24,184 matches
-
de netrecut... Iar asta, ei bine, face, până la urmă, deosebirea clară dintre luptători și pierzători: primii răzbat în bătălia vieții, depășind toate obstacolele, ce aceasta le așază de-a curmezișul în drumul lor, căci lumea cinstește pe cel ce, spre țintă mergând, stăruiește(Cuvinte atribuite lui François Rabelais.), iar ceilalți, din motivele lor, se limitează repede, se opresc la succese minore, se amestecă prin lume și se pierd în mulțime, trăiesc la întâmplare, îmbătrânesc pe nesimțite, la timpul cuvenit mor și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu putere pe scări în jos, scuipând după ei în scârbă și afurisindu-i? Ba sigur că da, căci astfel de porniri sunt umane și vin, îndeobște, natural. Însă, oare, prin ce s-ar mai fi deosebit dânsa, atunci, de țintele furiei ei? Prin chiar nimic, desigur. Așa încât, de fiecare dată, când era nevoie, și mai ales în astfel de cazuri, ea recurgea, în mod invariabil și precis, la politețe, adică la bunul său simț, care nu știa niciodată să dea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
desigur. Așa încât, de fiecare dată, când era nevoie, și mai ales în astfel de cazuri, ea recurgea, în mod invariabil și precis, la politețe, adică la bunul său simț, care nu știa niciodată să dea greș, ci mergea direct la țintă. Bunul simț este cel care te face întotdeauna să-ți vibreze coarda sensibilă din sufletul tău. El servește întotdeauna și ca cea mai ascuțită sabie, și ca cel mai rezistent scut. Este modalitatea prin care forța din tine te face
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
permitea ușor și fără vreo excepție, mai ales în ultima vreme, să facă glume zeflemitoare despre purtarea, adusă până la extreme, a mamei sale. Pentru dânsul, asta apărea mereu ca fiind un lucru cu totul haios și vrednic de a ajunge ținta sigură a ironiilor lui, ironii la care era atât de meșter întotdeauna! Și așa se și întâmpla, de altfel, de cele mai multe ori! Iar, fie că fiul nu-și putea înțelege și accepta mama așa cum era ea, fie că mama nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
oglindim conștiința și să ne răcorim fruntea. Este momentul În care trebuie să tragem o linie și să medităm asupra lucrurilor făcute și nefăcute. Și câte mai sunt de făcut!? Trăiesc cu speranța că voi mai reuși să ating o țintă....” „Ce ne pregătiți În viitorul apropiat?” „Scrisul este ca o boală... e greu să abandonezi. Nu poți ști niciodată ce-ți aduce ziua de mâine. Fiecare scriitor dorește să Înfăptuiască o operă mare! Am În pregătire romanul “VIAȚ... FURAT...”, care
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Înserase și nu aveam un loc unde să dorm peste noapte. Am căutat o cameră la toate hotelurile din oraș. Era un simpozion și toate locurile erau ocupate. Se Întunecase de-a binelea și eu hoinăream pe străzi. Umblam fără țintă, obosită, flămândă și dezamăgită. Și tot mergând, mi-am amintit de adresa unei verișoare. Întrebând din om În om despre strada respectivă, am reușit s-o găsesc. Nu-mi trebuia absolut nimic, decât un colț unde să-mi așez capul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
promovarea „binelui comun” prin proiecte sau acțiuni de grup. Se poate opera fie la nivelul unui întreg oraș, al unui cartier, al unei vecinătăți sau al unei grupări de blocuri din oraș. Toate acestea pot fi identificate drept comunități în funcție de ținta de acțiune. Starea socioculturală de comunitate activă, actuală, cu majoritatea membrilor orientați similar, în interacțiune de tip cooperare, este rară în spațiu și discontinuă în timp. O comunitate potențială devine comunitate activă numai în circumstanțe particulare. Acțiunile DEVCOM sunt menite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care decizia comunitară e posibil să nu fi fost deloc implicată. Dar ajutoarele oferite de vecini, spre exemplu, pentru cel care a avut un necaz în familie constituie caz de DEVCOM? Aici există o dimensiune de implicare a comunității, dar ținta este una individuală. În consecință, se poate vorbi despre ajutor comunitar, dar nu despre dezvoltare comunitară. Tot în zona exemplelor care pot aduce precizări pentru definirea fenomenului analizat, organizarea unui hram la biserica din localitate poate fi calificată drept acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
gestionarea conflictului, pe generarea unor instituții prin mișcări sociale, iar cea de-a doua fiind focalizată pe organizarea grupurilor comunitare pentru folosirea eficientă a unor resurse prin intermediul unui program. „Organizarea comunitară radicală” este o variantă de organizare comunitară în care ținta explicită este promovarea justiției sociale prin schimbări sociale structurale la nivelul comunității (vezi Reisch, 2005, și termenul corespunzător explicitat la sfârșitul prezentului volum în „Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM”). Caseta 1tc "Caseta 1" Putere și program
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diversă. Marie Weil și Dorothy Gamble (2005) disting opt tipuri de practici comunitare: organizare de vecinătate/comunitate, organizarea comunităților funcționale, dezvoltare comunitară social-economică, planificare socială, dezvoltarea prin programe și legături comunitare (program development & community liaisons), acțiune social-politică, mișcări sociale, coaliții. Țintele acestor intervenții comunitare pot fi rezumate prin: - reducerea sărăciei; - producerea de bunuri publice; - schimbarea instituțiilor; - schimbarea mentalităților. Ar mai fi de distins, cred, și între noile și vechile acțiuni de DEVCOM. În forma actuală, DEVCOM implică deja o mare varietate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tc "Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)" Mark Randell (2004), practician australian al DEVCOM, a încercat să pună ordine în domeniu prin apelarea la un model din biologie elaborat de S. Kauffman. Premisa de la care pleacă Randell este că ținta proceselor de organizare sau dezvoltare comunitară este aceea de a contribui la formarea și consolidarea unor sisteme sociale care să se autosusțină, să fie autonome. Kauffman susține că sistemele complexe, durabile, cu capacitate de autoorganizare și de autosusținere, satisfac un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
astfel de viziune se opune totalitarismului, autoritarismului sau etatismului în care actorul privilegiat este statul. Între opțiunea pentru stat și cea pentru asociație și individ mai există și un gen de „a treia cale”, cea a comunitarismului. Acesta susține că ținta aranjamentului social optim nu este nici asociația, nici statul, ci „societatea bună”. În varianta dezvoltată de Etzioni (2002), aceasta este mai cuprinzătoare decât societatea civilă pe care o promovează liberalii. O societate este bună în sensul fundamentării ei pe „voce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este singură, singură, aleargă pe străzile orașului, se strecoară absentă printre trecători, trage un cărucior după ea, căruciorul e plin de cutii de carton, cutii murdare și rupte, a ajuns o cerșetoare, una care se strecoară printre trecători spre o țintă fixă, e îmbrăcată într-un palton ponosit, s-a legat cu un șorț muncitoresc, pe cap poartă un basc din stofă englezească, resturi dintr-o garderobă, cândva rafinată, trage un cărucior după ea, un cărucior plin de cutii de carton
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un palton ponosit, s-a legat cu un șorț muncitoresc, pe cap poartă un basc din stofă englezească, resturi dintr-o garderobă, cândva rafinată, trage un cărucior după ea, un cărucior plin de cutii de carton, se îndreaptă spre o țintă fixă, absentă, trecătorii o izbesc și o înjură, o cerșetoare, ea înaintează absentă, din încheieturile de la mâini îi curg picuri de sânge, Zinzin cântă cu vioara înfiptă în claviculă, cântă amarnic, la încheietura mâinii i-au apărut stigmatele, aleargă prin
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
peste câteva pagini, îl abandonă. Nu avea nici un chef de lectură. Gândurile îi alergară din nou la spusele Olgăi, acolo, în spital. Reluă cartea, dar nu se putea concentra, pierdea mereu șirul rândurilor. Puse volumul pe noptieră și cu ochii țintă în tavan începu să mediteze privitor la situația lui Mihăiță. Era un copil nevinovat pe care hazardul îl adusese sub acoperișul casei lor. Nici o clipă nu îl alunga din mintea și sufletul ei. Și ea și Alex îl iubeau cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de zeamă, pofta era mânată de la spate de o foame ce nu cunoștea nici un fel de opreliști. - Stați, barbarilor, se stropșeau bătrânele, întâi să facem mămăliga! Unii, ca să uite de foame, începură să cânte, să-și poarte pașii așa, fără țintă, prin jur, dar nu prea departe de locul unde abureau oalele și soarele acela din ceaun care fierbea în draci. Și câinii părăsiră locurile de odihnă de sub căruțe, apropiindu-se cât putură de mult de focurile la care licărea și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
știe!? Nu noi l-am crescut? - Rafiro, Rafiro, tu nu pricepi că lucrurile sunt tare încâlcite!? Nu mai plânge, femeie, plânsul nu ajută la nimic!? În acest timp Rafira, ca și cum n-ar fi auzit spusele soțului ei, rămase cu ochii țintă la Mihăiță. Plângea cu ochii, cu sufletul cu întreaga ființă. Toți cei de față trăiră emoția acelor clipe la o tensiune fără egal. Lisandru, socotind întâmplarea ca pe un nor aducător de o ploaie trecătoare, pentru a-i spori încrederea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fi în favoarea noastră. La termenul care urmează, îi vom servi mai multe surprize domnului avocat Diaconescu și mă tem că îi va fi foarte greu să le contracareze cu răspunsuri facile. * Alex și Ina porniră pe străzile orașului, fără nici o țintă, mâhniți, debusolați. De câte ori aveau să mai facă oare acest drum al neștiutului...!? se întrebară fiecare dintre ei. O durere fără glas săpând necontenit în sufletele lor ca într-o rocă care nu putea să-și strige neputința. Procesul prin care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sufletul bietului copil, dar încerca o vagă liniște că acesta se putea odihni măcar vreo câteva ore în plus în acea dimineață. Nu putea bănui că Vișinel abia aștepta ca părinții să părăsească casa ca el să plece așa, fără țintă, prin oraș, în căutarea a ceva, a ceva ce nici el nu știa bine ce! Trecuseră aproape trei luni și șatra lui Iorgu Stănescu nu mai poposise în lunca din preajma orașului. Vișinel se întreba care o fi fost cauza, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ca acest sărut să țină până în zorii zilei, lăsă ființa dragă încet, pe pământ, cu grijă ca pe un bibelou de preț, de frică să nu-i producă vreo stricăciune. Își dădură mâna și începură să alerge nebunește, așa fără țintă. Li se părea că înaintea lor au drept călăuză două făclii purtătoare de o lumină neobișnuită. În scurt timp însă, acestea se contopiră într-una singură. Străfulgerarea acesteia le cuprinse întreaga ființă. Dragostea lor pătimașă învinsese puterea sângelui. Viața îi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
eram așteptați ca iarba de leac cu informațiile prețioase, care, spre norocul nostru, ne-au ajutat să surprindem trupele inamice. Cu cât se apropia lăsarea la vatră, din februarie 1972, ieșeam cu bilet de voie duminica în oraș, luând la țintă talciocul vestit de la Pâncota, amplasat la periferia Aradului, unde se găsea o gamă variată de mărfuri occidentale, la modă atunci: blugi Levi Straus sau Lee, jeanși raiați, cizme de piele ciocate, malete pe gât, cămăși și geci de blugi. Eliberat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
relații publice ce anume vrei să faci? Spune toate acestea în termeni concreți. b. Ce imagine a organizației vrei să prezinți? (Aceasta ar trebui să fie o proiecție a declarației de principii, adaptată pentru această situație.) c. Care publicuri sunt țintele tale? De ce? 6. Care sunt celelalte publicuri a căror opinie contează? Acum, pentru că știi cu cine vrei să vorbești și ce imagine vrei să fie reflectată de acțiunile tale, ce spui ca să duci la îndeplinire acest lucru? 7. Ce mesaj
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
fundamental și a două sau trei obiective secundare. Sunt și campanii mai ample, care se construiesc în baza mai multor țeluri fundamentale și secundare, dar, în astfel de cazuri, controlul consilierului PR în ceea ce privește derularea acțiunilor scade odată cu creșterea numărului de ținte propuse a fi atinse. În ceea ce privește obiectivele, sunt cunoscute și alte împărțiri sau categorii de obiective. În conformitate cu J.A. Hendrix (1995, pp. 21-26), avem următoarele tipuri de obiective: "Obiective de producție (output) acestea se referă la obiectivele concrete ale muncii obișnuite
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
utilizarea frecvenței (calculate) în dispersia informațională Este folosită în funcție de target-ul fixat, precum și în funcție de grupul-țintă căruia dorim să ne adresăm. Când avem un mesaj de tip catch all, care se adresează unui mental colectiv al unui bazin mai mare, și când ținta propusă este doar atragerea atenției publicului, ne vom axa preponderent pe amplitudinea, pe intensitatea și pe tăria mesajului, folosind o frecvență mai redusă. În momentul în care ne adresăm unor grupuri-țintă mai mici și avem drept obiective schimbarea unui anumit
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Își trimise mai Întâi burta În recunoaștere, apoi Își făcu și el apariția Însoțit de Umfla (umflata de directoare adjunctă pe care noi o bănuiam implicată Într-o relație dubioasă cu Pătrățilă), gălăgia se mai potoli. Multașteptata lor apariție deveni ținta unor glume de-a dreptul porcoase, pe care, cu unele ezitări, le-aș fi putut reproduce aici, dar consider infinit mai important să vă vorbesc despre Otilia. Așa o chema pe colega nou venită În liceul nostru, care-și făcu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]