14,112 matches
-
substraturi de nisipuri predominant grosiere și cochilifere, uneori nisipuri fine lutoase cu multă materie organică (în interdune); climat maritim, amplitudini termice anuale atenuate, precipitații foarte reduse, însă umiditate atmosferică relativ ridicată; soluri - psamosoluri molice gleizate (psamosoluri molice var. gleice în adâncime sau freatic umede), lăcoviști (cernoziomuri și faeoziomuri gleice), psamosoluri tipice (psamosoluri calcarice, eutrice, districe). Factori limitativi: deficitul de umiditate din sol (pe coame de dune), excesul de umiditate (în interdune), conținutul redus de humus (pe versanți de dune), conținutul de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
95) Dune fluvio-marine de șleao-plopișuri, psamosoluri gleizate ± molice (m), V. ed. mijlociu-mare Condiții staționale: Terenuri cu microrelief pronunțat, în special în pădurile Letea și Caraorman; psamosoluri tipice sau molice (psamosoluri calcarice, eutrice, districe sau molice) (stratificate) gleizate (var. gleice în adâncime sau freatic umede), lăcoviști tipice (gleiosoluri cernice), slab salinizate (salinice)-alcalizate (sodice), cu apa freatică situată între 0,8 și 1,6 m, estival reavene. Tipuri de stațiuni: * - Silvostepă/stepă – dune fluvio-marine din Delta Dunării de șleao- plopișuri Pm, psamosol gleizat ± molic ± salinizat-alcalizat
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
a lucrărilor de indiguire efectuate); substraturile sunt reprezentate prin depozite aluviale cu texturi foarte diferite (predomină cele nisipoase); solurile frecvente sunt: protosoluri (aluviosoluri entice) și soluri aluviale (aluviosoluri), soluri aluviale molice gleizate și salinizate (aluviosoluri molice salinice var. gleice în adâncime sau freatic umede), local apar și soluri aluviale ”cernoziomice” (cernoziomuri și faeoziomuri aluvice, eutricambosoluri molice aluvice) (în partea mai înaltă a luncilor). Factori limitativi : deficitul de apă (în unele cazuri regim hidrologic alternativ - de inundație și supradrenare - de exemplu Lunca
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
aflate în mod normal sub influența apelor de inundație și/sau freatice; soluri aluviale (aluviosoluri) predominant molice (molice), de regulă profunde, lutoase până la luto-nisipoase, obișnuit cu conținut cel puțin mijlociu de humus, adeseori gleizate sau freatic umede (var. gleice în adâncime sau freatic umede). Tipuri de stațiuni: 8523 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Ps(m), aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil 8524 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
posibile GRUPA ECOLOGICĂ 100 (GE 100) Lunci interioare - specii de diferite esențe (i-m), soluri diverse slab-moderat salinizate, V. ed. mijlociu-mic Forme de teren microdepresionare în lunci, precum și terenuri întinse, cu soluri aluviale gleizate (aluviosoluri var. gleice în adâncime sau freatic umede) și local cu lăcoviști (cernoziomuri și faeoziomuri gleice aluvice) sau soluri gleice (subtipuri gleice ale unor soluri de tip aluvial), slab-moderat salinizate (salinice), de obicei cu textură mijlocie (luto-nisipoasă sau lutoasă), precum și cu textură fină (luto-argiloasă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
între 7 și 8,5 hidrograde, cu inundații la 4-7 ani, cu durată medie de 10-25 zile în sezonul de vegetație, cu soluri aluviale (aluviosoluri) de regulă molice (molice), lutoase sau luto-nisipoase, moderat humifere, uneori slab gleizate (aluviosoluri var. gleice în adâncime), cu deficit slab-moderat de umiditate în perioada estivală. Tipuri de stațiuni: 9613 a - Silvostepă luncă de zăvoi de plopi ± stejar Pm, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil, în Lunca și Delta Dunării Tipuri naturale de pădure
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
ed. mijlociu Condiții staționale: Grinduri mijlocii și poale de grind, cu configurație neuniformă, între 6,5 și 7,5 hidrograde, inundabile la 2-5 ani, cu durată medie de 24-25 zile în sezonul de vegetație, cu soluri aluviale gleizate (aluviosoluri var. gleice în adâncime sau freatic umede), slab- moderat humifere, slab-moderat salinizate (salinice) (conținutul de săruri solubile de peste 0,3 % la 40-60 cm), luto-nisipoase până la luto-argiloase, slab-moderat humifere, cu deficit slab-moderat de umiditate în perioada estivală. Tipuri de stațiuni: 9652 a - Silvostepă luncă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
gleizate, V. ed. mare Condiții staționale: Grinduri joase și întinsuri de grind, între 6 și 7,2 hidrograde, inundabile la 1-2 ani, cu durata medie de 30-50 de zile în sezonul de vegetație, cu soluri aluviale gleizate (aluviosoluri var. gleice în adâncime sau freatic umede), lutoase până la luto-argiloase, moderat-puternic humifere, cu deficit de apă în perioada estivală numai în cazul unei succesiuni de 4-5 ani secetoși. Tipuri de stațiuni: 9613 b - Silvostepă luncă de zăvoi de plopi Ps-m, aluvial moderat humifer
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sezonul de vegetație (în funcție de zona hidrologică), de regulă cu soluri gleice aluviale (aluviosoluri gleice) și lăcoviști (mai ales cernoziomuri și faeoziomuri gleice aluvice, mai rar gleiosoluri cernice aluvice), dar și cu soluri aluviale gleizate (aluviosoluri var. gleice în adâncime sau freatic umede) pe grindurile interioare, luto-argiloase până la argiloase, moderat-puternic humifere, cu deficit de apă numai în anii secetoși și la hidrograde mai mari (peste 5,5-6). Tipuri de stațiuni: 9623 a - Silvostepă luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Dunării - incinte îndiguite (i), soluri aluviale vertice și vertisoluri, V. ed. mijlociu - mare Condiții staționale: Foste japșe-lăsături, cu soluri aluviale vertice-vertisoluri (aluviosoluri vertice – vertosoluri de natură aluvială), slab-moderat salinizate (salinice), luto-argiloase - argiloase, cu strate nisipoase de peste 30-40 cm în adâncime (în general sub 100 cm), compacte (insuficient maturate fizic) (conținutul de argilă de 35-50 %), moderat humifere (conținut de humus de peste 2,5-3 %), fără aport de apă freatică, uneori cu stagnări de apă la suprafață. Tipuri de stațiuni: 9.11.2.2.* - Silvostepă/stepă - incintă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Condiții staționale: Japșe sau foste funduri de lac, cu soluri gleice (gleiosoluri și subtipuri gleice ale unor soluri de tip aluvial) sau lăcoviști (gleiosoluri cernice aluvice, cernoziomuri și faeoziomuri gleice aluvice), precum și soluri aluviale gleizate (aluviosoluri var. gleice în adâncime sau freatic umede), slab-moderat salinizate 1 (salinice), luto-argiloase până la argiloase (conținutul de argilă de 35-60 %, care poate determina încadrarea în subtipul vertic), compacte (insuficient maturate fizic), moderat humifere (conținutul de humus de peste 1,5- 3 %), ± salinizate (salinice), uneori cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
freatice, situat între 50 și 125 cm, devenit în prezent subtip de sol gleic gleizat – subtip de sol cu orizont (Gr) format sub influența apei freatice, situat sub 125 cm, devenit în prezent varietate de sol slab gleizat (gleic în adâncime) sau freatic umed litic – subtip de sol cu orizont (R) alcătuit din rocă compactă, a cărui limită superioară este situată între 20 (25) și 50 cm adâncime; este caracteristic pentru subtipurile litice ale foarte multor soluri (în special din regiunile
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cu o litera mare (A,B,C. ) Astfel, exemple de formule TSD vor exprima: RC2B - Taluzuri de ravenă, ogașe (R) din regiune de silvostepă și câmpie forestieră (C) dezvoltate în roci moderat consolidate, marne, argile, gresii (2), cu roca la suprafață pe adâncime mică (B); -FD2B - terenuri alunecătoare (F) din regiunea de deal (D) cu masa de pământ puternic – foarte puternic fragmentată (2) fără exces de apă și textură luto-argiloasă la argiloasă (B); -ND2A - Terenuri nisipoase (N) din Delta Dunării (D), dune joase
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Terenuri erodate – E Procesul de degradare prin acțiunea apelor din precipitații sau a celor rezultate în urma topirii zăpezii, generează mai multe categorii de terenuri degradate, după cum urmează: terenuri cu eroziune de suprafață (terenurile erodate); terenuri cu eroziune în adâncime (terenurile ravenate); depozite de aluviuni (terenuri coluvionare de la baza versanților și conuri de dejecție). Terenurile cu eroziune de suprafață apar ca urmare a scurgerii difuze a apei pe terenurile situate în pantă, cu soluri lipsite total sau parțial de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
6 V (GS2) E A 6 V (GS2) E A 6 V (GS2) E A 6 V (GS2) E A 7 S (GS3) Râpi și taluzuri naturale – R Râpile și taluzurile naturale au rezultat în urma procesului de eroziune în adâncime și de alunecare (râpi de desprindere). Tot în această categorie au fost introduse și fundurile de ravene. Pe terenurile ravenate, ca și pe depozitele torențiale, condițiile de vegetație sunt eterogene, cu limite de variație largi, de la cele relativ favorabile
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
substanțe organice. În cazul acestor terenuri predomină solurile neevoluate, în stadii incipiente de formare (regosoluri, erodisoluri), soluri neevoluate pe aluviuni recente ș.a. În general, troficitatea acestora este scăzută. Formele de teren degradat identificate, rezultate în urma procesului de eroziune în adâncime, sunt următoarele: -râpi de desprindere a alunecărilor și taluzuri de ravene, ogașe, dezvoltate în roci diferite (loess, marne, argile, gresii), cu un strat de rocă afânat la suprafață, pe adâncime mică, stabile sau instabile; -funduri de ravene și ogașe, dezvoltate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
teren degradat identificate, rezultate în urma procesului de eroziune în adâncime, sunt următoarele: -râpi de desprindere a alunecărilor și taluzuri de ravene, ogașe, dezvoltate în roci diferite (loess, marne, argile, gresii), cu un strat de rocă afânat la suprafață, pe adâncime mică, stabile sau instabile; -funduri de ravene și ogașe, dezvoltate în aceleași condiții. După metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), în raport cu primul criteriu (natura degradării, respectiv categoria de teren degradat) terenurile în cauză sunt încadrate în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
șanse foarte reduse de reușită, fiind recomandată declararea acestor terenuri ca neproductive până ce acestea se vor stabiliza pe cale naturală. Tabel nr. 1.2.2 Tabel nr. 1.2.2 - Cheie de determinare a tipurilor de stațiune R - terenuri degradate prin eroziune în adâncime produsă de apă (terenuri ravenate) - ravene, ogașe, maluri, râpe Substrat litologic 1 2 3 4 roci friabile și slab consolidate (loess, luturi, nisipuri, pietriș cu nisip, complexe gresii moi cu nisipuri, pietrișuri, marne nisipoase) roci moderat consolidate (marne, argile, complexe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
deplasare în bloc, în cazul alunecărilor profunde cu întindere mare, la care condițiile de vegetație se modifică foarte puțin; terenuri cu exces temporar sau periodic de apă și curgerile noroioase. Alunecările de teren însoțesc îndeosebi pâraiele cu eroziune activă în adâncime, în cursurile lor inferioare și mijlocii, fiind răspândite, în același timp, și pe versanți, în areale discontinui, îndeosebi pe terenurile pășunate nerațional. După metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), în raport cu primul criteriu ( natura degradării, respectiv categoria
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Silvostepă și Stepă (Ss, S) FC1A FC1B FC2A FC2B FC3A FC3B Râpile de desprindere și surparile se incadrează la categoria de teren degradat R – râpi și taluzuri naturale, unde se incadrează și cele rezultate în urma proceselor de eroziune în adâncime (tabel 1.2.3). Terenurile alunecătoare prezintă o neomogenitate pronunțată, sub raportul condițiilor de dezvoltare a vegetației forestiere. În general acestea sunt forme de teren afectate de procese de degradare complexe care includ o diversitate de unități staționale, adeseori foarte diferite sub
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Câmpia Tecuciului, în zona Liești - Hanu Conachi, la confluența Bârladului cu Siretul (13500 ha nisipuri silicioase cu bob mic și acide). Nisipurile din aceste zone au anumite particularități care le separă din punct de vdere al naturii petrografice, provenienței depozitelor, adâncimea apei freatice, pH-ului, sărurilor ș.a. Aceasta a dus la necesitatea ca pentru acestea să se formeze serii de tipuri de stațiuni separate. Astfel, seriile de tipuri de stațiuni sunt defalcate în raport cu zona geografică și simbolizate astfel: ND
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
pseudogleizate, gleizate sau gleice,stabile, rar semistabile B NV1B NV2B Psamosoluri molice sau soluri nisipoase mai evoluate deseori pseudogleizate, gleizate sau gleice, stabile C NV2C NV3C Lăcoviști nisipoase cu concrețiuni de ortstein calcaro-feruginos sau cu strat gros de ortstein la mică adâncime D NV4D Tabelul 1.2.5.4 - Stațiuni de terenuri nisipoase din Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi) - NH Forma de microrelief dune interdune înalte si medii joase si plane medii joase Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) nivelul apei freatice (m
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și la suprafața solului, odată cu ridicarea apei încărcată cu săruri. Apa se evaporă și sărurile se depun la suprafața solului. Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol în cazul depresiunilor și luncilor joase, cu apa freatică mineralizată situată la mică adâncime, care facilitează acumularea sărurilor prin prezența acesteia în anumite orizonturi de sol sau la suprafața acestuia. Fenomenul este mai frecvent în regiuni secetoase, cum sunt stepa și silvostepa. Nivelul apelor freatice mineralizate condiționează direct acumularea sărurilor din sol, fie prin
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
acțiunii curenților descendenți ai apei și acțiunii ionilor de sodiu fixați din abundență în complexul argilo-humic. Din această categorie fac parte: sărăturile și solurile salinizate prin inundare; sărăturile și solurile salinizate de pantă, datorită rocii mame salifere, aflată la mică adâncime sau ajunsă la suprafață prin procese de eroziune ori alunecare; sărăturile și solurile salinizate de pantă din preajma izvoarelor cu apă sărată; sărăturile și sedimentele salinizate rezultate în urma evaporării apei mineralizate de pe marginea bălților sau pe fundul bălților
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sărăturare ale solurilor și încadrarea în tipuri și subtipuri se folosesc clasificările stabilite în ”Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor” (SRTS) 2012, conform tabelelor 1.2.6.1. – 1.2.6.8. Tabel 1.2.6.1 Unități taxonomice de sol care conțin săruri ușor solubile, în funcție de adâncimea și intensitatea salinității Intervalul în care este situat orizontul - cm - Orizontul diagnostic *) Unitatea taxonomic ă Subdiviziuni la nivel inferior **) 0 - 50 sa (tip) Solonceac ***) sau subdiviziunea salic (proxisalic) episalic sc (subdiviziune) salinic proxihiposalic epihiposalic 50 - 100 sa (subdiviziune) salinic endosalic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]