4,216 matches
-
Acasa > Versuri > Visare > FÂNTÂNA TREVI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului FÂNTÂNA TREVI Țipătul ciorii trage fermoarul dimineții lăsând să i se întrezărească inconsistența aburitoare șerpuind printre case și-arcușul ierbii se îndoaie-n vânt foșnind în așteptarea ploii ce-a uitat de-un sezon să mai vină și acuma uite-o cum revărsă
FÂNTÂNA TREVI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366311_a_367640]
-
vântul se mai potolise, dar soarele mai mult stătea ascuns după nori și numai din când în când binevoia să-și arate fața, și atunci - doar fugitiv. Prin aer zbura o mulțime de pescăruși înfometați, făcând o gălăgie infernală cu țipetele lor... La un moment dat, un pescăruș matur a „ochit” pe plajă o bucată de pâine acoperită pe jumătate de nisip. A luat-o rapid în cioc și s-a dus pe digul de beton, încercând s-o sfărâme pentru
FURNICA ŞI PESCĂRUŞUL de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366408_a_367737]
-
era în stare de nimic... Rămăsese pe bancă încovrigat, ținându-se cu mâinile când de cap, când de spate. Domnul Mișu Daneș, profesorul de matematică, tocmai trecea pe coridor spre clasa la care urma să intre la oră și, auzind țipete în clasa a VIII-a, a venit într-un suflet acolo să vadă ce se întâm¬pla¬se. Aflând cum ajunsesem să sar la bătaie, domn’ Mișu mi-a zis: - Să-ți trăiască sora, măi băiete, și să vă bucurați
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
prind în joc cu gesturi tandre în santa scala cu două vacante lucarne din care lumina fugise... stele-n ruină lună bezmetică pelerinele nopții cad peste noi vertrebele străzii alunecă-n gropi aerul nopții modelează păsări pe cer se-aude țipăt de lebede dincolo de zidul prăbușit... miercuri, 11 februarie 2015 Referință Bibliografică: zid prăbușit / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZID PRĂBUŞIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366464_a_367793]
-
la Sadova la familia inginerul silvic Metodiu Ionescu prietenă cu părinții lui, Sorin Ullea a fost martor la groaza care a cuprins țara: „Orășeni cu figuri descompuse, unii reușind să fugă, alții nu; gări în haos indescriptibil, cu plânsete și țipete isterizate; familii rupte în două, și-n patru. Numai țăranii - tot țăranii! - , cu disperare mută în priviri, căci știau ce-i așteaptă, au rămas la brazda lor.” (Granițele Moldovei, 2009). Și tot aici descrie Sorin Ullea cum 16 ani mai
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
apă cu mic și mare, fiindcă acei războinici săgetau orice viețuitoare ieșită în cale și, mai ales, oameni. Plânsete și vaiete se ridicau până la ceruri, iar apa se înroșise de sângele oamenilor și viețuitoarelor ucise. Din căsuța ei, Goanța auzi țipetele și vaietele oamenilor și viețuitoarelor și, ieșind afară, văzu apa însângerată a râului și trupurile bietelor făpturi zăcând fără de viață. Ridică atunci brațele și se rugă Cerurilor să oprească acel măcel îngrozitor. Din Înalturi, se auzi glasul Creatorului care-i
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
este cel care conduce mașina spre cuibușorul nebuniilor voastre din seara asta, a ridicat el vocea, arătând cu un gest larg spre scaunul din stânga sa. Nu a putut continua imediat. Fetele au dat drumul la o avalanșă de aplauze și țipete, după care și-au trecut brațele, pe rând, pe sub bărbia șoferului, sărutându-l pe cap. - Eu sunt Jana, îmi pare bine de cunoștință, s-a prezentat cea blondă, plimbându-și palmele pe obrajii lui Mișu, în timp ce-i zâmbea seducător prin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
cu pragmatismul punitiv și nu deliberat, neîncrederea cu speranța, fățărnicia cu onestitatea, umilința cu bruma de demnitate, teama cu izbucnirile de cele mai multe ori ponderate de limitele unei morale încolonate și descurajante. Până mai ieri, în noi vuia glasul tăcerii, acum, țipătul ei reîncarnat cu tentă gregară. Apelăm la un alt arsenal de mijloace pentru a face dreptate. Cotizăm încă apartenența, la un mod de gândire și limbaj, care ne-a adus unde suntem. „A manipula” n-a fost un verb conjugat
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
luat negrul din noaptea emoțiilor repetate și a lămpii cu gaz ce-mi lumina camera. Insist în căutarea amintirilor. Din perioada copilăriei văd lacrimile mamei și-i aud plânsul sfâșietor, posedat de neputință și dor. Singurătatea e o mare tristețe. Țipătul, în fața icoanei, reprezintă neputința de a merge mai departe. Mama avea un dispreț față de moartea tatălui meu. Am fost săracă dintr-o poruncă a sorții. Amplificată această sărăcie mă ridica dintr-o durere, într-o durere parcă și mai grea
GRIJANIA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366706_a_368035]
-
de tristețe. Îmi venea să plâng. Am încercat să-mi înec plânsul înghițând des. A sosit un moment în care toată strădania mea de a accepta voința mamei, strădania de a nu plânge ... m-am năpustit asupra tuturor cu un țipăt, am urlat cu fața plină de lacrimi - Vreau acasă mamă, vreau acasă ... Viitorul tată vitreg a spus să ne culcăm. Nu mi-a plăcut. Îi aud vocea mereu, mereu. -Trebuie să ne culcăm. Săraca mama. Ne-am îmbrăcat și am
GRIJANIA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366706_a_368035]
-
Acasa > Cultural > Artistic > CURRICULUM VITAE Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 199 din 18 iulie 2011 Toate Articolele Autorului M-am născut în decorul unui străin, expulzată de țipătul infernal al materiei. Am înfipt mâinile precum o criminală în pleoapele adevărului, în fața jocului fantasmagonic, să pot trăi explozia de clipe nebune și să pot uita sărutul apăsat al iluziilor. Dacă tot m-am pierdut am vrut să iau de
CURRICULUM VITAE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366738_a_368067]
-
ambalaje liliale Hamali în straie de sudoare Din josul calei vin cu lăzi În bronzul lor e-atâta soare De parcă merg la-mpărțit prăzi Zbenguie-se pescărușii. Înalt, Zborul lor un cod sau o parolă, Duc de la un chei la celălalt Țipete în ritm de barcarolă Un invalid dintr-o umilă Și melancolică, uzată Armonică, cerșește milă Zâmbind de fiecare dată Și noaptea cad imparțiale Mărunte ploi, furtuni concrete Când vin din larguri goelete Cu fructe și coloniale Referință Bibliografică: În golful
ÎN GOLFUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366792_a_368121]
-
îi era obiceiul. Ne-am mirat, dar am fost cuminți. S-a făcut ora nouă și...domnișoara tot nu a intrat în clasă. S-a făcut și zece... Între timp în clasă zumzetul s-a transformat în gălăgie, gălăgia în țipete și țipetele în hărmălaie generală, care s-a revărsat pe holul școlii până la ușa cancelariei. Atunci a ieșit din cancelarie domnul Arsu cu o nuia în mână, cu care lovea un dușman nevăzut din aer. Am zburat în clasă ca
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
obiceiul. Ne-am mirat, dar am fost cuminți. S-a făcut ora nouă și...domnișoara tot nu a intrat în clasă. S-a făcut și zece... Între timp în clasă zumzetul s-a transformat în gălăgie, gălăgia în țipete și țipetele în hărmălaie generală, care s-a revărsat pe holul școlii până la ușa cancelariei. Atunci a ieșit din cancelarie domnul Arsu cu o nuia în mână, cu care lovea un dușman nevăzut din aer. Am zburat în clasă ca niște pui
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
că din vina ei familia lui se dezbină. Se hotărâse să pună capăt relației. Nopți întregi n-a dormit făcându-și curaj pentru ai spune decizia ei. Cu câtă durere a rostit cuvintele de despărțire, cu cât stoicism a suportat țipetele lui și acuzațiile că nu-l iubește, apoi implorările și iar furia lui. Câte nopți a plâns cu fața în pernă să-și înăbușe suspinele și câte zâmbete a trebuit să-și lipească pe față în fiecare dimineață ca să ascundă
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
Olimpul Greciei, a luat-o în brațe și a mers cu ea spre baie. În acel moment ușa s-a deschis și în living a apărut Mihaela. La vederea lui Mihai cu o femeie în brațe, profesoara a scos un țipăt, iar geanta și sacoșa i-au căzut din mână. Fără a se opri, bărbatul a intrat cu femeia în baie, a lăsat-o ușor în cada plină cu apă fierbinte. Pe măsură ce o cufunda în apă, femeia dădea semne că își
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
puiul de lebădă mai era acolo captiv și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda, o corcitură maidaneză, cu picioarele scurte și strâmbe, ce se pripășise pe lângă clădirea bufetului sezonier al ADRAS- ului, auzind țipătul de disperare al puiului de lebadă, alergă repede la malul apei, apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, zgârâind tocul ușii cu ghearele, pentru a-i atrage atenția, determinând-ul să iasă afară în gerul ce crăpa
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
CAPITOLUL 6 După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor. Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
mult CAPITOLUL 6După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor.Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă.Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
cu petrol așezată pe perete deasupra patului, nu era suficientă pentru a se distinge modificările survenite așternutului. Se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare, încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fuga să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat, că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi, după ce au părăsit camera
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
cu vin bun,scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea la două case depărtare și-i erau în drumul spre casă. Cum Victor era ocupat cu treburile zilnice prin curte, a auzit țipetele lui Jeni venind din casă. Se rupsese apa și era gata să nască fără asistență medicală. A scos repede caii din grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
și la prima încercare. Natura și Cel de Sus au ținut cu cei doi părinți și cadrele medicale cu experientă, au adus pe lume ditamai băiatul de peste trei kilograme jumătate, brunet ca mama și chel pe cap ca tatăl său. Țipetele noului pui de om i-a adus liniștea sufletească tânărului tată, mai ales când a aflat că nașterea s-a desfășurat fără incidente. - O naștere ușoară și normală - cum s-a lăudat Coana Moașă. La casa de naștere tânăra mamă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
să-și ia zborul în roller-coaster-ul din hotelul New York. Acolo sus, în câteva secunde de pauză au văzut împrejurimile Las Vegasului până la distanțe de mai mulți kilometri și brusc a urmat căderea în gol până aproape de etajul întâi, însoțiți de țipetele în delir ale celor care trăiau acest moment ca fiind ultimul din viața lor. Andaluza și cu mine ne-am plimbat prin zonă care este o copie a cartierului Greenwich Village, ne-am uitat la statuia libertății, la podul Brooklyn
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
valurilor mută stau răsturnată-n zeci de zile Se duce vara îngreierită de-un cântec surd la a mea vină De-a fi lumina preacurată, simpla scânteie aladină Se duce vara... în mine intră cu raze suspinând a toamnă (Cu țipete de fostă cutră, dar cu alai de mare doamnă) Referință Bibliografică: Se duce vara... Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SE DUCE VARA... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366154_a_367483]
-
ritmul carnavalului de pretutindeni „Brazil”, armonie asimetrica, ce minunată ești ! PĂSĂRI CĂLĂTOARE În țara mea cu cer albastru și soare arzător atâtea păsări migratoare își caută sălaș. Se duc... ori se întorc pe drum de zare îți tulbură auzul cu țipetele lor E-atâta frumusețe Și-atât de mult alean În zborul lor Ce se repetă an de an când trec în stoluri maestuase scăldate de lumină: Cocori și berze, cormorani, ori pelicani cu gușa plină. Se lasă peste unde, albastrul
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]