159,822 matches
-
Gh. Asachi, Simion Bărnuțiu ș.a.), ale căror nume se leagă de începuturile învățământului și ale culturii în limba națională. Iată însă că o exegeză a iluminismului neoelen, publicată de Editura Omonia * (dezvoltarea unei lucrări de doctorat susținută la Harvard de actualul director al Institutului de Studii Neoelene, domnul Pashalis Kitromilides) deschide alte perspective. În lunga perioadă bizantină și în cea nu mai scurtă de ocupație musulmană, identitatea națională neoelenă s-a cristalizat prin convulsii ideologice și religioase, prin războaie și forme
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Ion Simuț Dintre seniorii actuali ai literaturii basarabene, Aureliu Busuioc (născut în 1928) e din aceeași generație cu Vasile Vasilache și Ion Druță. În literatura de dincoace de Prut, i-ar fi avut alături, dacă aceștia mai trăiau, pe Ion Lăncrănjan și Ștefan Bănulescu. Alăturarea
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
seamă într-o construcție cu pronume reflexiv (mai curînd de tipul "reflexivului dinamic", cu sens intensiv, participativ) au contribuit și unele verbe cu sens apropiat: a se afirma, a se remarca, a se impune etc. În limbajul juvenil al momentului actual, construcția reflexivă a se băga în seamă este folosită cu sensul principal "a-și da importanță", "a atrage atenția asupra sa", "a-și impune prezența". Se utilizează deci adesea la persoana a II-a - în replici de reproș, acuzație, ironizare
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
ajuți în continuare. Vanov dădu din cap, lăsând șervetul să-i cadă, și, mijindu-și ochii mari cât farfuria, își apucă din nou furculița. - Câte focoase nucleare mai ai, așadar, pentru mine? - Zece. Cât primesc? - Cu prețurile de pe piața mondială actuală, nu-ți pot oferi mai mult de o sută cincizeci de mii, spuse Melmont. - E ridicol! Nici vorbă! Caracterul lui Vanov începuse să se schimbe. Pe zi ce trecea devenea din ce în ce mai american. - Prietene, plutoniul nu mai e o raritate. Spre
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
Ion Simuț Editarea Bibliei de la 1688, după principii filologice actuale, a fost ultimul proiect editorial finanțat în 2001-2002 de Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, înainte ca ea să-și îndrepte sprijinul spre alte destinații. Au apărut astfel, în cadrul acestui program vital, scrieri de D. Cantemir, I. Budai-Deleanu, I. L. Caragiale
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
-i aprecierea stadiului istoric al limbii din Biblia de la 1688. Fragmentele sunt foarte cunoscute oricărui creștin cu o minimă educație, citate în biserică sau la alte ceremonii, astfel încât e mai ușor de făcut o comparație din memorie cu versiunea lor actuală. Primul fragment pe care-l citez: FERICIRILE, cum îl desemnează teologii, e din De la Mathei Svînta Evanghelie, cap. 5: "Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți ceia ce plîngu, că aceia să vor mîngîia! Fericiți cei
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
mai puțin probabil ca ei să fie așa, de vreme ce un astfel de comportament este mai puțin compatibil cu socialismul decât cu conservatorismul. - Adolescența dumneavoastră a fost marcată de părinți și profesori care băteau. Ce părere are astăzi "victima" Guillou despre actualele legi europene care permit copiilor să-și amenințe părinții că îi vor denunța la poliție dacă vor încasa o scatoalcă? Sau despre faptul că au dreptul să-și stabilească împreună cu profesorul planul de învățământ la cutare sau cutare materie? Până
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
Dacă înainte de 1990 publicul avea un rol esențial în validarea canonului, acum această chestiune cade exclusiv în sarcina specialiștilor", spune criticul la un moment dat, pentru ca la final să revină cu o afirmație pe dos: "În timp, unii dintre scriitorii actuali au toate șansele să devină canonici. Pentru aceasta însă, e nevoie ca, dincolo de avizul specialiștilor, creațiile lor să fie validate de gustul publicului." Oricum, în lipsa publicului, discuția despre canon nu e relevantă. Și Simona Sora consideră inutil a vorbi despre
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
mișto, plus o carieră de genul Porsche - adică să nu fie necesar să câștigi fiecare cursă" (onlinesport.ro). Asemenea folosiri nu sînt noi (în dicționarul academic ele apar înregistrate și ilustrate prin citate din Caragiale și Ibrăileanu), dar în limba actuală au luat o amploare mult mai mare decît în trecut. Strict familiar este conectorul plus că, folosit pentru a lega propoziții, fraze, enunțuri: Am propus multe amendamente, plus că am lucrat pe comisii" (sportplus.ro); "la cât de mult îmi
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
dinți are memorie are știința magică a poemului". Avînd avangarda în sînge, Nicolae }one îi demonstrează perenitatea, atît grație condeiului său liric, cît și infatigabilei sale activități de editor (e cel mai de seamă editor român de poezie la ora actuală). La antipodul irepresibilei expansiuni pe care o vădește "Nicolae Magnificul", Lucian Vasiliu ilustrează o retragere, un reflux intimizant. D-sa trece pe portativul avangardist poezia delicată a lucrurilor, ŕ la Petre Stoica. Rezultă un melanj de insolențe și timidități, de
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
erau față și obraz). E regretabil că Micul dicționar academic (MDA, vol. III, 2003) nu a folosit toate sursele disponibile, oferind pentru cuvîntul persoană o atestare cu un secol mai tîrzie: 1768. Ca de obicei, ne interesează mai ales uzul actual al cuvintelor și conotațiile pe care dicționarele nu le-au fixat încă. Persoană e un termen generic, sinonim cu "om" (ca în gluma tautologică "nu se vede om cu persoană"), folosit în registru înalt, formal (chiar de specialitate, în anumite
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
ŤSeniorť" (Ziua turistică, 3, 1997, 1). Oricum, cuvîntul are un sens fundamental nemarcat de evaluarea pozitivă ori negativă. Personalitate, în schimb, are un sens clar pozitiv, atunci când desemnează persoane reprezentative, importante, "celebrități". Singura observație care se poate face asupra uzului actual privește o oarecare inflație a aprecierii, extinderea desemnării la orice domeniu (sport, divertisment etc.) și la orice situație. Sensul apreciativ poate fi explicit negat prin determinanți ("personalitate controversată": "Gurile rele pretindeau că s-ar afla la metresa sa, o personalitate
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
sens orientat pozitiv: "persoană care deține o funcție importantă în viața politică, socială, culturală; personalitate"; de fapt, sensul următor, pur descriptiv - de individ reprezentat într-o operă artistică - este cel mai puternic și mai frecvent azi. Pentru prima semnificație, uzul actual pare a fi întărit destul de mult conotațiile negative, depreciative, produse de o insistentă folosire ironică: un personaj este de obicei pitoresc, dar adesea controversat, dubios, chiar ridicol: "au reapărut în atenția opiniei publice două personaje pitorești" (Evenimentul zilei = EZ 1748
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
a fost observat în legătură cu ins, individ, dar e cel mai bine ilustrat în română de deprecierea grecismului ipochimen, la origine un perfect sinonim al lui persoană. Se adaugă probabil, în cazul cuvîntului personaj, și influența sensului său principal din limba actuală, inducînd ideea de inautenticitate și de ficțiune. Un personaj este în mod fundamental o invenție dintr-un roman, un film, o piesă de teatru; transferat pe scena publică (altă metaforă uzuală), evocă peripeții, spectacol, dar și lipsă de consistență, de
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
că nomenklatura a dat puterea postdecembristă pe mîna Securității. ACADEMIA CAȚAVENCU publică în numărul din 20-26 aprilie un supliment intitulat Catalogul foștilor. "Lustrația, o vorbă de dînșii evitată": cîtă vreme la funcții noi, tot ei, era foarte normal ca liderii actuali să nu vrea să promoveze o lege prin care foștilor să li se interzică exercițiul politic. Am descoperit, răsfoind deocamdată împreună cu academicienii umorului, doar județele de la A la C (urmarea în numărul viitor), că predarea - preluarea puterii de la PCR, UTC
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
de transmitere a funcției supreme în Universitatea de stat, ca și în cea particulară, întronîndu-și fiul, după ce a devenit senator în 2003), fost și el membru al Consiliului Județean PCR Bihor. Cariera universitară îl leagă pe Maghiar de Zamfir Dumitrescu, actualul președinte al UAP și deputat, fost membru în Comitetul Executiv al UASR și secretar al Comitetului UTC din Institutul de Arte Plastice. Despre azi uitatul poet Nicolae Dan Fruntelată să spunem doar că, fost membru supleant al CC al PCR
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
fi o discuție lungă, cu argumente din Ion Itu și Mihail Diaconescu (Ion Buzași îl invocă numai pe primul). Altă problemă, ulterioară: Andrei Mureșanu, subiect preferențial de cercetare al autorului antologiei, e prezent cu trei poeme, din care două (inclusiv actualul imn național) sunt în mod clar politice. Interesant este că lipsește, în mod justificat, V. Alecsandri, aproape deloc preocupat de tema religioasă (Fl. Popescu reținuse un poem convențional, Cristos a înviat). Din opera lui Eminescu sunt reproduse șase poeme, însoțite
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
înflorește corupția, proliferează jaful și băltește ticăloșia e însă o socoteală ce nu dovedește prea multă inteligență. Metodele folosite astăzi de către pesedei în încercarea de a-l compromite pe Băsescu sunt identice acelora care au dat roade cu Constantinescu. Reacțiile actualului președinte sunt radical diferite și, în afara păstrării în fruntea serviciilor secrete a lui Timofte și Fulga, n-a prea comis greșeli majore. Mi-e teamă, însă, că e pe cale să le comită. Ca de pildă, îndepărtarea tot mai mare de
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
acțiune politică extrem de riscant: acela al acțiunii pe segmente. N-am văzut nici un fel de coordonare serioasă pe segmentul guvern-parlament-președinție, nici o acțiune care să lase cu adevărat impresia că se riscă o schimbare majoră. Felul de-a face politică al actualilor guvernanți e unul al tragerii de timp, al speculării greșelilor adversarului. Însă nici măcar acestea nu sunt speculate ca lumea. E plină presa de potlogăriile pesedeilor, apar mii de probe de corupție, dar rezultatele continuă să fie modeste. E posibil ca
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
fie, cum se zice, un "comunicator". În clipa de față, el pare un fel de super-șef al serviciilor secrete, un atotștiutor criptic, ce vorbește în jumătăți de propoziții, lăsând sugestiile să-și facă efectul. Se prea poate ca, în actuala etapă, această tactică să fie foarte bună. Dar dac-o judec după efectele ei, îmi dau seama că ea nu ajută nimănui. De pildă, în chestiunea ce părea fierbinte a alegerilor anticipate, dl Băsescu a fost lăsat în poziția numită
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
altfel în clipa de față. Faptul că nu mai există nici voci, nici mesaje limpezi adresate publicului e o greșală pe care cineva, mai devreme sau mai târziu, o va plăti. Din experiența limitată pe care-o am cu oamenii actualei puteri, constat că, dacă lipsește colaborarea, în schimb prisosește ranchiuna. Oameni fini, majoriotatea dintre ei, nu ajung la scandaluri publice, așa cum se întâmpla pe vremea Convenției de tristă amintire, dar se închid ermetic în carapacea propriei feude, pe care-o
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
documentare produse de Discovery pe casete video, la fel ca și cea a unor filme vechi, dar clasice. Partea proastă e că, fiind cinefil împătimit, e posibil să le fi văzut deja. Așa că mă voi cantona mai degrabă în zona actualului. Un lungmetraj care nu e noutate video - datează din 2003 și a apărut pe piață prin toamnă - , dar pe care nu l-am putut găsi mai devreme, este Peștele cel mare, regizat de Tim Burton. Un cineast care are un
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
în primul rând cei de la România literară. Nu spun acest lucru ca să vă flatez, dar eu vă citesc. Revista cea mai vie mi se pare mie "Vatra", o revistă în care pasiunea literaturii se răspândește salutar prin reflecții despre societatea actuală. Îmi plac și alte reviste unde se simte o franchețe în limbaj și o încercare din partea scriitorilor de a se înțelege pe ei înșiși (self-knowledge). Mi se pare extrem de important, în perioada post-revoluționară, să se spună lucrurilor pe nume și
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
ai succes ca scriitor în America? Jonathan Franzen, de pildă, a devenit un adevărat VIP. Jonathan Franzen este un "shameless self-promoter", un nerușinat vânzător de sine. Nu-mi plac nici cărțile lui, nici poza lui de artist iritat. La ora actuală, succesul există, în general, pentru cărți proaste sau foarte proaste. Premiile literare sau celelalte manifestări ale succesului sunt distribuite de gașca din "mainstream", râul acela de plictiseală care a curs molcom prin mijlocul literaturii americane din anii '50. Ultimii scriitori
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
Rodica Zafiu Despre folosirea particularităților dialectale moldovenești în textele muzicii actuale am mai discutat, chiar recent, în această rubrică. Fenomenul - recunoscut și comentat chiar de criticii muzicali și de public - merită însă mai multă atenție, pentru că pune în discuție o chestiune lingvistică neglijată sau chiar evitată conștient în cultura românească. Varietățile
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]