2,458 matches
-
perspectiva atitudinii subiectului vorbitor față de realitatea interpretată lingvistic; locutorul își poate asuma acest conținut sau se poate detașa de el, îl poate situa în interiorul corelației real-aparent, certitudine-probabilitate etc. În legătură cu sfera relativ amplă a posibilităților de comentare a unui conținut lingvistic, adverbele modalizante dezvoltă un registru amplu de valori semantice subiective: • certitudinea: desigur, bineînțeles, firește, fără îndoială, fără doar și poate, negreșit, sigur: „Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură.” (M. Eminescu, I, p. 141); „Și poate că nici este loc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai, aproape, cât pe ce: „A venit un zburător/Și strângându-l tare-n brațe, era mai ca să-l omor...” (M. Eminescu, I, p. 80) • aparența: parcă: „Parc-am murit de mult” (M. Eminescu, I, p. 71) • detașarea: cică Observații:Adverbele modalizante bineînțeles, desigur, firește, negreșit etc. funcționează în mod frecvent concomitent ca adverbe de confirmare și ca adverbe de certitudine: „- Așa? îi puneți gheață?/ - Firește.5” (I.L. Caragiale, II, p. 164) Prin adverbele de modalizare emfatică, subiectul vorbitor reliefează sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-n brațe, era mai ca să-l omor...” (M. Eminescu, I, p. 80) • aparența: parcă: „Parc-am murit de mult” (M. Eminescu, I, p. 71) • detașarea: cică Observații:Adverbele modalizante bineînțeles, desigur, firește, negreșit etc. funcționează în mod frecvent concomitent ca adverbe de confirmare și ca adverbe de certitudine: „- Așa? îi puneți gheață?/ - Firește.5” (I.L. Caragiale, II, p. 164) Prin adverbele de modalizare emfatică, subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic, dezvoltând mai multe valori semantice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-l omor...” (M. Eminescu, I, p. 80) • aparența: parcă: „Parc-am murit de mult” (M. Eminescu, I, p. 71) • detașarea: cică Observații:Adverbele modalizante bineînțeles, desigur, firește, negreșit etc. funcționează în mod frecvent concomitent ca adverbe de confirmare și ca adverbe de certitudine: „- Așa? îi puneți gheață?/ - Firește.5” (I.L. Caragiale, II, p. 164) Prin adverbele de modalizare emfatică, subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic, dezvoltând mai multe valori semantice sau semantic-stilistice, mai greu definibile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, p. 71) • detașarea: cică Observații:Adverbele modalizante bineînțeles, desigur, firește, negreșit etc. funcționează în mod frecvent concomitent ca adverbe de confirmare și ca adverbe de certitudine: „- Așa? îi puneți gheață?/ - Firește.5” (I.L. Caragiale, II, p. 164) Prin adverbele de modalizare emfatică, subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic, dezvoltând mai multe valori semantice sau semantic-stilistice, mai greu definibile: • întăresc, subliniază sfera semantică a termenului care a realizat o anumită funcție sintactică, subliniază identitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
decât: „Toți aceia care vorbe mari aruncă/ Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă.” (M.Eminescu, I, p. 151), „Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare/ Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare.” (M. Eminescu, I, p. 130); adverbul decât intervine de regulă numai în enunțuri negative: „N-am avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face/Și Apusul își împinse toate neamurile-ncoace.” (M. Eminescu, I, p. 146); • restrâng sfera semantică a unui component concomitent cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâi, înainte de toate etc.: „Om învățat e întâi cine nu știe nimic, al doilea cine știe ceva și se miră el singur, al treilea cel care, știind ceva nu se mai miră...” (N. Iorga) Observații: În funcție de diferitele lor sensuri, unele adverbe pot aparține la două din cele trei mari subclase semantice. Astfel, termenul abia este adverb calificativ, când caracterizează o acțiune verbală sub aspectul calității: „Povești și doine, ghicitori, eresuri/.../ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, I, p. 201), „De ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
știe ceva și se miră el singur, al treilea cel care, știind ceva nu se mai miră...” (N. Iorga) Observații: În funcție de diferitele lor sensuri, unele adverbe pot aparține la două din cele trei mari subclase semantice. Astfel, termenul abia este adverb calificativ, când caracterizează o acțiune verbală sub aspectul calității: „Povești și doine, ghicitori, eresuri/.../ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, I, p. 201), „De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste,/ Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi?” (Ibidem
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiune verbală sub aspectul calității: „Povești și doine, ghicitori, eresuri/.../ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, I, p. 201), „De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste,/ Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi?” (Ibidem, p. 59) sau este adverb de modalizare temporală: „Aș! Abia ți-ai întins mâna, sare ivărul la ușă.” (Ibidem, p. 155). Tot este adverb aspectual, exprimând durativitatea: „Se tot uită-n sus bolnavă/la cea stea peste dumbravă” (L.Blaga, p. 152) sau este adverb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
201), „De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste,/ Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi?” (Ibidem, p. 59) sau este adverb de modalizare temporală: „Aș! Abia ți-ai întins mâna, sare ivărul la ușă.” (Ibidem, p. 155). Tot este adverb aspectual, exprimând durativitatea: „Se tot uită-n sus bolnavă/la cea stea peste dumbravă” (L.Blaga, p. 152) sau este adverb de modalizare, exprimând o anumită corespondență: „Și căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adverb de modalizare temporală: „Aș! Abia ți-ai întins mâna, sare ivărul la ușă.” (Ibidem, p. 155). Tot este adverb aspectual, exprimând durativitatea: „Se tot uită-n sus bolnavă/la cea stea peste dumbravă” (L.Blaga, p. 152) sau este adverb de modalizare, exprimând o anumită corespondență: „Și căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe” (M. Eminescu, I, p. 176) sau constanța unei anumite identități: „Sunt tot ei, cei care renasc în strănepoți...” (M. Eminescu, P.L., p. 41
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o anumită corespondență: „Și căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe” (M. Eminescu, I, p. 176) sau constanța unei anumite identități: „Sunt tot ei, cei care renasc în strănepoți...” (M. Eminescu, P.L., p. 41) MORFOLOGIA ADVERBULUITC "MORFOLOGIA ADVERBULUI" CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBETC "CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBE" Prin structura lor morfologică, adverbele se grupează în patru subclase: a. adverbe simple; constituite dintr-un singur termen: azi, bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite din doi sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ani treceau/ În tot atâtea clipe” (M. Eminescu, I, p. 176) sau constanța unei anumite identități: „Sunt tot ei, cei care renasc în strănepoți...” (M. Eminescu, P.L., p. 41) MORFOLOGIA ADVERBULUITC "MORFOLOGIA ADVERBULUI" CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBETC "CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBE" Prin structura lor morfologică, adverbele se grupează în patru subclase: a. adverbe simple; constituite dintr-un singur termen: azi, bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite din doi sau mai mulți termeni, care-și păstrează natura semantică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clipe” (M. Eminescu, I, p. 176) sau constanța unei anumite identități: „Sunt tot ei, cei care renasc în strănepoți...” (M. Eminescu, P.L., p. 41) MORFOLOGIA ADVERBULUITC "MORFOLOGIA ADVERBULUI" CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBETC "CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBE" Prin structura lor morfologică, adverbele se grupează în patru subclase: a. adverbe simple; constituite dintr-un singur termen: azi, bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite din doi sau mai mulți termeni, care-și păstrează natura semantică, dar participă la o nouă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constanța unei anumite identități: „Sunt tot ei, cei care renasc în strănepoți...” (M. Eminescu, P.L., p. 41) MORFOLOGIA ADVERBULUITC "MORFOLOGIA ADVERBULUI" CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBETC "CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBE" Prin structura lor morfologică, adverbele se grupează în patru subclase: a. adverbe simple; constituite dintr-un singur termen: azi, bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite din doi sau mai mulți termeni, care-și păstrează natura semantică, dar participă la o nouă unitate, cu o altă identitate semantică; termenii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 41) MORFOLOGIA ADVERBULUITC "MORFOLOGIA ADVERBULUI" CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBETC "CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBE" Prin structura lor morfologică, adverbele se grupează în patru subclase: a. adverbe simple; constituite dintr-un singur termen: azi, bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite din doi sau mai mulți termeni, care-și păstrează natura semantică, dar participă la o nouă unitate, cu o altă identitate semantică; termenii intrați în sintagmă sunt numai adverbe sau adverbe în relație sintagmatică cu termeni din alte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termen: azi, bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite din doi sau mai mulți termeni, care-și păstrează natura semantică, dar participă la o nouă unitate, cu o altă identitate semantică; termenii intrați în sintagmă sunt numai adverbe sau adverbe în relație sintagmatică cu termeni din alte clase lexico-gramaticale: mâine-seară, azi dimineață, altădată, oarecum, numaidecât etc. c. expresii adverbiale; constituite din două adverbe înscrise într-o relație sintagmatică prin intermediul unor prepoziții, reprezentând în ansamblu o unitate semantică, dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite din doi sau mai mulți termeni, care-și păstrează natura semantică, dar participă la o nouă unitate, cu o altă identitate semantică; termenii intrați în sintagmă sunt numai adverbe sau adverbe în relație sintagmatică cu termeni din alte clase lexico-gramaticale: mâine-seară, azi dimineață, altădată, oarecum, numaidecât etc. c. expresii adverbiale; constituite din două adverbe înscrise într-o relație sintagmatică prin intermediul unor prepoziții, reprezentând în ansamblu o unitate semantică, dar fără a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la o nouă unitate, cu o altă identitate semantică; termenii intrați în sintagmă sunt numai adverbe sau adverbe în relație sintagmatică cu termeni din alte clase lexico-gramaticale: mâine-seară, azi dimineață, altădată, oarecum, numaidecât etc. c. expresii adverbiale; constituite din două adverbe înscrise într-o relație sintagmatică prin intermediul unor prepoziții, reprezentând în ansamblu o unitate semantică, dar fără a fi caracterizate printr-o unitate gramaticală: de azi înainte, de acum încolo etc. d. locuțiuni adverbiale; grupuri constituite din doi sau mai mulți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reprezentând în ansamblu o unitate semantică, dar fără a fi caracterizate printr-o unitate gramaticală: de azi înainte, de acum încolo etc. d. locuțiuni adverbiale; grupuri constituite din doi sau mai mulți termeni (dintre care, cel mai adesea, unii sunt adverbe, alteori, însă, sunt toți de altă natură morfologică), care și-au dizolvat identitatea lor semantică și gramaticală într-un tot unitar, lexical și gramatical: din când în când, cât de cât, de jur împrejur, pe urmă, față în față, zi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zi și noapte, fără îndoială, fără doar și poate, cât ai bate din palme, nici una nici două etc. Grupurile locuționale se caracterizează cel mai adesea printr-o armonie specifică a construcției, asigurată, fie de repetarea acelorași termeni plini, substantive sau adverbe, fie de dezvoltarea unor rime interioare sau a unei anumite unități retorice și printr-un grad ridicat de expresivitate: din an în an, din zi în zi, încetul cu încetul, de azi pe mâine, de silă de milă, de voie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
an în an, din zi în zi, încetul cu încetul, de azi pe mâine, de silă de milă, de voie de nevoie, c-o falcă-n cer și cu una-n pământ etc. Forme paralele de adverbetc "Forme paralele de adverbe" O caracteristică a planului expresiei adverbelor este coexistența unor forme paralele, dintre care una prezintă diferite particule deictice: -a, -le, -și: aici/aicea, atunci/atuncea, acum/acuma, alături/alăturea, de asemeni/de asemenea, de-a pururi/de-a pururea, de-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zi, încetul cu încetul, de azi pe mâine, de silă de milă, de voie de nevoie, c-o falcă-n cer și cu una-n pământ etc. Forme paralele de adverbetc "Forme paralele de adverbe" O caracteristică a planului expresiei adverbelor este coexistența unor forme paralele, dintre care una prezintă diferite particule deictice: -a, -le, -și: aici/aicea, atunci/atuncea, acum/acuma, alături/alăturea, de asemeni/de asemenea, de-a pururi/de-a pururea, de-a ascunsul/de-a ascunselea, pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de asemeni/de asemenea, de-a pururi/de-a pururea, de-a ascunsul/de-a ascunselea, pe furate/pe furatelea, iar/iarăși, acum/acuși, tot/totuși etc. CATEGORIA GRAMATICAL| A INTENSIT|ȚIITC "CATEGORIA GRAMATICAL| A INTENSIT|}II" Sub aspect morfologic, adverbul își fixează identitatea specifică în dezvoltarea categoriei gramaticale a intensității în care își are originea singurul sens gramatical din planul său semantic. Se deosebește de adjectiv, cu care are în comun această categorie, prin incompatibilitatea adverbului cu categoriile gramaticale ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II" Sub aspect morfologic, adverbul își fixează identitatea specifică în dezvoltarea categoriei gramaticale a intensității în care își are originea singurul sens gramatical din planul său semantic. Se deosebește de adjectiv, cu care are în comun această categorie, prin incompatibilitatea adverbului cu categoriile gramaticale ale flexiunii nominale în funcție de care își schimbă adjectivul forma: gen, număr, caz. Dezvoltă categoria gramaticală a intensității adverbele calificative și unele adverbe circumstanțiale (devreme, târziu, aproape, departe). Adverbele de modalizare sunt incompatibile cu opoziția de intensitate. Adverbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]