8,856 matches
-
treptele Muzeului, s-au dat diplomele, iar primii doi premianți au citit fiecare câteva epigrame. Pentru cei interesați, juriul a fost compus din Cornel Udrea din Cluj, Carmen Steiciuc din Suceava și Mihai Batog Bujeniță din Iași, ultimul menționat dar absent. Se pare că au fost 41 participanți, cu texte constând în epigrame și proză umoristică, cu tema “Electorale”. Premiile au fost următoarele: I - Epigramissima - Florina Dinescu, Ploiești - 300 euro II - Scripta manent - Eugen Albu, Cluj - 200 euro III - Humoresca - Gheorghe
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
zece“. Astfel Sorin Stati în Cuvinte românești, B., 1964, p.152, afirmă că decanul, era inițial „șeful unui grup de zece, apoi nume dat unor demnitari civili, militari și religioși: în sensurile actuale orice legătură cu ideea de «zece» este absentă“. Relația cu numeralul „zece“ este amintită de NDE „canonic având cel puțin zece călugări în ordinele sale“, precum și de acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, p. 129: „conducătorul a zece oameni, apoi conducător de facultate, de colegiu, etc.“ Aceeași explicație și
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
colb de arșiți, veri năuce Cu-albastrul deșirat prin zări de fum Ce-au atârnat de sfori,să se usuce Zmeie de cântec și-au adus duium De amintiri cu gust de pârg tomnatic. Stau mai departe, într-un vis absent, Fără de vlagă, stins și acromatic Tot așteptând un val mai coerent... Referință Bibliografică: Tăcută mare / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1279, Anul IV, 02 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TĂCUTĂ MARE de AURA POPA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349780_a_351109]
-
Toate Articolele Autorului Așa este: golul a început să se cațere și pe pereți; chiar și pe tavan se profilează tot mai insistent dungile imponderabile ale absenței. Astfel, 26 de mese și tot atâtea scaune sunt deja ocupate de școlerii absenți. Liniștea, stingheră, dă din colț în colț, nu știe nici ea ce să mai spună, nici ce să mai facă. Pe scaunul de la catedră, dirigintele clasei, este gata să facă prezența, pardon, absența ! Prin urmare, toată lumea e absentă! Singurătatea diriguitoare
GOL DAT LA MAXIMUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349792_a_351121]
-
de școlerii absenți. Liniștea, stingheră, dă din colț în colț, nu știe nici ea ce să mai spună, nici ce să mai facă. Pe scaunul de la catedră, dirigintele clasei, este gata să facă prezența, pardon, absența ! Prin urmare, toată lumea e absentă! Singurătatea diriguitoare se foiește pe scaun. Ce chipuri drăgălașe au toate aceste fantome ! În dreptul fiecărui nume , dirigintele își așterne semnătura unei lacrimi : fiecare nume cu lacrima sa invizibilă. Izvorul lacrimilor pare de nesecat ; vocea uscată de emoție abia se mai
GOL DAT LA MAXIMUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349792_a_351121]
-
ideea la care se referă vorbitorul de la primele cuvinte apoi, după ce pierde puțin timp pentru notare, compară explicațiile vorbitorului cu cele pe care el le-ar fi exprimat. Este un model clasic de meditație și fixează cunoștințele noi. Elevul pare absent de la oră. În fond și este. Pentru el nu există decât cele expuse de vorbitor, repet, în esența lor nu în cuvinte și pleacă cu lecția pe veci învățată. Meditația în acest sens nu este un dar al naturii. Cu
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
și tristă... Căderea frunzelor mă deprimă... Un vânt pribeag Șuieră amenințător, Spulberând picăturile Ce sărută grăbit pământul, Închinându-i-se ... Mă gândesc la copilăria mea, Alungată din urmă fără milă De adolescență Și simt cum mi se umezesc ochii ... Privesc absentă la perdeaua de stropi Ce parcă dansează un vals amețitor Și, brusc, nu-mi mai dau seama Care sunt picăturile de ploaie Și care sunt lacrimile mele ... Mă gândesc la adolescența mea, Destrămată prea devreme De corabia maturității Și simt
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349948_a_351277]
-
temperatura coborând drastic în celule în timpul iernii. Alimentația și asistența medicală erau deficitare. În general, alimentația era aceeași în întregul sistem penitenciar, cu deosebirea că la secțiile pentru deținuții politici aceasta era foarte puțină. În privința asistenței medicale, aceasta era deseori absentă. Deținuții politici erau mai rar și mai greu vizitați de medic. Internarea în staționarul penitenciarului și repartizarea medicamentelor erau supuse unor restricții speciale. În unele cazuri, pentru a se obține o asistență medicală mai bună, a fost nevoie să se
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
a cuvântului „frate”, similar cu cel de astăzi. Această utilizare este frecventă la Evanghelistul Matei (cf. Matei 5,22-24.47; 7,3-5; 18,15.21.35). Ea este mai rară în Luca (cf. Luca 6,41-42; 17,3) și complet absentă în Marcu. În mod similar, cuvântul „frate” se referă adesea la ucenicii și apostolii lui Iisus, ca în textul de la Matei 28,10: „Atunci Iisus le-a zis: «Nu vă temeți. Duceți-vă și vestiți fraților Mei, ca să meargă în
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
Declamând în instanță Că nebunii nu mor! Între tine și tine Nu-i decât o părere, O umbră ce ține Doar o clipă și piere; Între viață și moarte, Între-a fost și prezent, Un suflet se-mparte Până-ajunge absent, Până-ajunge amintire Într-un ochi ce-a murit, Dezbrăcat de iubire În neant risipit... de Gabriela Mimi Boroianu 07.01.2016 Referință Bibliografică: Paralele / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1833, Anul VI, 07 ianuarie 2016
PARALELE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350034_a_351363]
-
tine. mai vine iarna, bate vântul, năluce gânduri mă omoară, e-atât de-ncăpător pământul, c-aș vrea să plec în altă țară. visez plângând că pot să-mi scot capul căzut pe eșafod și câteodată mai socot că sunt absent ca un nerod. robe serafice de sfinți se-nalță falnic spre alt astru, și-s poleite cu arginți, într-un decor de bleo-albastru. pe geana sufletului fals în toana dulce a tăcerii, se-aude peste tot un vals ieșit din
ÎN OCHIUL NOSTRU CEL HIMERIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350128_a_351457]
-
are pasiuni și preocupări dintre cele mai terestre... Am intrat, într-un târziu, într-o berărie, pentru a mă ameți un pic și a încerca să nu mă mai gândesc la nimic. M-am așezat la masă și am privit absent televizorul la care se difuzau piese muzicale de duzină. Am fost servit de o chelneriță tânără, pe care am privit-o încă din prima clipă cu interes. Amabilă, afabilă (deh! Doar aceasta-i era meseria), am observat-o cum trage
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
astea, probabil că am fi trăit fericiți și eu, și el. Acum ce vrei, să mai îmi pese și de sentimentele lui, după ce că ale mele au fost făcute terci, toată minunea, tot romantismul s-au sfârșit într-o clipită. Priveam absent icon-ul messenger-ului pe care începuse toată idila noastră, și când mi-am dat seama că ai ieșit de acolo doar pentru a fi cu el, am început să plâng, cum nu o mai făcusem de multă vreme. Era o
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
sosirea, își cerea tributul. - Louise, draga mea, îngerul meu, lumina ochilor mei, spune ceva, îți voi oferi tot ce vrei, orice poți să-i ceri lui tata, dar vorbește, vorbește, prințesa mea... - N-am ce să-ți cer, răspundea Louise absentă, apoi se închidea iar în cameră. Tatăl simțea că nu mai putea merge nici la serviciu, acel lucru pe care îl făcea de obicei cu plăcere, totul devenise cumplit, o corvoadă insuportabil de îndeplinit, nu, nu Louise, orice, numai asta
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
să crăpăm puțin ușa, astfel încât diavolul să intre prin ea. Câteodată, mă întreb ce caut pe această lume, de ce scriu, de ce exist. Alteori, mă gândesc că voi sfârși într-un sanatoriu de boli nervoase, îndopându-mă cu pastile și privind absent prin geamul rezervei, admirând soarele care apune. Acesta să fie sfârșitul? * Nu, nu cred că e acesta. Cu siguranță, mai sunt dimensiuni de explorat, vise de împlinit, persoane de iubit. Dar voi apuca, oare, zorii zilei de mâine? Acea zi
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
etc - o lume la care ar trebui să medităm. De aceea, aceste articole sunt întitulate „Reflecții”, nu sunt comentarii literare, nu sunt rezumate. Este ceea ce a rezonat în mintea mea, în structura mea sufletească. Să începem cu tatăl lui K, absent pe toată desfășurarea poveștii, totuși atât de remarcabil: Tatăl lui K este îndrăzneț, talentat, perseverent. El sare gardul în pădure și vinde produse pe piața neagră, dar „sare gardul” și social, casatorindu-se cu cineva din afara Filonului, din oraș. Are
JOCURILE FOAMEI (1) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350251_a_351580]
-
explica misterele motorului unei mașini și răspund la întrebările nenumărate ale copiilor lor. Dar există și varianta care se odihnește pe când soția aleargă peste tot. Și mai există varianta de tată care doar aduce bani în casă, dar el e absent. Vai de copiii lui, care privesc doar contul bancar și învață că acolo e supremă lor valoare. Acești copii își vor privi de sus profesorii (cu salarii modeste), vor admira păpușile Bărbie și se vor considera pe ei înșiși bunuri
JOCURILE FOAMEI (1) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350251_a_351580]
-
munte...însă norii Invidiei vin calea să-i ațină. Ce mult ar vrea să iasă la „lumină”, În juru-i forfotind admiratorii! Dar nu se plictisește, se distrează: Admiră școlărițe și studente, În gând le însoțește, conversează; Prejudecăți și temeri sunt absente: E tânăr, și e soare, și visează - Atâtea subiecte convergente. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Vitrina / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 371, Anul II, 06 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile
VITRINA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361792_a_363121]
-
mercur în pletele de foc ale dragonului meu, cântă întoarceri, răsuciri în vulcanii nestinși, ascunși adânc în trupul neștiutor... și... mă ridic... genunchii înroșiți, înghiontiți de dorințele induse, roagă pământul să le aștearnă pentru o clipă groapa de frunze pitice... absente frunze, simple culori în umeda încăierare dintre mocirlă și pământul reavăn al bucuriei de a fi... ascult glasul genunchilor înroșiți. e doar un geamăt, o rugă blândă neîmblânzind nici fărâma de ochi circular rostogolit în tainele lor. nimic nu se
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
formă de cruce. în liniștea unei pene de vultur cu aripile strânse, omul reaprinde o candelă... lasă brațele deschise larg, pentru a nu risipi conturul unui penel - cruce. să nu te ridici când expozițiile se termină aruncă flacăra de pereții absenți și lasă doar ochii să lunece printre căldările de fum ale începuturilor... mai lasă mâinile cu degetele destinse, să simtă culorile, punctele, liniile și chipurile rătăcitoarelor necuvinte. și mai lasă... lasă fereastra deschisă jocului imaginilor când sunetele redevin picuri de
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
Grig, deciseră că este necesar să o oprească să trăiască dintr-o lume în care părea să se scufunde din ce în ce mai adânc. Nu mai băga în seamă pe niciunul din "ai casei", sărea pe cât putea peste mese, refuza invitațiile prietenilor, devenise absentă și distantă cu cei din jur; dacă cineva îi adresa vreo vorbă, îi răspundea ușor agresiv și își cufunda nepăsătoare ochii la loc în cărți... - Alma, zise cu blândețe "dady", tatăl fetei, ce faci tu aici? Nu mai mergi nicăieri
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
Nu mai avem timp de a-i uita, că ne ducem și noi după ei. Așa am pățit și eu după moartea omului meu... și bătrâna începu să-și povestească necazurile în șoaptă, însă Săndica nu o mai asculta, era absentă, plecase cu gândul la copilăria ei, de la timpul când era studentă și până a revenit acasă lângă părinți în ideea de a-i ajuta la bătrânețe și iată că unul câte unul se grăbeau să o părăsească. Privea absentă pe
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
era absentă, plecase cu gândul la copilăria ei, de la timpul când era studentă și până a revenit acasă lângă părinți în ideea de a-i ajuta la bătrânețe și iată că unul câte unul se grăbeau să o părăsească. Privea absentă pe fereastră cum fugea pământul pe care parcă nu-l mai cunoștea, cu toate că-l știa palmă cu palmă și l-a văzut schimbându-și înfățișarea în toți acești ani de trecere spre societatea multilateral dezvoltată din epoca comunistă, cum se
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
Sebastian Mă opresc adesea din treburi și privesc motanul care stă cuminte în fața sobei, pe un maldăr de dosare vechi cu care aprind focul, semănând cu un mandarin pierdut în meditație și pe care, muritorii nu îndrăznesc să-l deranjeze. Absent la toate, împăcat cu toate. Ieșit din atmosferă și rătăcind prin spații siderale, de neatins celor de rând. Mă mișc prudent dar nu mă ia în seamă, de parcă amândoi facem parte din universuri incomaptibile. - Spune, măi și mie, măcar așa
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
școală și fă-ți familie !”. În ziua de Joi am văzut pământul cu gropile lui și la una se lucra așa de repede. Într-o altă secvență a visului am văzut catalogul școlii noastre, îl strigam eu și ea răspundea...absent! Și i-am spus visul Costinei-Agnes, de față cu asistenta: „Mâine vei merge pe drumul Crucii, iar Duminică vei primi Lumina Înviereii”. Și așa a fost. Era Vinerea răstignirii Domnului Iisus, când Costina a făcut a doua operație. Înainte m-
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]