1,177 matches
-
dat să nu fie văzut în condițiile alea mizerabile: barba stufoasă, părul ciufulit îi lăsaseră poate o impresie groaznică, la care se adăuga mai ales putoarea ce domnea în acel loc, chiar dacă acum îl curățau ori de câte ori le pretindea acest lucru. Ațipi, în somn deveni un călător ce bătea la porți pentru a cere de pomană. Tocmai urca o stradă în pantă și plină de pietre la capătul căreia o vrăbiuță se jeluia. Era o stradă nesfârșită, și totuși vrabia nu putea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Pristanda: Și mie! Tipătescu: Dar în sfârșit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine! Pristanda: Curat ca un câine! Tipătescu: Începuseși să-mi spui istoria de aseară. (șade.) Pristanda: Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, ațipisem nițel după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră știți că bietul polițai n-are și el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creștinul... Tipătescu: Firește... Pristanda: Și la mine, coane Fănică, să trăiți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ghiță... Pristanda: Curat să le lăsăm, coane Fănică. Tipătescu: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc. Pristanda: Bine ziceți, coane Fănică. Aseară pe la zece și jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva și mă dau așa pe-o parte să ațipesc numai un minuțel, că eram prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiță, și te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte la datorie. Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de vopsea sau vaselină. Ibidem, p. 23 Modalizarea poate fi făcută de asemenea cu ajutorul unui verb care descrie o atitudine propozițională (a ști, a crede, a visa...). (61) Emma nu dormea; se făcea numai că doarme; și pe cînd Charles ațipea alături, ea se trezea în alte vise [...]. Deseori, de pe creasta unui munte, zăreau deodată cîte un oraș minunat, cu cupole, poduri, corăbii, păduri de lămîi și catedrale de marmură albă, ale căror clopotnițe ascuțite aveau cuiburi de berze în vîrf
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pat. Medicul i-a scos cămașa pentru a-l examina. Pe brațul său se putea vedea o sabie fin tatuată. [Și mai tîrziu naratorul observă un tablou pe peretele din cabina sa] Îmi plimbam privirea prin cameră și înainte să ațipesc, am fixat ceva timp pictura ce-l reprezenta pe sîngerosul căpitan, Marckam cel Roșu. Era un bărbat tînăr care purta o mască pe față. Ochii săi aveau o strălucire vie, arzătoare, ca și cum ar fi aruncat fulgere. Buzele sale fine păreau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al lui Adolf Hitler se instala în fiecare cămin prin in-termediul radiourilor. Însă acest glas îi umplea de groază și îi tetaniza pe cei care ar fi trebuit să reacționeze. La fel cum se întîmplă și cu acei soldați care ațipesc în momentul în care trebuie să iasă din tranșee pentru a trece la atac (ca împietriți de un soi de reflex biologic care te îndeamnă s-o faci pe mortul în clipa în care moartea te amenință), vigilențele ațipiseră în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care ațipesc în momentul în care trebuie să iasă din tranșee pentru a trece la atac (ca împietriți de un soi de reflex biologic care te îndeamnă s-o faci pe mortul în clipa în care moartea te amenință), vigilențele ațipiseră în ceasul primejdiei și, într-o sinteză perfectă de luciditate plină de umor și somnambulism năuc, Franța cînta " Totul merge de minune, doamnă marchiză", continuînd să-și vadă de treburile zilnice, pînă în ziua care a marcat deopotrivă trezirea și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
tehnicii, ale științei sau ale "societății industriale". Însă ea este singurul loc unde s-a generalizat îndeajuns conștiința Falselor Soluții și a Falșilor Mesia. Ea este singurul loc unde, de patruzeci de ani încoace, paranoia statelor și religia națiunii au ațipit, unde nucleul imperialismului s-a stins, unde mitul Mîntuirii te-restre și-a dezvăluit minciuna față de cei mai entuziaști adepți ai săi. De aceea Europa își poate asuma vocația de a deveni o Fundație, în sensul dat de Isaac Asimov în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fîntînă.” (A. de S. - Exupéry) La fel și „sufletul” omului: ascunde atîtea promisiuni, cuprinde atîtea virtualități! Însă poate că adevărata frumusețe se ascunde În enigmele cunoașterii: acest potențial este frumos pentru că, deși el nu poate fi văzut, este simțit, intuit. * „Ațipind reflexele, trezești reflexiile.” (Emil Cioran) De parcă acest drum se Înscrie În mod inevitabil În psihologia vîrstelor: la tinerețe ești mai pasional, apoi din ce În ce mai reflexiv. * Îmi displac gîndurile ce nu pot fi spuse cu glas tare.” (Michel Montaigne) De obicei, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Dar iată și Vapniarca în poezia scrisă de Lebel Moshe: Un vuiet lugubru și aspru / În noapte răsună / Sun t vânturi și geruri ce bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri / Se arată aurora / Zori de lumină, libertate tuturora! Atitudinea românilor față de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
era țintuit pe un zid, cam la înalțimea unui om, și pe el, un ghiveci cu busuioc. O roabă de tablă ruginită, cu o roată cu cauciucul desumflat, era plină de flori crescute parcă la întâmplare. Bărcile de pescari erau ațipite printre pietre, aproape ca mine. Era numai bun un espresso la umbră, cu Marco vorbind tare la telefon, si, mamma, no, mamma, și o americancă sobră și taciturnă, cu o cafea... americană, evident. O clientă mai veche si statornică a
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ajutat pe bolnav să se ridice și am văzut că forțele sale se micșorau sensibil. A rămas tăcut și spre ora patru a cerut să se culce din nou. Când a fost aproape de pat, picioarele i s-au înmuiat. A ațipit un pic [...] apoi a survenit o nouă criză. Eram așezat lângă el, cu ochii fixați pe figura sa, ascultând această respirație care întâlnea atâtea obstacole. Impresia pe care am resimțit-o a devenit atât de puternică, că a trebuit să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ostilă, care contaminează tot, un sentiment fizic de insalubritate: Nu e nimeni... plouă... plînge-o cucuvaie Pe-un acoperiș de piatră-n noapte cu ecouri de șivoaie, Vai, e ora de-altădată, umbre ude se-ntretaie Și-n curentul unui gang ațipesc, plin de ploaie. Ploaia și ninsoarea (cu interesante efecte uneori de monotonie acustică) neliniștesc prin durată și imensitate: Și toamna și iarna Coboară amândouă; Și plouă și ninge Și ninge și plouă. * În parc ninsoarea cade rar... Ninge grozav pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umil a fost în a se disprețui pe sine însuși... Fericitul frate Pacifico, cel care a introdus pentru prima dată Ordinul fraților în Franța, era un om de mare sfințenie. Odată, pe când se ruga într-o biserică, împreună cu Fericitul Francisc, ațipind puțin, a văzut cum se deschide cerul și, acolo în cer, a văzut un jilț foarte frumos. A întrebat al cui era acel jilț și i s-a explicat: «Acesta este jilțul pe care l-a pierdut Lucifer, din cauza mândriei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
El vrea glăsuire, scris „ca-n vorbirile firești”, În sensul cuviinței și al retoricii. Cuviința și retorica sînt două noțiuni care nu merg totdeauna Împreună, cel puțin În epoca În care scrie Anton Pann. CÎnd retorica e prea complicată, cuviința ațipește. Și, văzînd poezia oamenilor Învățați de la 1830, constatăm că firescul (cuviința) nu-i Încă un principiu omologat. În acțiunea lui de a populariza literatura, Pann merge Însă În sensul stilului normal. Chestiunea rămîne Încă deschisă În literatura română din moment ce, la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
diminua, a (se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua, a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a involua, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a răguși (primare); a adormi, a amorți, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantică [devenire], pe care o ilustrez, prin glose, cu primele două verbe din fiecare subtip: a se cloci "a deveni clocit", a se înnora "a deveni înnorat"; a (se) mucegăi "a deveni mucegăit", a (se) putrezi "a deveni putrezit", a ațipi "a deveni cuprins de somn", a degera "a deveni degerat, amorțit de frig". Pentru unele verbe, apartenența la clasa inacuzativelor depinde de tipul de subiect, astfel încât, în destul de multe situații, un subiect inanimat sau unul animat ori uman nonagentiv este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să aibă și o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista de exemple de mai jos am avut în vedere numai inacuzativele primare, care nu creează ambiguități (nu pot avea citiri pasive)155: (a) schimbare de stare: Se ațipește ușor la televizor În închisoare, se degeră și acum Cum se devine membru? În materie de suport tehnic, pentru telefon se evoluează fantastic Unii dintre conducătorii noștri au ajuns să spună că acolo se involuează, că oamenii se transformă într-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit, -ă nom. ruginirea, ruginitul A (SE) TRECE Pepenii se trec repede Răceala trece într-o săptămână part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul NEREFLEXIVE A AȚIPI Ion ațipește în timpul filmului part. ațipit, -ă nom. ațipirea, ațipitul A DEGERA Călătorii degeră în tren part. degerat, -ă nom. degerarea, degeratul A DEVENI Ion devine neputincios part. devenit, -ă nom. − (devenire "schimbare, transformare progresivă a lucrurilor") A EVOLUA Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit, -ă nom. ruginirea, ruginitul A (SE) TRECE Pepenii se trec repede Răceala trece într-o săptămână part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul NEREFLEXIVE A AȚIPI Ion ațipește în timpul filmului part. ațipit, -ă nom. ațipirea, ațipitul A DEGERA Călătorii degeră în tren part. degerat, -ă nom. degerarea, degeratul A DEVENI Ion devine neputincios part. devenit, -ă nom. − (devenire "schimbare, transformare progresivă a lucrurilor") A EVOLUA Sistemul economic evoluează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că nu știți ceasul în care vine Domnul vostru (Mc. 13, 35). Dar ne învață ceea ce s-a spus și în parabola despre fecioare. Căci zice că cinci sunt 73 cele înțelepte și cinci, cele nebune. Dar, întârziind Mirele, au ațipit și au dormit toate. Însă la mijlocul nopții s-a făcut strigare: Iată Mirele, ieșiți întru întâmpinarea Lui (Mt. 25, 1 ș.u.). Vezi cum ni se vestește Mirele la mijlocul nopții? Iar ce este strigarea și modul întâmpinării, ne va lămuri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ușor din cap ca și cum ar fi vrut să nege evidența. - Am în sacul meu o haină veche. Și am adunat niște pâine din bucătărie, când am plecat... A recunoscut vocea fiului său. Probabil că-i ghicise deznădejdea. Noaptea, Charlotte a ațipit cât să aibă un vis rapid, îmbinări de sunete și de culori de odinioară... Cineva, strecurându-se spre ieșire, a trezit-o. Trenul era oprit în mijlocul câmpului. Aerul nopții nu era negru compact ca în orașul din care fugiseră. Întinderea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
câmp numele ŠÄmQr datorită semnificației pe care o are în Psalmul 121/120, 3b-5: ... ’al y"nÄm Šomerek" hinnQh lo’ y"n"m we lo’ yš"n ŠÄmQr Yiœer"’Ql. YHWH Šomerek" YHWH țillek" ‘al ya: yeminek": „... nu va ațipi Cel care te păzește. Nu, nu ațipește, nu doarme Cel care păzește pe Israel. Domnul e Păzitorul tău, Domnul e umbră șocrotitoareț de-a dreapta ta.” (t.n.) Prin paralelismul în care se află cu ŠÄmQr, metaforă umbrei - nelipsita și protectoare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o are în Psalmul 121/120, 3b-5: ... ’al y"nÄm Šomerek" hinnQh lo’ y"n"m we lo’ yš"n ŠÄmQr Yiœer"’Ql. YHWH Šomerek" YHWH țillek" ‘al ya: yeminek": „... nu va ațipi Cel care te păzește. Nu, nu ațipește, nu doarme Cel care păzește pe Israel. Domnul e Păzitorul tău, Domnul e umbră șocrotitoareț de-a dreapta ta.” (t.n.) Prin paralelismul în care se află cu ŠÄmQr, metaforă umbrei - nelipsita și protectoare - potențează și mai mult semnificația de „ocrotitor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ne culcăm, rupți de oboseală, după o zi plină de surprize și inedit. Luna Își strecoară discret razele diamantine prin perdeaua transparentă a ferestrei, vântul susură printre crengile bătrânilor arbori, florile Își Închid corolele parfumate, păsările Își Întrerup concertul și ațipesc În cuiburi... Ceasornicul bate miezul nopții, și o liniște firească se așternu peste Întreaga suflare adormită. Pleoapele devin tot mai grele și somnul mă cuprinde Încet, Încet. Adorm visând falnicii munți Înzăpeziți, ghețari și lacuri de cleștar pe care plutește
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]