1,184 matches
-
a fost introdus la Bistrița 1862. Localul actual al Primăriei a fost edificat că și hotel între 1854 și 1855. În 1858 telegraful se instala la Bistrița, iar în 1900 era realizată rețeaua de telefonie. Între 1907 - 1910 se realizează aducțiunea de apă de la Cușma, în lungime de 21 km și se amenajează sistemul de canalizare al orașului. În 1913 era edificata uzina electrică și introdus iluminatul electric în oraș. Primele proiecții cinematografice au fost efectuate în anul 1910 la Asociația
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
pentru doar 70% din populația orașului. Restul populației se alimentează cu apa din apa subterană, captata în fântâni amplasate la distanțe de până la 200 de metri de locuință. Capacitatea pentru depozitare a apei potabile este de 1360 mc, rețeaua de aducțiune este de 8200 m, iar rețeaua de distribuție a apei este de 1600 m. Volumul de apă introdus în rețea este de 676.000 m³, iar volumul de apă distribuit este de 639.000 m³. Rețeaua de canalizare publică se
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
roditoare, sunt cultivate prin irigare cu apa provenită de la numeroasele cursuri de apă, care coboară din Munții Zagros. O metodă foarte eficientă de contracarare a aridității climatice din Podișul Iranului, care se practică de 2.500 ani, este săparea de aducțiuni subterane (qanat), care captează apele din pânza freatică. Această metodă, care s-a perpetuat până în timpurile moderne, s-a răspândit din Iran în alte ținuturi din Orientul Mijlociu, în Africa de Nord și chiar în Spania. Lungimea totală a rețelei de qanat ajunge
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
amenajată o șosea. Hidrocentrala "„Dimitrie Leonida”" se află în aval de baraj la 15 km de acesta, în satul Stejaru din comuna Pângărați. Este tipul de centrală de înaltă cădere cu lac de acumulare și derivație sub presiune (galerie de aducțiune), castel de echilibru, conducte forțate, distribuitoare, uzină electrică, bazin de liniștire și canal de fugă. Căderea brută folosită este de 149 m (94 m apar datorită barajului și 55 m prin tăierea buclei râului între Izvorul Muntelui și Stejaru de către
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
agregatelor. Evacuarea apei se face în aval printr-un bazin de liniștire, de unde ajunge în lacul Pângărați printr-un canal de fugă de 1.185 m Stația electrică exterioară are tensiunea de livrare de 110/220 KV. Galeria tunelului de aducțiune al apei (4.655 m lungime, Ø interior de 7 m), străbate muntele Botoșanu și se întinde între cele 4 deschideri ale prizei de apă (ce se compune dintr-o parte subterană de 90 m lungime, o construcție supraterană de
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
de 6 MW. Activitatea de construcție s-a desfășurat cu rigurozitate, iar materialele folosite au fost de calitate. Startul lucrării s-a dat în toamna anului 1950, sub forma a 3 șantiere amplasate la intrarea și respectiv ieșirea tunelului de aducțiune (satele Cârnu și Stejaru) și în zona viitorului baraj (în apropierea confluenței Bistriței cu pârâul Izvorul Muntelui). Cu proiectarea și prospecțiunile geologice asigurate de același I.S.P.E. București, șantierele au avansat și, în primăvara lui 1951 a fost deviat cursul apelor
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
zona Cârnu. În 1953 au fost puse în funcțiune pe plan local fabricile de ciment și betoane, iar activitatea de turnare propriuzisă a corpului principal a demarat în 1956. La 1 iulie 1960 porțile barajului s-au închis. Galeria de aducțiune de a fost executată în condiții geologice foarte dificile, implicând atât înfruntarea unor presiuni ale apelor de inflitrație foarte mari cât și infiltrații cu gaze pe aproape o treime din lungime (o explozie a unei asemenea pungi de gaze s-
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
înainte de finalizarea barajului, au pornit lucrările în aval de acesta pentru realizarea celorlalte amenajări hidroenergetice. În 1980 s-a finalizat și captarea secundară a râului Bicaz în lacul principal - prin construcția la Tașca a unui baraj și a galeriei de aducțiune derivată din acumularea nou constituită. Planul de exploatare a lacului, s-a făcut pe baza observațiilor hidrologice desfășurate într-o perioadă de 3 decenii (1919-1939). Gospodărirea apelor acumulate este prevăzută pentru 2 ipoteze: Între 10.000 și 15.000 de
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
lacului, s-a făcut pe baza observațiilor hidrologice desfășurate într-o perioadă de 3 decenii (1919-1939). Gospodărirea apelor acumulate este prevăzută pentru 2 ipoteze: Între 10.000 și 15.000 de oameni au muncit la ridicarea barajului, a tunelului de aducțiune și a uzinei electrice. Pentru a asigura forța de muncă necesară au fost aduși deținuți politici organizați în Colonii de Muncă. Organizarea deținuților politici s-a făcut în două lagăre. Primul s-a aflat la Dodeni în locul actualei stații de
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
Organizarea deținuților politici s-a făcut în două lagăre. Primul s-a aflat la Dodeni în locul actualei stații de transformare dela Cojusna și a adăpostit pe cei care au lucrat la corpul barajului și, în partea amonte a tunelului de aducțiune. Celălalt a fost în cartierul Ciungi în locul actualului stadion din Bicaz și, a concentrat pe cei care au lucrat la terasamentul căii ferate care venea de la Piatra Neamț și la construcția gării din Bicaz. Numeroase accidente soldate cu decese și răniți
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
cu becuri incandescente. La data de 12 august 1912, ca urmare a lucrărilor efectuate de firma G. Rumpel din Viena, s-a dat în folosință Uzina de apă, care putea debita 350.000 m³/an, concomitent cu rețeaua publică de aducțiune, alimentare cu apă (24 km) și canalizare pentru ape reziduale (30 km). De asemenea, au fost pavate pentru prima dată străzile orașului. a avut un rol important în plan cultural. El a sprijinit procesul de restaurare și punere în valoare
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
Nădrab și Runc s-a așezat o placă memorială cu inscripția „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Suma alocată construcției s-a dovedit a fi insuficientă, pentru că această sumă era de ajuns doar să se construiască furnalul, hala furnalului și aducțiunile de apă. Pentru asta Mätz Sámuel, proprietarul atelierelor de fierărit împreună cu Asztalos József, maistrul dulgher au întocmit proiecte noi de investiții care cuprindeau și construirea unei locuințe maistrului topitor. Proiectele noi au fost aprobate în anul 1808 și cuprind următoarele
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Pe 10 Decembrie 1808 Mätz și Asztalos întocmesc alte proiecte de investiții care la rândul lor sunt aprobate de trezorerie. Potrivit proiectului se poate construi digul pe pârâul Runc la preț de 3691 forinți 5 creițari și curățarea canalului pentru aducțiunea apei dinspre barajul pe pârâul Nădrab cu costul de 430 forinți. Astfel lucrările pentru construcția uzinei au fost finalizate în 1813. Împreună cu toate investițiile suma finală s-a ridicat la 98728 forinți 50¼ creițari. Furnalul a fost dat în exploatare
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
parte doar fontă albă. Din aceste cauze furnalul de la Govăjdia a fost oprit la sfârșitul anului 1820. După această dată furnalul a stagnat timp de 17 ani până în 1837. În tot acel timp au putrezit toate utilajele, digurile, canalele pentru aducțiune și decantoarele pentru nisip. S-au colmatat canalele de aducțiune și au fost invadate de vegetație, astfel perimetrul uzinei a devenit o ruină fără valoare în timp ce topitoriile țărănești (două la Tulea și două la Nădrab) au funcționat fără oprire până în
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
a fost oprit la sfârșitul anului 1820. După această dată furnalul a stagnat timp de 17 ani până în 1837. În tot acel timp au putrezit toate utilajele, digurile, canalele pentru aducțiune și decantoarele pentru nisip. S-au colmatat canalele de aducțiune și au fost invadate de vegetație, astfel perimetrul uzinei a devenit o ruină fără valoare în timp ce topitoriile țărănești (două la Tulea și două la Nădrab) au funcționat fără oprire până în 1830 după care au fost oprite definitiv. După incendiul din
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și consolidare a frontului de retenție; - consolidări
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
legătură pe suprafețele de contact dintre construcțiile de beton și stâncă, sisteme de drenaj și piezometre. Adâncimea voalului variază de la 22 m în zona barajului principal la 55-60 și chiar 100 m în zona grindurilor recifale. - Există un canal de aducțiune care a fost folosit pe perioada execuției lucrărilor și care duce la priza de apă de 37 m lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat monolit parțial inclusă în baraj
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
a executat un dig de anrocamente fundat pe stratul de diluviu. Situat în aval de barajul Strâmtori, asigură regularizarea zilnică a debitelor uzinate de hidrocentrala Strâmtori la orele de vârf; este prevăzut cu o priză de apă dela care pleacă aducțiunea Strâmtori - Baia Mare, pentru debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este un baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de acumularea barajului Strimtori și barajul Berdu pînă la nodul de presiune Vicleanul Mare dela Baia Mare, unde
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de acumularea barajului Strimtori și barajul Berdu pînă la nodul de presiune Vicleanul Mare dela Baia Mare, unde are loc distribuirea debitelor pentru alimentarea cu apă . Lungimea totală a aducțiunii este de 4,5 km. Majoritatea traseului este în galerie, betonata, de 2.0 m. Valea dela Vicleanul Mic este traversata cu un apeduct . Barajul Mesteacănul, situat pe Oltul superior a fost dat în funcțiune în 1964 și avea rolul
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
apelor mari, barajul este prevăzut cu un deversor pâlnie cu o capacitate de 132 m/s. Este de remarcat că primele deversoare de tip pâlnie ale barajelor din România au fost proiectate de inginerul Aristide Teodorescu. De la baraj, pornește o aducțiune din tuburi de beton precomprimat de 1000 mm diametru și 8 km lungime, care ajunge la stația de pompare din Copșa Mică a sistemului de alimentare cu apă. Barajul Măneciu, amplasat pe râul Teleajen, imediat aval de confluenta cu râul
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
denumit și Rupertimarkt. De obicei, în mijlocul unei piețe se afla o fântână arteziană. Prin urmare, și în mijlocul Pieței Vechi a fost amplasată o fântână, care a fost construită în locul alteia mai vechi, atestată documentar în 1488, atunci a fost realizată aducțiunea apei de la Gaisberg până în Piața Veche. Cea mai veche parte păstrată a fântânii este grilajul artistic. El a înfrumusețat precursoarea actualei fântâni și a fost creat de Wolf Guppenberger în 1583. Același meșter fierar a realizat firma din fier forjat
Alter Markt (Salzburg) () [Corola-website/Science/328299_a_329628]
-
ani. Timp de două mandate consecutive, cât a îndeplinit funcția de primar al UAT Comuna Țepu, Gerhardt Daniel Țuchel reușește să implementeze numeroase proiecte guvernamentale și cu fonduri europene nerambursabile care s-au concretizat în asfaltări ale drumurilor comunale, canalizare, aducțiune de apă sau iluminat public, sală de sport, reușind să transforme comuna gălățeană într-o localitate la standarde europene, fiind premiat în anul 2007 de către prim ministrul Călin Popescu Tăriceanu la "Gala Premiilor PNL" cu titlul "Cel mai activ tânăr
Gerhardt Daniel Țuchel () [Corola-website/Science/330849_a_332178]
-
cu apă: la Split, aceasta era asigurată de apeductul monumental, probabil executat inițial pentru palat, și a cărui capacitate de 1,1 milioane m³ pe zi pare a fi disproporționată în raport cu dimensiunile complexului. Cu titlu de comparație, sistemul contemporan de aducțiune a apei în Split are o secțiune de dimensiuni comparabile (0,75 × ) cu cea a apeductului și alimentează o populație de de locuitori. Apeductul antic de la Salona era mai puțin important ca cel de la Split, deși deservea un oraș de
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
de mărime mult mai modestă față de marele terme imperiale urbane. Funcționarea lor a continuat probabil până când apeductul a fost avariat în timpul războiului împotriva goților de la începutul secolului al VI-lea, dar termele singure nu pot justifica o asemenea capacitate de aducțiune: funcționarea "gynaeceum"ului, cu marile bazine de decantare a lânii, instalate probabil în jumătatea de nord a ariei fortificate, permite înțelegerea motivației pentru supradimensionarea apeductului. Se pot invoca și alte mărturii indirecte în favoarea existenței unei mori de presat lână la
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]