alb
DOAR VÂNTUL ŞTIE PRIN GÂND SĂ NE UMBLE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366736_a_368065]
-
stiut cântând : -Iisuse, dulcea mea lumină ! Și m-am văzut că pasărea zburând Ușoară către zarea cea senina... ● -Floricica, floricica, Te văd firava și mică, Spune-mi cine te-ocrotește? -Domnul meu și-al tău, firește. -Floricica, floricica, Cine-ți țese haină ta Cu petale de rubin Și cu praf de aur fin ? -Cine-i meșterul măiastru ? -Dumnezeu din cerul albastru ! -Spune-mi cine te hrănește Și cu roua te stropește ? -Cin’te crește din pământ Și te leagănă în vânt ? -Domnul meu
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Lacrimi pe cuvânt./ În fracul ei, din ochi sorbindu-și mirii// tot dorul viu de mamă-l puse-n cânt.( Biserică cuvioasa Parascheva )“. Abstractizarea discursului paradoxal dintr-o maximă tensiune spiritual, sonetistul plonjează cu îndrăzneala în simbolismul ascensional.Noțiunile-simboluri se țes maiestos și ceremonios într-un material liric de preț, referențial. Un planb secund ascunde obscuritățile voite, un mister modernizator, imprecizia obiectului (androginul? Un El?, o Ea? ). În dualitatea creațiunii virtutea este femenină, iar păcatul masculin, iar trunghiul(cei doi bărbați
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]