KorAP: Find »[drukola/base=adopție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...632 >

15,776 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii din clasa de mijloc sau superioară (conform ISCO88). Caracteristici socio-demografice ale copiilor adoptați ai căror părinți au participat la studiu. Vârsta copiilor în momentul adopției a fost în medie de 21,49 luni, iar în momentul studiului de 40,15 luni. 60% dintre copiii sunt de gen masculin, restul de gen feminin. Din punct de vedere etnic, 62,2% dintre părinți au declarat copilul de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
asistent maternal profesionist, cât și de protecție în centru de plasament. 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. Fiecare variabilă a fost măsurată printr-un ansamblu de itemi (vezi și tabelul 5.1), evaluați pe o scală dihotomică care indică prezența sau absența tulburării / bolii în cauză în momentul adopției, respectiv în momentul studiului. Am ales să întrebăm despre prezența / absența acestor tulburări ca urmare a faptului că, potrivit studiilor de specialitate acestea sunt cele mai frecvent întâlnite la copiii adoptați. Gruparea acestor tulburări în cele cinci categorii s-a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
potrivit studiilor de specialitate acestea sunt cele mai frecvent întâlnite la copiii adoptați. Gruparea acestor tulburări în cele cinci categorii s-a făcut pe baza ICD10, respectiv DSMIV. În ansamblu, constatăm că, 75,6% dintre copiii adoptați prezentau în momentul adopției cel puțin una dintre tulburările enumerate mai jos. Este foarte important de semnalat însă că, în momentul studiului, doar 35,6% dintre copii mai prezentau aceleași tulburări. De altfel aceste rezultate sunt concordante cu cele identificate în alte studii, care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
important de semnalat însă că, în momentul studiului, doar 35,6% dintre copii mai prezentau aceleași tulburări. De altfel aceste rezultate sunt concordante cu cele identificate în alte studii, care demonstrau o capacitate mare de recuperare a copiilor, după momentul adopției 318. Tabelul 5.1 Frecvențe relative și absolute ale copiilor care au prezentat tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate în momentul adopției, respectiv în momentul studiului 319 Dezvoltarea copilului și starea de sănătate În momentul adopției % (frecvență absolută) În momentul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
concordante cu cele identificate în alte studii, care demonstrau o capacitate mare de recuperare a copiilor, după momentul adopției 318. Tabelul 5.1 Frecvențe relative și absolute ale copiilor care au prezentat tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate în momentul adopției, respectiv în momentul studiului 319 Dezvoltarea copilului și starea de sănătate În momentul adopției % (frecvență absolută) În momentul studiului % (frecvență absolută) Diferența ponderilor în funcție de momentul de raportare (frecvență absolută) Tulburări comportamentale (cel puțin una dintre problemele următoare) 40,0 (18

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a copiilor, după momentul adopției 318. Tabelul 5.1 Frecvențe relative și absolute ale copiilor care au prezentat tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate în momentul adopției, respectiv în momentul studiului 319 Dezvoltarea copilului și starea de sănătate În momentul adopției % (frecvență absolută) În momentul studiului % (frecvență absolută) Diferența ponderilor în funcție de momentul de raportare (frecvență absolută) Tulburări comportamentale (cel puțin una dintre problemele următoare) 40,0 (18) 24,4 (11) ↓ a. Enurezis nocturn 15,6 (7) 4,4 (2) ↓ b. Enurezis

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
1) ↓ Total (cel puțin una dintre problemele enumerate, indiferent de categorie) 75,6 (34) 35,6 (16) ↓ Se poate constata că, majoritatea copiilor adoptați (65,1%), prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4% dintre copii mai prezentau aceste probleme. Din această categorie cele mai frecvente în momentul adopției au fost: enurezisul nocturn (15,6%), deficitul atențional (15,6%) și tendința copilului de a se legăna singur (15,6%). Mai puțin semnificativă ca procent, dar mai persistentă este manifestarea agresivității. Tabelul 5.3. Asocieri între tulburările comportamentale manifestate in

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fost: enurezisul nocturn (15,6%), deficitul atențional (15,6%) și tendința copilului de a se legăna singur (15,6%). Mai puțin semnificativă ca procent, dar mai persistentă este manifestarea agresivității. Tabelul 5.3. Asocieri între tulburările comportamentale manifestate in momentul adopției 321 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1. Se leagănă singur 1 ,176 ,297* ,556* 627** ,502* ,164 ,498* ,562* ,205 ,134 ,138 2. Prezintă ticuri 1 ,644** ,543* ,709** ,543* ,644** ,436* ,383

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
475* ,238 8. Deficit atențional 1 ,612** ,768** ,576** ,329 9. Obișnuiește să mintă 1 ,703** ,619* ,283 10. Își însușește nemotivat obiecte ale altor copii 1 ,459* ,338 11. Enurezis nocturn 1 ,725** 12. Enurezis diurn 1 În momentul adopției 6,7% dintre copii manifestau agresivitate și încă mai era prezentă la 4,4% dintre copii în momentul studiului. 13,3% dintre copii au prezentat în momentul adopției o singură tulburare din această categorie, 15,6% au prezentat două sau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
338 11. Enurezis nocturn 1 ,725** 12. Enurezis diurn 1 În momentul adopției 6,7% dintre copii manifestau agresivitate și încă mai era prezentă la 4,4% dintre copii în momentul studiului. 13,3% dintre copii au prezentat în momentul adopției o singură tulburare din această categorie, 15,6% au prezentat două sau trei tulburări, în timp ce 6,7% dintre copii au prezentat între 4 și 8 tulburări comportamentale. În tabelul 5.3 se poate constata cum se asociază aceste tulburări. Tulburări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
7% dintre copii au prezentat între 4 și 8 tulburări comportamentale. În tabelul 5.3 se poate constata cum se asociază aceste tulburări. Tulburări în dezvoltarea cognitivă și a limbajului au fost prezentate de 33,3% dintre copii în momentul adopției. Cele mai frecvent întâlnite sunt tulburările în dezvoltarea limbajului (22,2%), apoi întârzierile în dezvoltarea locomotorie (17,8%), dificultățile de învățare (15,6%) și întârzierile în dezvoltarea mintală (13,3%). Se poate constata că, limbajul și activitatea locomotorie sunt mai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Întârzieri în dezvoltarea locomotorie 1 ,780** ,793** ,672** 2. Întârzieri în dezvoltarea limbajului 1 ,677** ,645** 3. Întârzieri în dezvoltarea mintală 1 ,635** 4. Dificultăți de învățare 1 Tulburările emoționale au fost prezentate de 11,1% dintre copii în momentul adopției și 6,7% încă le mai prezentau în momentul studiului. În toate cazurile se manifestă anxietate, iar în 4,4% dintre cazuri anxietatea se asociază cu dificultatea de consolare în situații în care copilului este supărat. Această dificultate de consolare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de plasament încărcate de evenimente nefavorabile dezvoltării copilului. În cazul acesta vârsta copilului se asociază semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptivă, semnificând că, cu cât vârsta este mai înaintată cu atât copilul este mai predispus să manifeste tulburări de comportament. Tabelul 5.5 Asocieri între dimensiunile dezvoltării copilului, factorii socio-demografici și istoricul de plasament 324 Gen masculin Vârstă în momentul adopției Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a fost în plasament la AMP și CP Tulburări de comportament -,458* ,679** -,282 ,223 ,698** ,702** Tulburări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
măsură de protecție, tipul măsurii și eventualele asocieri dintre aceste măsuri. Toate acestea au fost evaluate în asociere cu tulburările/deficiențele copiilor. Analizând datele din tabelul 5.5 putem preciza că, acei copii care au beneficiat de asistență maternală anterior adopției sunt mult mai puțin predispuși să prezinte deficiențe în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. În schimb, copiii care au fost adoptați din centrele de plasament, sunt mult mai predispuși să manifeste tulburări comportamentale, întârzieri în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și anume încredere și afecțiune, de altfel două dintre cele mai importante variabile în stabilirea legăturii de atașament. Astfel cu cât vârsta copilului în momentul adopției este mai înaintată cu atât probabilitatea manifestării unor conduite mai puțin favorabile în raport cu mama este mai mare. Genul copilului nu are influențe semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu dvs. -,189 ,073 ,033 ,120 -,386* Tulburările emoționale, senzoriale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului nu par a influența semnificativ conduita copilului în raport cu mama adoptivă. 5.3.4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție sau imunitate scăzută. Nu trebuie neglijat nici procentul de copii cu tulburări de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nutriție sau imunitate scăzută. Nu trebuie neglijat nici procentul de copii cu tulburări de natură comportamentală și emoțională care la rândul său este ridicat 327. Amploarea acestor probleme este influențată de factorii socio-demografici, în special de vârsta copilului în momentul adopției, precum și de istoricul pre-plasament al copilului. Acești din urmă factori influențează în egală măsură și conduita copilului în raport cu părinții adoptatori. Este recunoscut că, modelul de interacțiune copil-părinte/îngrijitor din primele 18/24 de luni de viață și istoricul de plasament

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
modelul de interacțiune copil-părinte/îngrijitor din primele 18/24 de luni de viață și istoricul de plasament influențează calitatea relațiilor pe care copilul le va stabili ulterior cu membrii familiei adoptive 328. Punând în balanță datele consemnate în dosarele de adopție de către practicieni cu referire la sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție, concluzionăm că, în cazul în care "dosarul copilului" a reprezentat singura sursă de informare și pregătire în procesul de adopție atunci este posibil ca expectanțele părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
balanță datele consemnate în dosarele de adopție de către practicieni cu referire la sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție, concluzionăm că, în cazul în care "dosarul copilului" a reprezentat singura sursă de informare și pregătire în procesul de adopție atunci este posibil ca expectanțele părinților și gradul de pregătire pentru adopție să nu fie tocmai adecvate. Este o problemă asupra căreia ne vom opri în paginile următoare. Ceea ce dorim însă să subliniem aici este nevoia de informare a părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție, concluzionăm că, în cazul în care "dosarul copilului" a reprezentat singura sursă de informare și pregătire în procesul de adopție atunci este posibil ca expectanțele părinților și gradul de pregătire pentru adopție să nu fie tocmai adecvate. Este o problemă asupra căreia ne vom opri în paginile următoare. Ceea ce dorim însă să subliniem aici este nevoia de informare a părinților cu privire la implicațiile pe care le are vârsta, timpul petrecut în sistemul de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pe care o posedă majoritatea copiilor, în condițiile în care întâlnesc un mediu favorabil de dezvoltare, pregătit să răspundă nevoilor lor. Considerăm necesară dezvoltarea de servicii specifice la care familia adoptivă să aibă acces în diferitele etape ale dezvoltării sale. Adopția copiilor este un proces de durată, care nu trebuie perceput încheiat definitiv odată cu finalizarea procedurii judecătorești sau a celor doi ani de monitorizare. 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare, B. suficiența informațiilor primite anterior adopției, C. corectitudinea informațiilor primite și D. raportarea realității la expectanțe, variabilă care surprinde percepția asupra gravității problemelor de sănătate raportat la modul în care au fost ele prezentate de specialiști. A. Preocuparea pentru informare. Părinții au evaluat pe o scală

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]