1,244 matches
-
metroprolol 39%, bisaprolol 40%). Nivelul norepinefrinei nu a fost corelat cu frecvența ritmului cardiac și nici cu tipul de β-blocant. Prezența „scăpării” adrenergice este un indicator ferm și independent pentru mortalitate. Rezultatele autorului susțin concepția potrivit căreia pacientul cu „scăpare” adrenergică are o formă severă de boală și are nivele crescute de hormoni serici sau sunt pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă care nu răspund la tratament. „Scăparea” adrenergică la aceștia va duce la o accentuare a insuficienței cardiace. În
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
pentru mortalitate. Rezultatele autorului susțin concepția potrivit căreia pacientul cu „scăpare” adrenergică are o formă severă de boală și are nivele crescute de hormoni serici sau sunt pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă care nu răspund la tratament. „Scăparea” adrenergică la aceștia va duce la o accentuare a insuficienței cardiace. În concluzie „scăparea” adrenergică poate fi detectată la aproximativ 1/3 din pacienții care sunt în tratament cu β blocante indiferent de tipul de β blocant folosit. Frecvența cardiacă nu
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
formă severă de boală și are nivele crescute de hormoni serici sau sunt pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă care nu răspund la tratament. „Scăparea” adrenergică la aceștia va duce la o accentuare a insuficienței cardiace. În concluzie „scăparea” adrenergică poate fi detectată la aproximativ 1/3 din pacienții care sunt în tratament cu β blocante indiferent de tipul de β blocant folosit. Frecvența cardiacă nu prezintă un indicator „scăpare” adrenergică. „Scăparea” este un predictor independent pentru evenimente adverse și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
la o accentuare a insuficienței cardiace. În concluzie „scăparea” adrenergică poate fi detectată la aproximativ 1/3 din pacienții care sunt în tratament cu β blocante indiferent de tipul de β blocant folosit. Frecvența cardiacă nu prezintă un indicator „scăpare” adrenergică. „Scăparea” este un predictor independent pentru evenimente adverse și potențial indicator pentru răspunsul la tratament. Determinarea „scăpării” adrenergice ajută la identificarea pacienților cu insuficiență cardiacă care pot beneficia de tratament medical extensiv cu β-blocant. Afectarea cordului la pacienții cu diabet
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
pacienții care sunt în tratament cu β blocante indiferent de tipul de β blocant folosit. Frecvența cardiacă nu prezintă un indicator „scăpare” adrenergică. „Scăparea” este un predictor independent pentru evenimente adverse și potențial indicator pentru răspunsul la tratament. Determinarea „scăpării” adrenergice ajută la identificarea pacienților cu insuficiență cardiacă care pot beneficia de tratament medical extensiv cu β-blocant. Afectarea cordului la pacienții cu diabet zaharat tip II (DZ) se produce prin două mecanisme: ateroscleroza coronarială cu boală coronariană ischemică și cardiomiopatie diabetică
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
motilității esofagiene si aspirație . Aripiprazolul și alte medicamente antipsihotice , trebuie utilizate cu precauție la pacienții cu risc de pneumonie de aspirație . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
motilității esofagiene si aspirație . Aripiprazolul și alte medicamente antipsihotice , trebuie utilizate cu precauție la pacienții cu risc de pneumonie de aspirație . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
motilității esofagiene si aspirație . Aripiprazolul și alte medicamente antipsihotice , trebuie utilizate cu precauție la pacienții cu risc de pneumonie de aspirație . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
motilității esofagiene si aspirație . Aripiprazolul și alte medicamente antipsihotice , trebuie utilizate cu precauție la pacienții cu risc de pneumonie de aspirație . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
altor medicamente , în timpul utilizării de aripriprazol pot să apară reacții de hipersensibilitate , reacții caracterizate prin simptome alergice ( vezi pct . 4. 8 ) . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
altor medicamente , în timpul utilizării de aripriprazol pot să apară reacții de hipersensibilitate , reacții caracterizate prin simptome alergice ( vezi pct . 4. 8 ) . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
altor medicamente , în timpul utilizării de aripriprazol pot să apară reacții de hipersensibilitate , reacții caracterizate prin simptome alergice ( vezi pct . 4. 8 ) . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
altor medicamente , în timpul utilizării de aripriprazol pot să apară reacții de hipersensibilitate , reacții caracterizate prin simptome alergice ( vezi pct . 4. 8 ) . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
altor medicamente , în timpul utilizării de aripriprazol pot să apară reacții de hipersensibilitate , reacții caracterizate prin simptome alergice ( vezi pct . 4. 8 ) . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1- adrenergici , poate să potențeze efectul anumitor antihipertensive . Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central , este necesară prudență când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale , caz în care
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
proprietăți agoniste pe modele animale de hipoactivitate dopaminergică . In vitro , aripiprazolul a demonstrat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 și D3 , serotoninergici 5HT1a și 5HT2a și afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4 , serotoninergici 5HT2c și 5HT7 , alfa- 1 adrenergici și histaminergici H1 . De asemenea , aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare al serotoninei și afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici . Interacțiunea cu alți receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici și serotoninergici poate explica unele dintre celelalte
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
care se adaugă iritația structurilor vasculo-nervoase, realizează o adevărată „spirală a durerii care agravează problemele pacientului” (Saragea, 1982). Declanșarea manifestărilor algo-neuro-distrofice își găsesc elementele cauzale în acest context patologic, în prim-plan fiind eliminarea din acest trio funcțional a funcției adrenergice. Contracția musculară devine dureroasă atunci când se desfășoară în condiții de hipoxie (durere ischemică), stimulul algogen fiind reprezentat de dezechilibrul ce apare între necesitatea de oxigen a mușchiului în activitate și aportul asigurat prin irigația sanguină locală. 2. Evaluarea durerii tc
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ca „fiziologică” deoarece se asociază cu o frecvență mai mare a complicațiilor cronice angiopatice. Printre cauzele asociate cu deteriorarea toleranței la glucoză cu vârsta se numără: scăderea masei slabe a corpului și creșterea masei grase, scăderea activității fizice, creșterea tonusului adrenergic și a rezistenței vasculare periferice. Mai specific, îmbătrânirea se asociază cu scăderea secreției de insulină β celulare și cu rezistență periferică la acțiunea insulinei (Fig. 4) T2DM este considerat în prezent a 5-a boală cronică comună la vârstnici, ce
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]