2,626 matches
-
măsură a formării, o prelungire a învățării de-a lungul întregii vieți, a noi competențe, dar și a noi instrumente de adaptare. În esență, schimbările astfel de paradigmă atrag atenția asupra rolului unui ansamblu de norme, reguli, privind realitatea problemei abordate, a cum să fie organizate elementele acestuia în interiorul său, pentru a rezista în timp și a face față noilor provocări. În caz contrar, sunt necesare modificări, introduceri de noi caracteristici, noi instrumente, conturându-se o fază de tranziție spre o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noi paradigme sunt de durată, implicând procese progresive de acomodare, de învingere a rezistenței, de convingere, pentru că cer schimbări în procese, concepții, metode, structuri, nu numai în plan pedagogic, ci și filosofic, social, psihologic, profesional, economic, de politică a educației. Abordată și din perspectivă teoretică în sine (Boivin, 1997, pp. 5-7) aici paradigma poate fi considerată o reprezentare, un model de interpretare, o idee despre realitatea metodologiei educative, o schemă ca rezultat al unor cercetări acumulate. Ea devine esențială pentru a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care obțin consens. Apoi se corelează și se întregește paradigma, până apare o idee care le leagă și are loc schimbul de paradigme generale (Th. Kuhn). Desigur că stabilitatea unei microparadigme și dezvoltarea, corelarea ei cu celelalte din sfera problemei abordate, depind de contextul care o generează și o acceptă. Și asemenea situații vom regăsi în fiecare dintre paradigmele analizate în acest demers. În sânul fiecăreia se produc acumulări, pornind de la dinamica faptelor educative (normale sau atipice) în respectiva problemă, în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ei, • a analiza diferite caracteristici și relații, • a exprima nivelul cultural al problemei, • a contura consecințe variate, • a evidenția metodologii variate de construcție a cunoașterii, proceduri, procese, dificultăți, • a surprinde experiențe și concepții pluraliste, • a se adapta la specificul domeniului abordat, • a se adapta la prioritățile educației urmărite, obiective, • a nu se abate de la norme etice ale dialogului, • a vedea utilitatea practică în diferite contexte, • a pregăti diferite decizii, • a stimula participarea, afirmarea diferențiată, • a reduce rolul transmiterii în predare și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prescripții în învățare), dar nu și pe cele de utilizare efectivă a eficienței lor în situații ale vieții reale. Doar studiază ce probleme se pun, ce experiențe sunt necesare pentru respectivele obiective, în ce termeni, cu ce argumente pe teme abordate, cum se face planificarea și proiectarea (design) în mod riguros, tehnologic, cum se precizează obiectivele operaționale și referențialele, cu evaluarea lor standardizată. ► De aceea s-au și multiplicat cercetările de reconcepere a lui pe alte coordonate de eficiență și calitate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contexte), mai ales în sens formativ astfel, pentru finalitățile prioritare de esență calitativă (capacități, competențe, atitudini). În acest sens, educatorul cercetează acum diferite ipoteze, soluții metodologice de construire a conceperii și desfășurării activităților: care sunt oportune pentru aplicarea respectivei teorii abordate, cum să le trieze, cât să fie folosite, când, în ce combinație, ce experiențe să valorifice, ce deschideri să aibă pentru următoarea activitate, cât să evidențieze rolul educaților și al lui ș.a. Toate acestea sunt obiective ale cercetării (empirice), în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lor reciprocă, eficiența lor depinzând de modul de percepere și de experiența, de raționalitatea și de reflecția fiecărui educator. Sau pot arăta diversitatea și dinamica interacțiunii proceselor în proiectarea flexibilă, aspectele sociale care intervin în acțiunea practică, pentru că fiecare microparadigmă abordată are alt mod de aplicare în fazele proiectării, așa cum rezultă și din următoarea matrice comparativă. Tabel 16: Abordări alternative pentru flexibilizarea proiectării Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Analiza • Măsurarea scopurilor. • Precizarea proceselor. • Negocierea scopurilor. • Stabilirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
achizițiilor școlare evidențiate prin evaluare (cum s-a înțeles esențialul din procesele și sursele achizițiilor în logica proiectării). Problematica formării competențelor este în centrul preocupărilor în definirea finalităților actuale ale educației (de corelat cu schimbările de paradigmă în acest sens, abordate mai sus), fiind considerate ca soluții și pentru această abordare integrativă a formării și pentru evaluarea din perspectiva cerințelor viitorului. Paradigma formării competențelor este prioritară acum, dar pentru evaluare interesează aspecte de fond: ► Evaluarea competențelor trebuie realizată ținând cont că
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dea o imagine mai aproape de deschiderea așteptată a dezvoltării personalității, de abordare unitară, echilibrată a evaluării și formării. Desigur că paradigma standardelor revăzută are influență asupra definirii obiectivelor și invers, determină nivelul angajării educaților, al motivației pentru atingerea standardelor, metodologia abordată, echilibrarea condițiilor de organizare și proiectare, programarea evaluărilor periodice corective, inițierea de dialoguri cu aceștia pe această temă, adaptarea rolurilor educatorului (facilitare, îndrumare, consiliere), pentru menținerea efortului, a climatului favorabil. Problema standardelor exprimă încă vechea relație cu măsurarea, pentru a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetării, a teoriei pedagogice, pendulând între ele, dialogând cu ambele, putând aduce chiar contribuții în acest sens (identifică noi aspecte, formulează noi ipoteze, verifică validitatea sau completează unor alte cercetări, nu numai ameliorând ad-hoc sau pe termen scurt starea problemei abordate). R. O'Brien (1998) o definește ca fiind cunoașterea științifică, de către practicianul reflexiv a realității acțiunii sale, fie individual, fie în grup, pentru înțelegerea ei și introducerea de noutăți, după criteriile și regulile procesului și metodologiei cercetării. Astfel, practicianul-cercetător realizează și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
teoretice pentru cei interesați de narațiune ca instrument de marketing, ca instrument pentru interviuri narative sau ca metodă de colectare a datelor. Mai este încă destul de lucru până la integrarea cercetării narative, până la o coordonare minimală a intereselor specifice, a problemelor abordate și constatărilor-cheie, într-un efort concertat care să treacă dincolo de babelizarea footnote id="19"> Sandra Heinen, Roy Sommer, „Introduction. Narratology and Interdisciplinarity”, în Sandra Heinen, Roy Sommer,Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research, Berlin, New York, Walter de Gruyter
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
teoretice pentru cei interesați de narațiune ca instrument de marketing, ca instrument pentru interviuri narative sau ca metodă de colectare a datelor. Mai este încă destul de lucru până la integrarea cercetării narative, până la o coordonare minimală a intereselor specifice, a problemelor abordate și constatărilor-cheie, într-un efort concertat care să treacă dincolo de babelizarea footnote id="19"> Sandra Heinen, Roy Sommer, „Introduction. Narratology and Interdisciplinarity”, în Sandra Heinen, Roy Sommer,Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research, Berlin, New York, Walter de Gruyter
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
prezentării. Ex.: realizarea unui proiect cu tema „Hârtia” *** Metodele prezintă în același timp aspecte pozitive incontestabile, dar au și anumite limite sau mai exact dificultăți de aplicare a lor. Cunoscându-le însă, se poate realiza o eficientă adaptare în funcție de conținuturile abordate și specificitatea colectivului de elevi cu care se lucrează. Puncte forte: au ca temei științific viziunea psihologică modernă despre gândire, conform căreia structurile cognitive se construiesc prin acțiune și interiorizare; au valențe formative mai puternice decât metodologia tradițională; deplasează accentul
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și specialiși, În care aceștia să găsească cunoștințele esențiale despre fauna cinegetică și salmonicolă din România, despre ecosistemele naturale unde ele trăiesc, sau despre eco-fermele amenajate. Toate informațiile incluse În acest manual au la bază o documentare amplă asupra domeniului abordat, precum și observații critice asupra unor aspecte prezentate de literatura de specialitate ca urmare a experienței dobândite de autoare pe parcursul celor peste 35 de ani de activitate teoretică și aplicată În zootehnia generală și specială. Cu speranța că lucrarea de față
Faună cinegetică şi salmonicolă by Elena Popescu-Micloşanu,Romulus Gruia () [Corola-publishinghouse/Science/1285_a_2380]
-
teoretice pentru cei interesați de narațiune ca instrument de marketing, ca instrument pentru interviuri narative sau ca metodă de colectare a datelor. Mai este încă destul de lucru până la integrarea cercetării narative, până la o coordonare minimală a intereselor specifice, a problemelor abordate și constatărilor-cheie, într-un efort concertat care să treacă dincolo de babelizarea footnote id="19"> Sandra Heinen, Roy Sommer, „Introduction. Narratology and Interdisciplinarity”, în Sandra Heinen, Roy Sommer,Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research, Berlin, New York, Walter de Gruyter
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
asemenea întreprindere. În elaborarea cărții, am beneficiat de sprijinul câtorva burse și granturi care mi-au oferit posibilitatea, pe de o parte, de a consulta și accesa bibliografia recentă și, pe de altă parte, de a pătrunde în profunzime temele abordate: o Bursa obținută de la Uniunea Europeană prin programul IHP, care mi-a oferit posibilitatea de a mă instrui și perfecționa în domeniul statisticii sociale (Analiză cluster, Analiză de corespondență și Scalare multidimensională prin participare, la The 31st Spring Seminar "Scaling and
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
evenimentele sau procesele "tangibile" sau "hard" de exemplu șomaj, inflație, migrație, locuire ș.a. -, iar alții pe cele discrete sau "soft" ale vieții sociale mentalități, percepții, valori ș.a. (vezi și Abraham, 2000:15, sau Sandu, 1999:37). Indiferent însă de subiectul abordat, în general, este acceptată ideea că schimbările într-o dimensiune atrag schimbări în toate celelalte dimensiuni; cu alte cuvinte, schimbările au avut și au implicații diverse și profunde atât asupra mentalităților actorilor sociali, cât și în structurile cele mai adânci
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în acela al optimismului? Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
antrenamentul de aquagym, fără a ajunge corpul să vă dea primele semnale ale deshidratării. Lucrul trebuie să fie constant și în mod regulat pentru a putea obține beneficiile, deloc puține, ale aquagymului, mai ales în cele cu obiecte specifice. Structurile abordate trebuie administrate de cadre specializate, pentru a putea obține o tehnică corectă de execuție. Accidentările în bazin nu sunt multe, dar nici de neglijat. Includerea structurilor de cardio în mod constant în antrenamente din apă, nu vor arde masa musculară
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
copiii cu cerințe educaționale speciale, asigurarea unor condiții materiale și, În mod implicit, dotarea superioară a Învățământului, existența unui mare număr de cadre didactice, pentru activitățile individuale cu elevii cu cerințe speciale. Fără a fi epuizat multiplele aspecte ale problematicii abordate, se cuvine subliniat că proiectarea și realizarea unei asemenea strategii va apropia Învățământul românesc de generosul ideal al “educației pentru toți copiii educație pentru fiecare”.
STRATEGII PRIVIND INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela CRISTIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2153]
-
anterioare. Recapitulând argumentele formulate pe parcurs, trebuie reținut că foarte aproape de adevăr pare să fi ajuns, spre exemplu, un critic ca Pompiliu Constantinescu, care, deși în Memorii observa "metoda unor psihologii fixe", din păcate nu identifică și în romanele criticului, abordate tot ca operă autobiografică, același tip de psihologie (redusă la automatism și la niște "structuri simple, neevolutive, mișcate de un singur resort"229). Legătura nu-i scapă însă Ligiei Tudurachi, autoarea celui mai consistent studiu consacrat până în prezent romanelor lovinesciene
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la concluzia că identitățile virtuale reprezintă o extensie a ceea ce considerăm a fi real și definește spațiile virtuale ca "locuri ale culturii umane realizate de către computer prin intermediul Internetului" (p. 17, apud Schackman, 2009). Din această perspectivă, noțiunile real virtual trebuie abordate mai degrabă ca poli ai unui continuum decât ca două categorii net diferențiate, care se exclud reciproc. Comunitățile virtuale se găsesc la polul acestui continuum și fac parte din experiența socială a indivizilor, care utilizează unul dintre cele mai complexe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
încât să fie abordată în mai multe cercetări cu privire la fenomenul religios în spațiul virtual (Larsen, 2001; Campbell, 2005; Helland, 2002; Foltz & Foltz, 2003), chiar dacă nu a constituit tema lor principală. Beneficiile comunităților virtuale religioase au fost de asemenea un subiect abordat frecvent în studiile din acest domeniu, în încercarea de a echilibra cele două laturi ale problemei. Există încă o mare parte de "teren neexplorat" în cercetarea comunităților virtuale religioase, iar viteza cu care acesta se extinde depășește atât rata de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în paralel, pe o durată de 5 luni, în perioada ianuarie-mai 2008. Focus-grupul a reprezentat o metodă facilă de explorare a opiniilor și evaluărilor membrilor comunităților virtuale religioase cu privire la experiența lor cu aceste forme comunitare. În concordanță cu specificul temei abordate, tipul de focus-grup ales a fost cel online, variantă a tipului de focus-grup prin Internet, descris de Krueger și Casey (2005, pp. 224-225). Două focus-grupuri au avut loc în două perioade distincte ale cercetării, utilizând două suporturi diferite. Primul focus-grup
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a obține rezultate cu un nivel cât mai ridicat posibil de validitate și fidelitate. Astfel, în proiectarea cercetării au fost incluse atât metode calitative, cât și metode cantitative, în încercarea de a acoperi un domeniu cât mai vast din tema abordată. Observația neparticipativă a avut avantajul de a oferi posibilitatea orientării în domeniu fără a perturba activitatea comunităților, acoperind un volum mare de fapte și informații. În schimb, rămân multiple date de cercetare legate de contextul participării, membrii marginali, evaluările subiecților
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]