4,851 matches
-
abatere, copilului i s-a spus să nu mai vină la școală sau să vină doar însoțit de mamă, deși copilul are dreptul la profesor de sprijin, fiind un copil cu cerințe speciale. În România se vorbește foarte mult despre abandonul școlar. Situația e gravă cu adevărat: potrivit Institutului Național de Statistică, un sfert din populația cu vârstă preșcolară și școlară nu a fost prinsă în sistemul național de educație. Un sfert! Unul din patru. 25%. Economia noastră are deja un
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
acționează rapid și eficient. Există nenumărate recomandări pentru rezolvarea acestei probleme. De la părerologi de serviciu, până la studii așezate pe solide baze științifice, avem de unde alege soluții. Îți recomandăm Mama lui Silviu este foarte îngrijorată Dar în primul rând ce este abandonul școlar? Există o definiție oficială care spune că abandonul școlar apare atunci când un elev nu frecventează școala, „depășind cu mai mult de doi ani vârsta clasei” în care ar trebui să fie încadrat. În realitate, dintr-un studiu din 2009
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
acestei probleme. De la părerologi de serviciu, până la studii așezate pe solide baze științifice, avem de unde alege soluții. Îți recomandăm Mama lui Silviu este foarte îngrijorată Dar în primul rând ce este abandonul școlar? Există o definiție oficială care spune că abandonul școlar apare atunci când un elev nu frecventează școala, „depășind cu mai mult de doi ani vârsta clasei” în care ar trebui să fie încadrat. În realitate, dintr-un studiu din 2009 al Agenției de Dezvoltare Comunitară Împreună reiese că această
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
care ar trebui să fie încadrat. În realitate, dintr-un studiu din 2009 al Agenției de Dezvoltare Comunitară Împreună reiese că această definiție nu e folosită de directorii de școli, aceștia operând cu propriile definiții. Astfel, unii dintre aceștia declară abandon școlar după câteva săptămâni de absențe nemotivate ale copilului, iar alții după un an sau mai mult. În acest context, la nivel național, noi nu știm de fapt ce e abandonul școlar și care e dimensiunea sa reală. Dacă nu
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
operând cu propriile definiții. Astfel, unii dintre aceștia declară abandon școlar după câteva săptămâni de absențe nemotivate ale copilului, iar alții după un an sau mai mult. În acest context, la nivel național, noi nu știm de fapt ce e abandonul școlar și care e dimensiunea sa reală. Dacă nu știm ce este, cum oare putem să îl combatem? Dar să presupunem că abandonul școlar este ce este: de ce avem un atât de mare abandon școlar? Un studiu realizat de Centrul
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
an sau mai mult. În acest context, la nivel național, noi nu știm de fapt ce e abandonul școlar și care e dimensiunea sa reală. Dacă nu știm ce este, cum oare putem să îl combatem? Dar să presupunem că abandonul școlar este ce este: de ce avem un atât de mare abandon școlar? Un studiu realizat de Centrul Educatia 2000+ și Unicef arată spre cauze multiple, împărțite pe trei căprării: cauze la nivelul familiei, la nivelul comunității și la nivelul școlii
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
nu știm de fapt ce e abandonul școlar și care e dimensiunea sa reală. Dacă nu știm ce este, cum oare putem să îl combatem? Dar să presupunem că abandonul școlar este ce este: de ce avem un atât de mare abandon școlar? Un studiu realizat de Centrul Educatia 2000+ și Unicef arată spre cauze multiple, împărțite pe trei căprării: cauze la nivelul familiei, la nivelul comunității și la nivelul școlii. Cauzele la nivelul familiei se referă la: dificultăți materiale ale familiei
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
nevoia profesorilor de a lucra doar cu copii docili, „bine crescuți” Sunt așadar multe cauze pentru care copiii care ar trebui să fie la școală nu sunt acolo. Dar dintre toate aceste cauze, eu nu văd care sunt acelea specifice abandonului școlar, deși văd că majoritatea sunt specifice excluziunii școlare. În DEX, cuvântul abandon este definit ca: „Părăsire a unui bun sau renunțare la un drept”. Pentru a putea să vorbim de abandon școlar, noi ar trebui așadar să ne asigurăm
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
multe cauze pentru care copiii care ar trebui să fie la școală nu sunt acolo. Dar dintre toate aceste cauze, eu nu văd care sunt acelea specifice abandonului școlar, deși văd că majoritatea sunt specifice excluziunii școlare. În DEX, cuvântul abandon este definit ca: „Părăsire a unui bun sau renunțare la un drept”. Pentru a putea să vorbim de abandon școlar, noi ar trebui așadar să ne asigurăm că acel copil știe că are dreptul de a merge la școală, are
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
cauze, eu nu văd care sunt acelea specifice abandonului școlar, deși văd că majoritatea sunt specifice excluziunii școlare. În DEX, cuvântul abandon este definit ca: „Părăsire a unui bun sau renunțare la un drept”. Pentru a putea să vorbim de abandon școlar, noi ar trebui așadar să ne asigurăm că acel copil știe că are dreptul de a merge la școală, are toate condițiile pentru a-și exercita acest drept și decide el, în cunoștință de cauză, că nu mai dorește
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
de termen lung (o forță de muncă educată și aptă), pentru cele personale de termen scurt. Abdandon școlar sau excluziune școlară? În definitiv, poate e aceeași Mărie cu altă pălărie. Dovada că nu e așa e faptul că așa-zisul „abandon” școlar afectează predominant copiii săraci și foarte săraci. Dacă operăm într-o paradigmă a „abandonului” școlar, în care copiii decid în cunoștință de cauză că renunță la un drept, ar trebui să observăm că, paradoxal, acest lux al deciziei îl
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
scurt. Abdandon școlar sau excluziune școlară? În definitiv, poate e aceeași Mărie cu altă pălărie. Dovada că nu e așa e faptul că așa-zisul „abandon” școlar afectează predominant copiii săraci și foarte săraci. Dacă operăm într-o paradigmă a „abandonului” școlar, în care copiii decid în cunoștință de cauză că renunță la un drept, ar trebui să observăm că, paradoxal, acest lux al deciziei îl au doar copiii săraci. Un lux pe care îl vor plăti scump ulterior, având în
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
se moștenește de la o generație la alta și e strâns legată de lipsa oportunităților educaționale. Este profund imoral ca noi ca națiune să excludem copiii săraci de la șansa educației. Momentan ascundem acest gunoi imoral sub preșul unui concept, cel al abandonului școlar, care ne menajează simțămintele sensibile și aura de cumsecădenie. Felul în care punem problema („framing” în limba engleză), are o capacitate uriașă de a influența felul în care gândim, în care înțelegem realitatea, structurăm ideile și soluțiile. Una e
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
pe lângă soluții adaptate realității, și o forță morală pe care înainte nu am avut-o. Este profund imoral ca noi, ca națiune, să excludem copiii săraci de la șansa educației. Momentan ascundem acest gunoi imoral sub preșul unui concept, cel al abandonului școlar, care ne menajează simțămintele sensibile și aura de cumsecădenie. Având în vedere gravitatea fenomenului, nu mai avem altă șansă decât să recunoaștem că suntem cu toții (părinți, bunici, vecini, profesori, miniștri etc.) parte dintr-un context social care exclude copilul
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... () [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
din greșelile unui părinte este să gândească la persoana I plural: „mâine avem test”, „marți avem teză”, „trebuie să învățăm, să scriem”. Nu. Copilul are test, nu noi avem test. Copilul care este ajutat frecvent poate fi ezitant, perfecționist până la abandon („dacă nu e bine, nici nu mai încerc”), pentru că vine cu experiența „așa nu, îți arăt eu”. În schimb, copilul care lucrează singur se aruncă vitejește înainte, cu o sănătoasă nepăsare, tocmai pentru că nu simte presiunea unui model perfect Venind
Să nu ne transformăm copilul într-un asistat. Despre gândirea la plural: „Mâine începem școala” () [Corola-blog/BlogPost/338374_a_339703]
-
întrebări. Își construiesc un răspuns mai elaborat doar cu ajutorul întrebărilor profesorilor, dar nu pot avea un discurs legat de 2-3 minute pe subiect. Sunt destul de emotivi și nesiguri pe ei. Copilul care este ajutat frecvent poate fi ezitant, perfecționist până la abandon („dacă nu e bine, nici nu mai încerc”), pentru că vine cu experiența „așa nu, îți arăt eu”. În schimb, copilul care lucrează singur se aruncă vitejește înainte, cu o sănătoasă nepăsare, tocmai pentru că nu simte presiunea unui model perfect. Răspunsurile
Să nu ne transformăm copilul într-un asistat. Despre gândirea la plural: „Mâine începem școala” () [Corola-blog/BlogPost/338374_a_339703]
-
probleme de învățare. Încă din clasele primare, devine vizibilă neputința lor de a sta în echilibru, liniște și atenție, de a-și concentra energia minții în sarcinile de lucru. Până la adolescență, mulți dezvoltă deja probleme de atitudine și reflexe de abandon și contestare a autorității formale. Problemele de învățare ale tinerilor de astăzi sunt incomode, dar normale. Nu ei sunt neobișnuiți, ci școala a devenit „nepotrivită” psihologiei lor. Tinerii au deja o cultură modificată a gândirii, un mod de cunoaștere deja
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
în general, (știu că nu sunt singurul!), nu o fac din obligație, ci pentru că trebuie: trebuie pentru mine, în primul rând, trebuie pentru ceilalți. Nu trebuie ceilalți să sufere din cauza nepăsării mele, a degradării corpului meu, a „spectacolului” zilnic al abandonului. E un reflex. Benefic. Luați cele de mai sus ca pe construcția deliberată a acestui reflex. Cum ne spălăm zilnic de murdăria secretată de societatea în care trăim? Cum putem scădea gradul de nepăsare al celor cărora ar trebui să
Lista lucrurilor bine făcute în România după 1989 () [Corola-blog/BlogPost/338445_a_339774]
-
o investiție în oameni. Dacă aceste proiecte au succes îi ajuți pe acești oameni să iasă din situația în care sunt și astfel nu mai prelungești ciclul de sărăcie. Care vor fi principalele direcții pe care veți merge, în afara prevenirii abandonului școlar și de creșterea șanselor de a avea un loc de muncă? Alte direcții ar fi cele care țin de antreprenoriat, încercăm să stimulăm mai ales în zonele sărace și la sate această forță creativă a oamenilor de a încerca
INTERVIU. „Ajutoarele sociale sunt cumplit de risipitor administrate. 10% din ele se pierd în circuitul administrativ” () [Corola-blog/BlogPost/338449_a_339778]
-
preotul este un intermediar care implicit solicită lui Dumnezeu iertarea. Am cunoscut o femeie de la țară ce credea că o fostă iubită a unui bărbat i-a dat celei pe care bărbatul o iubea în acel moment, din gelozie și abandon, o bomboană cu draci în ea. Noua iubită a devenit posedată de draci și a fost nevoie de exorcizare... Însă altă femeie, mai liberă la minte, tot de la țară, a renunțat la biserică că nu i se dădea voie să
psihoterapia după spovedanie. „Am avut în cabinet oameni cu ideație suicidară, după o discuție cu un preot legată de orientarea sexuală sau de un avort” () [Corola-blog/BlogPost/338464_a_339793]
-
așa, un fel de răspândire a faptei bune” „Ne simțim bine făcând bine”, sintetizează Constanța Dumitrescu, 30 de ani, care „la bază” este asistent social. În urmă cu cinci ani Constanța lucra împreună cu Silvia în cadrul unui proiect de prevenire a abandonului școlar. Au fost solicitate de către o bancă comercială să se implice într-un program asemănător cu ceea ce fac azi. Angajații băncii doreau să dea cadouri de Crăciun. Copiii din diverse programe sociale trebuiau să scrie o scrisoare în care să
100 de copii cuminți și trei ajutoare inimoase ale lui Moș Crăciun () [Corola-blog/BlogPost/338555_a_339884]
-
cerșește cu copiii. Am povestit cum am cunoscut-o noi și cum ne-am adunat un grup de oameni dornici să ajute. Am arătat cum toți, și reclamata și pârâții, sunt persoane vulnerabile, cu mulți copii cu risc crescut de abandon școlar. Cum clienta mea face ce știe ea cel mai bine, pentru că așa a crescut, a fost dusă de mică la cerșit, deci asta e singura meserie pe care știe ea să o practice. Și că dacă școala sau societatea
un caz real şi nişte întrebări () [Corola-blog/BlogPost/338539_a_339868]
-
școala nu a avut nici o prioritate. Și că din păcate nici ea nu a fost o prioritate pentru școală, pentru că nu a venit nimeni să o întrebe de ce abandonează școala. Și nici nu a fost nimeni tras la răspundere pentru abandonul școlar al copilei, deși legea din țara noastră stabilește sancțiuni. Legal, învățământul e obligatoriu, dar de fapt a devenit cât se poate de facultativ, având în vedere că avem sute de mii de copii care abandonează școala și nimeni nu
un caz real şi nişte întrebări () [Corola-blog/BlogPost/338539_a_339868]
-
această avocată ar fi fost mai puțin determinată? * De ce învățământul obligatoriu (care ar putea da o șansă tuturor cetățenilor, inclusiv celor ca mama acestori doi copii) e de fapt facultativ? De ce nu punem în aplicare sancțiunile prevăzute de lege pentru abandonul școlar? * De ce nu ne indignăm mai adesea, noi toți, când vedem atâta nepăsare din partea celor pe care îi plătim ca să le pese?
un caz real şi nişte întrebări () [Corola-blog/BlogPost/338539_a_339868]
-
ziua, l-a adus prima dată, în urmă cu 13 ani, la „Asociație”. Aici putea mânca o masă caldă în fiecare zi și avea cu cine să își facă temele pentru școală. Așa a intrat în programul de prevenire a abandonului școlar al Asociației „Sfântul Arhidiacon Ștefan“ (ASAȘ). După patru-cinci ore petrecute aici zilnic, mergea acasă, la cei șase frați. Apoi a mers cu el și Petru, un frate mai mic de-al său. La început în program erau cinci copii
Daniel, de meserie om bun. Un tânăr, crescut într-un apartament de 2 camere din Ghencea, alături de 6 frați, și-a văzut „visul cu ochii” () [Corola-blog/BlogPost/338545_a_339874]