5,392 matches
-
Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile și ne au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat lectura și timidele încercări literare. Intrarea pe domeniul așezământului de la Șendriceni era străjuită de o monumentală poartă, durată și sculptată în stil maramureșean, care provoca admirație și impunea respect pentru instituția în care te introducea. Imediat ce treceai de poarta emblemă, în stânga se afla cișmeaua cu apă limpede și rece
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nici osteneala drumului, nici povara anilor, nici șubrezenia sănătății, nici puținătatea banilor. Cu inimile pline de bucuria revederii, cu ochii încețoșați de vârstă dar și de emoții, am dat ocol clădirii școlii, am admirat numeroasele anexe adaptate noului profil al așezământului, ne-am plimbat pe malul iazului, am adăstat în insula care ne-a inspirat și legănat visele adolescentine, am înconjurat bisericuța în care am susținut cu corul slujbele duminicale, și am poposit în frumosul parc, cel care nea primit de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
într-o suită ce denotă nu numai voință de expresie publică, dar și un anume program compensator. Dacă în multe cazuri timpul retragerii la pensie constituie mai degrabă un abandon, pentru Vasile Fetescu, pedagog de vocație și director de mari așezăminte școlare, mai toată cariera, această retragere a devenit prilej de a și pune în lumină calități pe care mai înainte nu le putuse etala destul. Preocupări pedagogice (1995), Flori târzii - proză, versuri, aforisme (2002), Parfum de spini (2003), Educator adevărat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Iași, pe care a condus-o mult timp ca director, având totodată și obligații didactice. Evocând, în eseul Începuturi, sintetic, secvența „normalistă" de la început, autorul o raportează la contextul socialpolitic de după război și relevă marea influență pe care spiritul acelui așezământ a avut-o asupra sa. Dorința de a deveni un „educator adevărat" (sintagmă ajunsă și titlu de carte) acolo s-a înfiripat, în condiții deloc ușoare, cu strădanii și sacrificii admise de toată lumea, profesori și elevi deopotrivă. Ele l-au
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de vasta cazuistică a universului școlar. Interesul pentru psihopedagogie se simte în analizele întreprinse, definind o constantă a reflecției autorului. Primează în mod cert experiența personală, valorificată în lumina unei lungi și complexe istorii. Căci profesorul a condus multă vreme așezăminte școlare de prestigiu, dovedindu-se un „pedagog cu multiple și alese calități“, cum definea el însuși pe director, într-un text reprodus și în cartea de față. Era firesc ca această misiune (nu doar administrativă) să-i rețină luarea-aminte și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
martie, 1863, el arăta și motivele plecării: "La bisărica din pome nitul sat Ipotești, cu hramul Sf. Voevozi, am sărvit patru ani, în care timp de feli proprietarii acelor părți de moșie nu mi-au dat pămînturile de hrană, după așezămînt, și nici casă de odihnă, încurcîn du-mă cu vorbi din an în an, la cari nemaiputînd a suferi nici alte nedreptăți ce leam întîmpinat în arătatul timp, am fost de meam căutat un loc pe care milam și găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu unitățile de securitate interesate de caz, îndeosebi cu cea a județului Galați și a municipiului București, precum și de la județele care au în competență centre eparhiale, pentru a preîntâmpina inițierea, deplasarea în grup și comiterea unor acte anarhice la diferite așezăminte religioase. 4. Întreprinderea tuturor măsurilor informativ-operative oportune de cunoaștere și prevenire, antrenând în acest sens organele de miliție și factorii de decizie din unitățile în care aceștia își desfășoară activitatea, pentru ca - în viitor - să nu se mai producă fapte similare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
constituțional și instituții politice, ediția a XIV-a, vol. I, Editura C.H. Beck, București, 2011, pp. 25-27. footnote> 3) Conceptul de instituție politică Verbul latin „institutio” = a întemeia, a ridica, a așeza cu temei; „institutum” = obicei, principiu de organizare, rânduială, așezământ. Toate aceste sensuri presupun intervenția indivizilor învestiți cu autoritate pe care o exercită asupra altora, în vederea realizării anumitor interese (personale sau de grup)<footnote C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București, 2008, p.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
constituțional și instituții politice, ediția a XIV-a, vol. I, Editura C.H. Beck, București, 2011, pp. 25-27. footnote> 3) Conceptul de instituție politică Verbul latin „institutio” = a întemeia, a ridica, a așeza cu temei; „institutum” = obicei, principiu de organizare, rânduială, așezământ. Toate aceste sensuri presupun intervenția indivizilor învestiți cu autoritate pe care o exercită asupra altora, în vederea realizării anumitor interese (personale sau de grup)<footnote C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București, 2008, p.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
eroarea, neajunsul, poate dobândi în acest context un statut nou, revelator de noi circumstanțe sau exigențe educative. Unii autori propun un tip prospectiv al evaluării (Nunziati, 1991, pp.79-85), când se pune problema evaluării prealabile a unui proiect educativ sau așezământ școlar. Situația este bizară, pentru că se încearcă a se evalua ceva care nu există încă (de pildă, o lege sau o reformă școlară). Dar acest demers investigator a priori este deosebit de necesar pentru succesul unui proiect. Obiectivele și funcțiile evaluării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
la luarea unor decizii administrativ-didactice, dar și cu caracter de orientare școlară și de carieră a publicului școlar. 2.5. Evaluarea internă și evaluarea externătc " 2.5. Evaluarea internă și evaluarea externă" Atunci când evaluarea se face de către educatorii din propriul așezământ școlar în scopurile intenționate de aceștia, avem de-a face cu o evaluare internă. Miza acestei examinări este de ordin didactic, autoreglator, ea ratificând realizări în concordanță cu criterii generale sau adaptate specificității populației școlare din unitatea de bază. Evaluarea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unor broșuri oficiale, indexările trec progresiv În zona crepusculară a circularelor de uz intern și a abuzurilor de tot felul. Patrimonializarea organizată a producției culturale ia forma unor vaste operațiuni de clasificare și ascundere la care participă Direcția Generală a Așezămintelor Culturale, Fondul de Stat al Cărții, Biblioteca Centrală de Stat și Direcția Presei. Deși organe de stat, acestea receptează cu promptitudine impulsurile din zona politicului: În 1960 (după Congresul al III-lea al PMR) se stabilesc celebrele categorii de fonduri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o clădire. ~a ascensorului. ♢ ~a mare odaie în casele țărănești destinată oaspeților. 4) Totalitate a persoanelor înrudite care locuiesc împreună; familie. ♢ A face ~ cu cineva a trăi în înțelegere; a trăi cu cineva în căsnicie. 5) Nume dat unor instituții, așezăminte, firme comerciale etc. ~ de cultură. ~ de odihnă. ~a scriitorilor. 6) Unitate economică (de producție, de comerț sau de servicii sociale), care are o conducere unică; întreprindere. [G.-D. casei] /<lat. casa. CÁS//Ă2 ~e f. 1) Dulap sau lădiță specială
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); cuib (2); dorință (2); ferestre (2); flori (2); mașină (2); mea (2); nouă (2); odihnă (2); patrie (2); părăsită (2); piatră (2); sat (2); sfînt (2); singurătate (2); somn (2); acoperiș deasupra capului; alinare; amanet; amintire; n-are; așezare; așezămînt; bere; biruință; bogată; bogăție; bucurii; bunica; caldă; casă; cătun; cămin spiritual; căsuță; celulă; clădire mare; clădiri; cocostîrc; confortabil; conac; construcții; copaci; copilărie; coș; credit; cuib părintesc; cuibușor; departe; bună dispoziție; dragă; drăguță; dulce; dulci; ecologică; eliberare; emoții; etajată; nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); oriunde(2); pajiște (2); place(2); potrivit (2); priveliște (2); regiune(2); relaxare(2); special(2); stai(2); ședere (2); șezut (2); uscat(2); veci(2); verde(2); acum; adăpost; adresă, spațiu; adunare; aer; afumat; ales; ani; apartenență; asfalt; așezămînt; atragere; autobuz; banal; bar; bloc; Bucovina; București; bucurie; cale; călduros; cămin; centru; checkin; cimitir; cinema; cîmpie; clamă; clasă; clădire; Cluj; codru; comun... ha; coordonată; coordonate; cort; cuib; cunoscut; de cunoștințe; curiozitate; deal; decor; deosebit; deschis; desemnat; dor; drag; Dubai; durere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
picioare (4); rotile (4); rupt (4); a sta jos (4); stabilitate (4); stricat (4); șezătoare (4); tron (4); 4 picioare (3); cu rotile (3); liniște (3); rege (3); relax (3); șezi (3); stau (3); vechi (3); așez (2); așeza (2); așezămînt (2); bază (2); de birou (2); bucătărie (2); cameră (2); computer (2); cursuri (2); domnesc (2); echilibru (2); electric (2); loc de stat jos (2); minte (2); negru (2); nou (2); de piele (2); putere (2); scaun (2); sedentarism (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
piatră (3); puternic (3); suport (3); arde (2); bătaie (2); cană (2); educație (2); groasă (2); încredere (2); pilon (2); rădăcină (2); solidă (2); strămoși (2); trainic (2); viață (2); viitor (2); zidire (2); a avea obiectiv; acid; acoperit; adăpost; așezămînt; avariat; bară; bază de încredere; bine clădit; biserică; bolțari de piatră; bucurie; cap; carte; la casă; case; căldură; centură; cimitir; construi; credință; cunoștințe; cutie; i-a dat; îi dau; daună; definitiv; drum; dur; durabilitate; esențial; face; așa să fie; fotbal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care se manifestă la locul de muncă, dar se extinde asupra oricărei locații ce poate fi considerată în mod rezonabil drept o extensie a locului de muncă, precum orice loc sau deplasare care are legătură cu serviciile sociale sau orice așezământ unde se discută ori se încheie afaceri ale Statului. Această politică se aplică inclusiv hărțuirii la care ar putea fi expusă o terță parte. Hărțuirea unei terțe părți se referă la comportamentul indizerabil cu tentă sexuală, rasială sau ofensatoare care
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ideologice”, fără să se asigure condițiile necesare. Universitățile populare, denumite după 1977 universități cultural-științifice, în număr impresionant, peste 3.000, aveau ca obiective aceleași „comandamente ideologice”. După 1989, într-o primă tentativă de a se desprinde de perioada supunerii ideologice, așezămintele culturale s-au numit universități libere, pentru ca apoi să revină la titulatura tradițională, la vechea lor denumire de universități populare. Dar, constată C. Schifirneț în 1997, „în planul teoretic și al cercetării empirice situația nu s-a schimbat”. Interesul pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acestei acțiuni exemplare, cum ne apare ea în evoluția instituției culturale din țara noastră? A fost, mai întâi, o emanație a etosului național și cultural al intelectualilor vremii, atașați idealurilor națiunii române. Universitatea Daciei Superioare a fost concepută ca un așezământ mai înalt de știință românească - evalua evenimentul, două decenii mai târziu, Onisifor Ghibu (1939) - pentru a îndeplini misiunea sa către națiune. A doua sursă a acestei „idei acționale” a fost concepția despre rolul activ al culturii în societatea modernă, pusă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că unele erau sugerate de Bărbat, în conformitate cu programul cultural al Extensiunii. Între acestea: „Înțelesul și valoarea culturii naționale” (Fl. Ștefănescu-Goangă), „Personalitatea în cultura română” (Gh. Bogdan-Duică), „Contribuții românești la cultura universală” (V. Bogrea), „Condiții de dezvoltare ale culturii” și „Importanța așezămintelor de cultură” (Virgil Bărbat). Nu e greu de identificat aici o anumită orientare: atașarea educației la valorile culturii naționale, la valorile morale, umaniste ale neamului. Se înțelege, multe dintre conferințe își propuneau să scoată la lumină figuri luminoase ale neamului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
maselor mari. Acest spirit științific este o condiție fundamentală a societăților moderne”. În alte publicații se lăuda „râvna de culturalitate, pentru înnobilarea idealurilor morale și naționale”, se identifică o „nouă mentalitate” ce orientează valoric „Universitatea modernă”. Cum a evoluat acest așezământ cultural, de la înfăptuirea sa? În primii ani, ai entuziasmului și angajării plenare - am arătat deja -, acțiunile erau numeroase, participau majoritatea universitarilor clujeni la această operă cultural-științifică. În 1930, de exemplu, după șase ani de la înființare, se „coboară tot mai mult
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trebuie înlocuită prin cooperație. Schimbul de produse, cooperarea vor modifica caracterul oamenilor, relațiile dintre ei - nădăjduia cel care încerca să aducă aceste schimbări nu doar prin conferințe, tipărituri pentru muncitori, întruniri ale acestora, ci și prin unele realizări practice, prin așezăminte ce ilustrau ideile sale. Iată, de pildă: „Raportul prezentat Comitetului Lanar cu privire la planul micșorării nenorocirilor sociale și înlăturării nemulțumirilor...” constituia un proiect care ar fi avut ca efect „perfecționarea însușirilor personale” și „îmbunătățirea condițiilor de viață” ale participanților prin „ocupații
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
economie politică și socială. „Era, scrie Ion Ghica, om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor și plin de devotament.” (Ghica, 1956, p. 238) La Paris este cucerit de idealurile socialismului utopic, se pare că a făcut chiar parte dintre „frații” unui așezământ condus de Enfantin, elev al lui Saint-Simon. Apoi devine adept înflăcărat al lui Fourier, asumându-și sarcina să propage ideile acestuia. În acest scop, el tipărește în 1833, la Paris, broșura Aux amis de la liberté, de la justice et de l
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
învățător în comună, Dumitru Sachelarie, cunoscut pentru organizarea cursurilor de alfabetizare cu soldații prizonieri din primul război mondial și pentru alcătuirea vestitului Abecedar de la Krefeld, și de a fi primit o educație îngrijită la gimnaziul și liceul din Dorohoi și așezământul „Anastase Bașotă” din Pomârla, avându-i printre profesori pe Tiberiu Crudu și Grigore Poslușnicu. Între 1920 și 1925 a frecventat Facultatea de Litere (secția Filosofie) a Universității din Iași, unde a întâlnit profesori deosebiți, atașându-se îndeosebi de Ion Petrovici
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]