1,588 matches
-
două ferestre lărgite pe laturile de nord și de sud (0.60x1.20 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.75 metri, în plan, și cu 0.30 metri pe verticală. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În prelungirea diaconiconului, a fost construită o încăpere pe unde se intră direct în altar. În partea sudică a acestei încăperi a fost
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
proiectile de 5 kg din capelă. O salvă a tunului de 8 kg a distrus baricadele din fața bisericii, și soldații mexicani au intrat în clădire după ce au tras o salvă de muschetă. Echipajul lui Dickinson a tras cu tunul din absidă spre soldații mexicani din ușă. Nemaiavând timp să reîncarce, texanii, inclusiv Dickinson, Gregorio Esparza și James Bonham, au apucat puștile și au tras înainte de a fi uciși cu baionetele. Texanul Robert Evans, maestrul de muniție, avea misiunea de a-i
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
are o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
află o boltă semicilindrică retrasă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
schimbare importantă în structura bisericii de care avem știre datează din 1778. La inițiativa arhimandritului mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu, a egumenului Ioasaf și a sătenilor, lăcașul a fost modernizat și transformat în biserică parohială. Cu acel prilej s-au adăugat absidele laterale pentagonale și pronaosul, tăindu-se din pereții lungi. Până în anul 1786, biserica de lemn a fost schit dependent de Mănăstirea Putna. În acel an, ea a devenit biserică parohială a comunității sătești. Ultima etapă de construcție a avut loc
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Putna este construită din cărămidă, în stil moldovenesc. Dimensiunile edificiului sunt următoarele: 18 m lungime și 6 m lățime. Biserica este luminată prin 12 ferestre mari, de dimensiuni egale. Biserica are un plan treflat, cu abside laterale pentagonale. În exterior, cam la două treimi din înălțimea zidurilor, edificiul este înconjurat de un brâu torsadă, cu trei muluri, frânt din loc in loc. În registrul superior, deasupra brâului, se află firide oarbe. Turla octogonală aflată deasupra naosului
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Buna Vestire”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica „Buna Vestire” din Tomnatecu de Sus, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești, este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, prevăzut cu un turn-clopotniță suplu, cu foișor închis și fleșa înaltă; cele două pridvoare deschise, corespunzătoare intrărilor de pe laturile de vest si de sud, au fost adosate în anul 1863. Suprafața exterioară a bârnelor este tencuită. Tabla a
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
binefăcător de la Vidra de Sus [jud. Alba n.n.], Gligorie Costan, care au agiutat cu 100 de zloți, bani de argint, și cealaltă cheltuială obștea satului, la anul Domnului 1845, avgust 15 zile“; textul era întregit de inscripția laturii nordice a absidei, în care figura autorul ansamblului mural și ucenicii care l-au ajutat: “S-au zugrăvit de Silaghi de la Abrud cu fiii ... Izidor și Adamovici, Isir și Marc, Iogi de la Cluj, la anu 1845.“ Icoanele împărătești, executate în secolul al XVIII
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
1845.“ Icoanele împărătești, executate în secolul al XVIII-lea, au fost reînnoite în 1858, într-o manieră de lucru care face trimitere la stilul zugravului Nistor din Feleac (jud. Cluj). Lăcașul în discuție era o construcție de plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu patru laturi, îmbinată în ax. În dreptul celor două intrări, de vest și de nord, se afla un pridvor deschis prelungit, de forma unei prispe. Edificiul, tencuit la esterior, era prevăzut cu o clopotniță robustă, cu foișor în
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
din bârne, de o valoare inestimabilă. Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Poienița Tomii a fost ridicată, potrivit însemnării de pe piciorul de piatră al prestolului, în anul 1805, în timpul păstoririi preotului Gheorghe Popovici. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, de formă pentagonală, prevăzut, deasupra pronaosului, cu un turn-clopotniță robust, cu foișor deschis și fleșă evazată. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor din scânduri. În 1983, tabla a luat locul șiței clasice. Cum interiorul este placat
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
vechi din piatră, grav avariat de un trăznet în 1897; acea ctitorie obștească figurează în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1819-1831 (harta iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 o omite). Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, prevăzut cu un turn-clopotniță robust, învelit în tablă zincată; același material s-a folosit și la acoperișul propriu-zis. Edificiul, renovat în 2006, este îmbrăcat la exterior cu șiță. Accesul în sfântul lăcaș se realizează prin
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți până la nivelul
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
află o calotă octogonală retrasă de la pereți (cu 1.20-2.00 m). Între pronaos și naos este un perete cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
m). Între pronaos și naos este un perete cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1,00 m), terminată în semicerc și o alta în peretele estic al proscomidiarului (0,25x0,45 m). Bolta altarului este o calotă octogonală, cu laturile ușor inegale. Printre elementele decorative ale monumentului se află console formate din câte
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
Biserica de la Solca are o înălțime de 36 metri și ziduri groase de aproape 2 metri. Masivitatea construcției este demonstrată și de cele patru perechi de contraforturi înalte, cu copertine cu profile gotice, de îngroșarea aparentă a zidurilor care marchează absidele laterale, de prezența unui rând de console mici care susțin acoperișul sau a unor găuri de ventilație care străpung pereții deasupra bolților. Acoperișul lăcașului de cult este din țiglă emailată. Lăcașul de cult este iluminat în interior prin 10 ferestre
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
sunt dispuse astfel: trei în pridvor (două în peretele vestic și una în cel sudic), trei în pronaos (două în peretele sudic și una în cel nordic), o fereastră în peretele sudic al camerei mormintelor, câte o fereastră în fiecare absidă laterală și una în axul absidei altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
două în peretele vestic și una în cel sudic), trei în pronaos (două în peretele sudic și una în cel nordic), o fereastră în peretele sudic al camerei mormintelor, câte o fereastră în fiecare absidă laterală și una în axul absidei altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
în peretele sudic și una în cel nordic), o fereastră în peretele sudic al camerei mormintelor, câte o fereastră în fiecare absidă laterală și una în axul absidei altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
absidă laterală și una în axul absidei altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
zid masiv străpuns de o deschidere mediană. Deasupra acestei intrări se află o nișă dreptunghiulară, iar deschiderea de trecere este încadrată de o parte și de alta de două deschizături care ajung până la 1 m de podea. Naosul are două abside laterale cu raza de 1,5 m, încadrate de câte două contraforturi în trepte. Această încăpere este luminată prin câte două ferestre evazate în interior și în partea de jos, amplasate pe laturile nordică și sudică (una fintre ele fiind
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]