3,948 matches
-
biologică, cât „o anume stare de creație”, concretizată în nuvele și în Moromeții, scrieri unde descoperă un „timp al dialogului”, în opoziție cu celelalte romane, tributare unui „timp al istoriei” (al monologului). Firul director urmărește implicațiile dialogului - înțeles într-o accepțiune mai largă, apropiată de „dialogismul” lui Mihail Bahtin - în proza lui Marin Preda, precum și importanța sa ca „formă fundamentală de existență a personajelor”. Pendulând între close reading și teoretizarea din mers, P. ajunge la observații de substanță privind „imaginile ascunse
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
a specializat în desemnarea unui anumit tip de literatură americană din perioada de după al doilea război mondial, și în special după 1960 (literatura unor autori ca Thomas Pynchon, John Barth, William Gass, Donald Barthelme, Kurt Vonnegut ș.a.). În scurtă vreme accepțiunea s-a amplificat, ajungând la numirea unui nou spirit al veacului, a condiției civilizației în epoca actuală (o carte a filosofului Jean-François Lyotard, apărută în 1979, se intitulează La Condition postmoderne. Rapport sur le savoir), cu implicații în plan ontologic
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
discuțiilor teoretice și pentru producerea literaturii înseși, folosirea vocabulei postmodernism?”. Propriile-i răspunsuri la chestiunile formulate erau marcate de rezervă și scepticism. Trecând în revistă utilizarea termenului p. aplicat la literatura română, Mușina conchidea asupra impreciziei și confuziei vădite de accepțiuni foarte diverse și contradictorii: „Sintetizând și ordonând, postmodernist e Mircea Cărtărescu (Mircea Cărtărescu), postmoderniști sunt poeții Cenaclului de Luni (Florin Iaru), postmoderniști sunt «textualiștii» (Cristian Livescu), postmoderniști sunt poeții generației ’80 (Ion Bogdan Lefter și «red» din «Caiete critice»), postmoderniști
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
e un generos și frumos sofism, care funcționează compensator și calmant (în plan socio-cultural) și narcotizant (în plan estetic); [...] - poeții și prozatorii generației ’80 nu sunt, în marea lor majoritate, niște postmoderniști; [...] - folosirea termenului se impune, deci, dar numai cu accepțiunea pe care i-o dau teoreticienii occidentali, fără a încerca să îl manipulăm și, mai ales, fără iluzii; - fără iluzii, în sensul că folosirea unui termen nou nu ne face neapărat mai inteligenți sau mai talentați, că literatura noastră nu
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
publicația Liceului „N. și I. Anastasescu” (1938). Colaborează la „Școala Ialomiței”, unde își face debutul în 1934, la „Preocupări literare”, „Drum” (Roșiori de Vede), „Cum vorbim” , „Revista de etnografie și folclor”, „Teleormanul”. Cercetător al tradițiilor, N. înțelege tradiția într-o accepțiune pe care nu o restrânge la creațiile populare, el fiind interesat și de tradiția creștină a românilor, de cartea de cult, pentru a cărei studiere și conservare pledează în Cărți mucezite (1938). Ca etnolog, s-a raliat încă de la început
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
cel mai mare grad de utilitate așteptată. Se consideră că aceștia sunt capabili să estimeze valoric alegerile ce le stau la dispoziție și să selecteze strategia care pare a avea cele mai mari șanse de a maximiza valoarea obținută. Această accepțiune a noțiunii de raționalitate este foarte diferită de vechea, dar surprinzător de răspândita distincție filozofică bazată pe diviziunea strictă dintre gândire și simțire, rațiune și sentiment. Nu înțeleg prea bine ce vrea să zică această distincție și, de altfel, aceasta
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o nouă civilizație, adică un proces secular de dezvoltare socială lineară, progresivă, evolutivă. Odată cu Iluminismul, cultura apare ca un proces universal de civilizare a popoarelor. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, sociologul francez E. Durkheim reia accepțiunea iluministă a culturii și o extinde pentru a include valori morale, simboluri, credințe și idei împărtășite de membrii aceluiași grup social. Toate acestea ar fi „reprezentări sociale”, componente ale unui univers simbolic de semnificații care dau sens vieții și relațiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și instituțional -, întrucât, așa cum vom argumenta mai târziu, celelalte sunt integrabile în cele reținute. Întrebarea care ne interesează este următoarea: cum se corelează capitalul uman cu cel instituțional și social sunt ele sau cumva independente? Din chiar simplele și inițialele accepțiuni menționate, interferențele sunt clare, chiar izbitoare. Capitalul uman, măsurat prin numărul mediu de ani de instruire școlară, nu ne-ar spune mare lucru, dacă nu am avea în vedere calitatea educației, respectiv a cunoașterii transmise, asimilate și aplicate în munca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de mitologie, pe de o parte, a unui mic tratat de filosofie, pe de alta, ambele menite să deschidă accesul spre sensurile încifrate ale miturilor. Atât legenda, cât și basmul se dezvoltă pe obsesia „misterelor orfice”, scriitorul refăcând mitul potrivit accepțiunilor recunoscute. Orfeu e întemeietor al cântecului și totodată pelerin în căutarea absolutului, dar înfățișându-l ca păstor cu valențe războinice, M. îl înscrie în spațiul de cultură autohton. Extinzându-i aria, scriitorul are darul de a introduce mitul, sub forme
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
punct de vedere social manifestat prin dificultăți de relaționare între membrii grupului local, fapt care afectează direct gradul de participare la dinamica vieții comunității, dar și disponibilitatea indivizilor de a se implica și de a schimba starea de lucruri. În accepțiunea profesorului Sandu, izolarea este explicată atât de factori obiectivi (distanța mare față de oraș și de drumurile europene, vârsta medie ridicată a populației adulte, nivelul de instrucție scăzut, gradul scăzut de acces/de utilizare la/a mijloacele/mijloacelor de comunicare de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
anume standard al satului european, mai degrabă am vrut să evidențiem că diferența nu este atât de mare pe cât și-o închipuie marea majoritate, să ștergem, pe cât se poate, diferențierea între ei și noi. Este îndeobște acceptat că satul, în accepțiunea modernă, europeană, înseamnă mai mult decât agricultură. Înseamnă agricultură bine făcută, siguranță alimentară, metode ecologice de exploatare, dezvoltare durabilă, activități economice legate de aceasta, activități în domeniul turismului, serviciilor și meseriilor tradiționale, infrastructură, învățământ de calitate, tradiții, mediu, peisaj, un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
legitimată de revolta maselor). Charta ’77 în versiune românească, eșuată din lipsă de aderenți la poziția curajoasă a lui Paul Goma, a eșuat și în postcomunism - dovezile sunt Piața Universității, Declarația de la Timișoara, Alianța Civică etc. și nici Solidaritatea (în accepțiunea poloneză de după 1980) nu a avut un corespondent românesc, nici măcar după 1990, când sindicatele, după un debut promițător, au fost anexate de Putere sau cumpărate de mafioți pentru a fi dizolvate. Alegerile din 2000 au arătat și mai elocvent că
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
între timp emancipați. Generația 2000, despre care am scris cu alt prilej, este și cea mai diversă, incluzând un vast evantai de opțiuni ideologice și stilistice - stagiile formative în străinătate, uneori îndelungate, își arată efectele. (Utilizez „conceptul” de generație în accepțiunea sa curentă în istoria literară, nu în cea istorico-sociologică tradițională, care lucrează cu doar trei generații pe secol.) O complicație suplimentară este introdusă de dispersia geografico-instituțională a celor ce se înfruntă în războaiele culturale românești. Dincolo de variabilele individuale (unii sunt
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prin intermediul acestora sarcinile de instruire într-un ansamblu de decizii condiționale (obiectivele sunt traduse în termeni operaționabili - nu neapărat operaționali). Definirea pedagogică a noțiunii de strategie educațională vizează analiza mai multor puncte de vedere exprimate de către specialiștii în domeniu. Astfel, accepțiunile date strategiei educaționale (La Torre, 1996; Cerghit, 1993) sunt următoarele: Ghidajul, dirijarea activităților de predare-învățare Din această perspectivă, strategia nu este fixă, imuabilă, astfel încât, din punct de vedere finalist, acesteia nu îi este atribuită o soluție fixă; tot din acest
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de acțiune comună profesor-elevi, care conduce adesea la realizarea instrucției și educației. Noțiunea de „metodă” include în sine patru elemente: 1. Punct de plecare. 2. Punct final (rezultatul). 3. Subiectul acțiunii. 4. Obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea (elevul). Principalele accepțiuni date metodei (2001), așa după cum arată profesorii Ioan Cerghit și Romiță Iucu, sunt: - praxiologică - metoda este o tehnică de execuție care conduce la realizarea țelului propus. Fiecare acțiune cuprinde în structura ei funcțională o asemenea tehnică de lucru, o modalitate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a mijloacelor tehnice audiovizuale apare deci ca o necesitate firească ce reflectă o tendință generală pornită din interiorul învățământului contemporan, aceea de a materializa sub toate componentele sale progresul multilateral al vieții sociale, economice și culturale din zilele noastre. În accepțiunea unui învățământ modern, mijloacele tehnice audiovizuale devin, din auxiliare, o parte integrantă și indispensabilă a procesului educativ. Funcțiile didactice în procesul educativ Un alt aspect foarte important ce se impune a fi discutat este acela al funcțiilor mijloacelor tehnice audiovizuale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
unor serii logice de raționamente și descrieri, în prezența unui auditoriu de nivel intelectual ridicat. Etimologia termenului „prelegere” provine din latinescul legere = „a citi” și prae = „în fața cuiva”, ceea ce ar însemna în traducere liberă „a citi ceva în fața cuiva”. În accepțiunea sa academică tradițională de curs universitar, prelegerea constă în prezentarea orală a unei teme, într-o organizare și structurare caracterizate prin densitate, consistență și fluență (Văideanu, 1988). Din punctul de vedere al prelegerii în învățământul universitar, extinderea temporală, densitatea și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
științific; • enunțarea unor ipoteze și teorii; • analiza și interpretarea critică a unor puncte de vedere. O importanță deosebită pentru elaborarea unei prelegeri o are planul structural al acesteia, accentuându-se prin intermediul unor mijloace specifice paragrafele și ideile centrale ale prelegerii. Accepțiunea de curs magistral dată prelegerii presupune o serie de prelegeri destinate expunerii și detalierii ideilor, teoriilor, produselor recente ale cercetării științifice dintr-un anumit domeniu, solicitând însă studenților numai competențele receptorii și suscitând, dintr-o perspectivă relațională, conduita pasivă a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
o activitate didactică fundamentală și perfectibilă. Perfecționarea structurală și funcțională la care acest tip de activitate academică a fost supusă în ultimele perioade de către exigențele sporite ale mediului universitar, a produs o inovare atât metodologică, dar și organizatorică a seminarului. Accepțiunile date seminarului pot fi extinse de la cele clasice (forme de organizare a activităților didactice universitare) la cele moderne (metode de predare-învățare). Componentele fundamentale care ne ajută totuși să creionăm specificitatea unei activități de seminar ca formă de organizare sunt următoarele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
activității: seminar-dezbatere (prima activitate) Scopul activității: cunoașterea noțiunilor de bază despre societatea umană, stat și drept, înțelegerea importanței dreptului constituțional ca principală ramură a dreptului și însușirea terminologiei juridice Durata: 2 ore Obiective operaționale: - să definească statul în cele două accepțiuni ale sale; - să distingă dreptul public de cel privat; - să se explice de ce este dreptul constituțional principala ramură a dreptului Strategii didactice: - frontal, individual; - metode: expunere, explicația, conversația euristică, reflecția personală; - mijloace de învățământ: cursuri, Constituția României. Bibliografie: Ioan Muraru
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
desfășurare: sala de seminar Durata: 2 ore Anul de studiu: III Tema: Cauze de exonerare a răspunderii disciplinare Tipul activității: seminar mixt Obiective educaționale: I. Obiective operaționale - cognitive: 1. Cunoașterea sediului materiei. 2. Completarea cunoștințelor predate la curs, cu unele accepțiuni noi. 3. Corelarea cu alte ramuri de drept. 4. Expunerea unor situații problematice. - afective: 1. Stimularea interesului studenților. 2. Dezvoltarea capacității de apreciere a aspectelor juridice. 3. Valorificarea potențialului intelectual al studenților. 4. Dezvoltarea capacității de sinteză. 5. Participarea activă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ramură de drept; - identificarea și distincția dintre alte ramuri de drept (cu raportare la cunoștințele dobândite anterior); - identificarea trăsăturilor caracteristice ale dreptului civil; - fixarea rolului dreptului civil în viața cotidiană; - identificarea și însușirea de către elevi a principiilor dreptului civil; - cunoașterea accepțiunilor noțiunii de drept; - dezvoltarea motivației, curiozității și interesului pentru disciplina drept civil. - afective: - sensibilizarea elevilor față de importanța și sfera de aplicare a dreptului civil; - dezvoltarea capacității de apreciere a fenomenului juridic în general; - formarea unui spirit civic; - cultivarea spiritului justiției
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dimensiuni. În 1950, cercul și cenaclul literar sunt subiecte frecvente În presă. Aceasta și pentru că, În martie are loc, la sala Ateneu, Congresul Căminelor Culturale, iar În august Conferința tinerilor scriitori. „Tânărul scriitor” recte „noul scriitor” avea, În vreme, altă accepțiune: nu definea numai vârsta ci, mai ales, forma nouă din care s-a ridicat și care, de obicei, era cenaclul. Existau numeroase cercuri și cenacluri: la Brașov Sovromtractor, pe lângă uzina cu același nume; la București pe lângă uzinele 23 August, Vulcan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
logicii formale». (Ă). Problema dezvoltării unei noi literaturi pentru copii, care să fie o puternică armă de educație comunistă nu poate fi rezolvată deci, decât având În față bine conturat scopul social și politic urmărit « Principiile comuniste - spunea Kalinin - În accepțiunea cea mai simplă a cuvântului sunt principiile omului de cultură superioară, cinstit, Înaintată». (Ă). Pentru scriitori, cuvintele lui Kalinin Înseamnă un ajutor de preț, În condițiile de azi când În țara noastră se ascute lupta de clasă și când În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un talmeș-balmeș de vreo 75.000 de cuvinte, dar probabil o să tai 5.000 sau mai multe. Voi avea nevoie de o lună ca să-i dau o formă (Chandler, 1981, p. 9). Sintagma „limbaj de masă” are și ea o accepțiune cât se poate de specială: autorul o vede ca făcând parte din categoria „limbajelor profesionale”, a slang-ului care a acoperit, încetul cu încetul, moștenirea a ceea ce se numea, cu deferență și tandrețe, „King’s (Queen’s) English”. Obsedați de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]