1,552 matches
-
ritmul vorbirii se recomandă să fie alert, iar când mesajele se concretizează în explicații, reflecții sau sugestii oferite elevilor, ritmul vorbirii trebuie să fie lent. • Rolul intonației în realizarea expresivității vorbirii. Acest parametru paraverbal are rolul de a stimula memoria, afectivitatea, atenția și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele care au fost împiedicate să gesticuleze. Prin urmare, gesturile sunt semne ale cogniției și afectivității partenerilor educaționali. Umanistul olandez Erasmus Desiderius Rotterdamus consideră că, la fel ca și cuvintele, ,,gesturile sunt semne și se pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
premisele dezvoltării unei viziuni angajate asupra educației artistice văzută ca o articulare dinamică a intermedierii (cognitive, abilitante și performative), a colaborării, a implicării reciproce, a experimentării diferitelor forme de comunicare și de lucru, a activării gândirii (productive, critice și creative), afectivității (personale și sociale) și voinței (de autonomizare, de participare, de transformare), a evaluării (potențialelor, oportunităților și rezultatelor dezvoltării competențelor vocaționale, practice, interpretative, argumentative și de prospectare, a metodelor achiziționării și producției cunoașterii și a motivării, structurării și exprimării creativității) și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de către Tatiana Slama-Cazacu (și exemplificarea lui și printr-un ,,stil al vorbirii copilului") ca ,,selectare a mijloacelor lingvistice de comunicare și de organizare a exprimării într-o manieră specifică, determinată de personalitatea și îndeosebi de modul de gândire și de afectivitatea vorbitorului sau a unei categorii de vorbitori" (Slama-Cazacu, 1999, p. 295), așadar prin neimplicarea obligatorie a unei estetici a comunicării. Acestei coordonate a stilisticii (lingvistice) i se subsumează studii asupra limbii care individualizează un stil: ,,studiul mijloacelor de expresie ale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
activitate trebuie orientate spre un regim de viață sănătos, ținându-se cont că la această vârstă creșterea și dezvoltarea biofizică (exemplu: procesul de osificație) pot întâmpina dificultăți (exemplu: probleme posturale). Copilul la această vârstă (6-10/11 ani) manifestă o accentuată afectivitate, atât în cadrul familiei, cât și în afara acesteia. Adaptarea la un program specific școlar, formează copilului o nouă atitudine față de îndatoriri, responsabilități. Se cunoaște faptul că la această vârstă copilul recepționează un număr foarte mare de informații, însă nu și fixarea
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Ce pot face eu în privința asta? • elaborează un plan nou, eventual cu ajutorul elevilor, al părinților, al celorlalți profesori ai clasei; • urmărește eficiența noului plan și revizuiește ceea ce este de revizuit • muncește oricât de mult pentru a crea raporturi, a încuraja afectivitatea și comportamentele pozitive Departamentul pentru pregătirea viitorilor profesori de pe lângă Universitatea din Vermont oferă, în același context, o listă cu douăsprezece sfaturi pentru menținerea ordinii în sala de clasă 154: • Fii cinstit! Fii acel gen de persoană în care elevii au
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
al efortului, legitimând de fapt și o relație "neinteresantă" a copilului cu școala. Raționamentul poate fi continuat: școala reprezintă o etapă pregătitoare pentru viața reală, "adevărata viață" a adultului. Ca atare, ea trebuie să aibă caracteristicile acesteia la nivel de afectivitate (insatisfacție, sentimentul unor activități inutile, însă care asigură supraviețuirea etc.), dar fără a prezenta suficientă importanță, atâta câtă să necesite scopuri proprii, survenite din caracteristicile vârstei copilăriei. În acest sens, John Dewey notează: ...problemele elevului nu sunt propriile lui probleme
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
autoapreciere și de autoreglare. Astfel, dascălul ar trebui să găsească modalitatea de a dezvolta la elevii săi înclinații,aptitudini,talente ascunse sub diferite măști aparente. Toate acestea devin posibile numai dacă educatorul știe să formeze și să dezvolte interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul. Profesorul trebuie să promoveze învățarea participativă, anticipativă și creatoare, stimulând mereu imaginația și interesul elevilor pentru învățare. În privința nivelului creator,putem preciza că educatorul ,în primul rând investighează procesul instructiv-educativ și apoi îl inovează cu noi
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
se simtă necesari unii altora, să tolereze apetituri sexuale incomode în viața de cuplu (pedofilia soțului nu se transformă nici o secundă în obiectul de isterie al soției) și să nu devină un simplu releu pentru dorințe care frustrează dependența de afectivitate. Alina Herescu creează un spațiu clinic, cerebral și în același timp stropit cu pete de roșu care animă atmosfera. Un interior în care se intersectează sobrietatea unei ședințe de psihoterapie cu hârjoneala hipersexualizantă. O lume în care apetența lui Afrim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
dar încă nediferențiată, toate acestea pivotând în jurul constructivismului. Adaptarea la viața școlii cât și la relațiile care se dezvoltă în interiorul comunității școlare reclamă un anumit grad de maturitate din partea copilului, care să-i insufle capacitatea de a se dispensa de afectivitatea din mediul familial. Schimbările petrecute sub acțiunea vieții școlii sunt însoțite de noi cunoștințe, exigențe, îndatoriri ce pentru unii copii pot fi comparate cu un șoc. Noul mediu social poate provoaca un sentiment de teamă dacă nu are parcursă o
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
conturarea personalității umane, abilitatea practică are ca obiective cadru: dezvoltarea la elevi a gândirii creatoare, precum și dezvoltarea sensibilității și a gustului artistic și estetic. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara lor, urmărește să valorifice afectivitatea și inteligența elevilor prin dezvoltarea capacității lor de cunoaștere artistică. Fără a le limită libertatea de simțire, gândire, voința și de creare trebuie sa-i atragem pe calea folosirii conștiente a elementelor de limbaj estetic pe care ei trebuie să
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
este problema?", " Cum funcționează mașina cu cheiță?", "Hai să vedem de unde pleacă totul...", "Hai să vedem ce s-a întâmplat și apoi căutăm soluții..." etc. Spre deosebire de celelalte două Stări ale Eului, Adultul se raportează la realitate fără a implica emoțiile/afectivitatea (așa cum o face Copilul) și "fără judecăți de valoare" (la care face apel Părintele) Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 28. Toate aceste Stări ale Eului apar manifestate verbal, nonverbal, paraverbal în comunicarea interpersonală și, implicit, în comunicarea didactică/educațională vezi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și ea valabilă)" (Abric, 2002, p. 15). 4 Vezi, în acest sens și comunicarea personală privită ca "zona în care localizăm elemente de persuadare, de negociere a conflictelor, de invadare a spațiilor intime", intermediind frecvent "o relație amprentată și de afectivitate, de tensiunea momentului, de dinamica determinărilor stimul-răspuns" (Coman, 2008, p. 6). 5 Nu avem aici în vedere accepțiunea dată termenului "canale" în unele lucrări de specialitate, în condițiile exemplificării canalelor de comunicare prin gestică, postură etc. (Abric, 2002, p. 15
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
puncte de vedere) se folosesc sintagmele "comunicare pedagogică" (Cucoș, 1991, p. 21), "comunicare profesorală" (Leroy, 1974, p. 97) etc. 28 Vezi, în acest sens, și Sălăvăstru (2004, pp. 190-191), unde se prezintă comunicarea didactică (act intenționat, vizând "schimbări în cunoașterea, afectivitatea, comportamentul sau acțiunea celui ce receptează comunicarea", derulat într-un cadru organizat, în general, instituționalizat, act care trebuie supus evaluării prin raportare la anumite finalități) versus comunicarea educațională ("actele de comunicare prin care îi influențăm pe ceilalți, indiferent dacă sunt
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu religia, mai exact de abordarea interdisciplinară a misterului condiției umane. O reală provocare spirituală a constituit-o, în acest sens, teoria lui Bruce Lipton privind biologia credinței și puterea minții umane în a modela funcționalitatea trupului, subtilitatea gândirii, intensitatea afectivității și chiar comportamentul social-politic. Salutara teorie a lui Lipton vine pe fondul unei temeinice dominanțe a evoluționismului social și cultural de tip darwinist. Tocmai de aceea un mic excurs în istoria americană a acestuia este mai mult de cât necesar
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sportului românesc fotbalistul ia chipul celui care îi este și "tată" și "mamă": patronul. Ajunge să-i semene, mai mult sau mai puțin. Ar fi un seducător și pasionant subiect de (psihan)analiză a asemănărilor/diferențelor de mentalitate (gândire, limbaj, afectivitate, comportament) dintre fotbaliști și managerii cluburilor, dintre fotbaliști și corifeii fotbalului românesc. Un singur exemplu de "virtute" frecvent întâlnită: duplicitatea. Mitică Dragomir declara apăsat că avem "un campionat al dracului de curat". Am văzut cu toții cât este de curat: Becali
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în direcția sprijinirii activității" etc. Limbajul birocratic abstract, clișeizat ("am desfășurat și desfășurăm o gamă variată de activități educative", "transpunerea în viață", "eforturile conjugate ale factorilor de resort", ,,ridicarea pe un nivel superior", "factorul om") coexistă cu mărci puternice ale afectivității ("constatăm, cu mîhnire și regrete", "în ciuda tuturor eforturilor"). Aproape toate notele informative, rapoartele și extrasele din dosare surprind prin multitudinea de dovezi de agramatism și platitudine. E paradoxal că o instituție poate controla, în mod rudimentar, dar radical, destinele a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
infiltra, a depista. Numeroase sînt și expresiile și sintagmele caracteristice: a pune în lucru, a lua în plasare, rețea informativă, destrămarea anturajului etc... Funcțiile limbajului oficial sînt asimilate, toate, celei informative; replici de păstrare a contactului sau de exprimare a afectivității sînt transcrise ("spune că") într-un mod uniformizator, în care fiecare detaliu e potențial relevant și nimic nu se structurează ierarhic și cauzal; se adaugă la toate acestea evidenta stîngăcie a exprimării repetitive și nediferențiatoare. Descrierile sînt la fel de ciudate, atît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tot restul existenței, cu sentimentul că vor fi depășiți de viață în ciuda eforturilor pe care le vor face, personalitatea lor alunecă treptat-treptat spre un proces de alienare. Frustrați de nenumărate lipsuri, neputînd să-și descarce, sistematic și firesc, emoțiile și afectivitatea, în structura psihică a deținuților se produce o autointoxicație, exteriorizată prin resentimente: ură, invidie, dorință de răzbunare. Avînd un perimetru de mișcare foarte redus în mediu penitenciar, la ei apare un fenomen ancestral de teritorialitate comportamentul (individului) de apărare a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin fixarea destinului unui peștișor aruncat în „mistuirea” cea mare și care îi revelează personajului statutul uman, prin faptul că anularea unei vieți, oricât de insignifiantă ar fi ea, nu rămâne indiferentă protagonistului; apropierea de divinitate nu echivalează cu anularea afectivității, de aceea Iona „are lacrimi în ochi”, pentru ca în secunda următoare să „pornească pe râs”, deoarece a înșelat moartea, rămânând cu partea osoasă a peștișorului în mână. Intervenția unei forțe exterioare individului, de orice natură ar fi ea, îi anulează
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
asociate unui sistem de însemnări ce vizau pozițiile subiecților în aceste dimensiuni; * comportamentul relativ la obiectul reprezentării a fost determinat de însemnările asociate dimensiunilor ierarhic dominante. La nivel afectiv-emoțional, atitudinal, procesul schimbării poate fi responsabil, în opinia noastră, de declanșarea unei afectivități pozitive, generată de emoții pozitive, dar și a afectivității negative, ca efect repetitiv al trăirilor emoționale negative. În cele mai multe cazuri aceasta se manifestă prin: * iritabilitate (tendința de a evalua schimbarea ca ostilă, neîntemeiată și de a reacționa prin reacții de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în aceste dimensiuni; * comportamentul relativ la obiectul reprezentării a fost determinat de însemnările asociate dimensiunilor ierarhic dominante. La nivel afectiv-emoțional, atitudinal, procesul schimbării poate fi responsabil, în opinia noastră, de declanșarea unei afectivități pozitive, generată de emoții pozitive, dar și a afectivității negative, ca efect repetitiv al trăirilor emoționale negative. În cele mai multe cazuri aceasta se manifestă prin: * iritabilitate (tendința de a evalua schimbarea ca ostilă, neîntemeiată și de a reacționa prin reacții de frustrare, mânie, agresivitate etc); * lipsă de speranță, ca percepție
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
opinie în polarizarea colectivă a lui Doise și Moscovici (1984). Confruntată uneori cu stereotipii de gândire și acțiune, educația poate evidenția efectele nocive ale acestora: instalarea neîncrederii și a climatului educațional închis, negativist, scăderea randamentului școlar în rândul elevilor, apariția afectivității negative etc. Conștientizarea acestor repercusiuni ar permite echilibrarea relațiilor interpersonale, comunicarea, valorizarea individului. Pedagogia generală Spre deosebire de celelalte discipline, pedagogia are meritul de a oferi atât un cadru conceptual, cât și instrumentele necesare transpunerii principiilor schimbării la nivelul realității educaționale. Legătura
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
încâlcit ci și lipsit de logică; evadarea din logica cronologică, din gândirea eroului și intrigii pe baza unui trecut-prezent-viitor, aduce după sine și post-timpul lecturii. Cititorul percepe textul ca atemporal, universal valabil. Opera Desperado are o logică a ironiei și afectivității care subminează nevoia de cronologie, dând libertate lecturii. Post-timpul este, contrar așteptărilor, o credulitate a lecturii. Memoria lectorului trebuie să înghită tot pe nemestecate, la prima lectură. Nu se pune problema unei descifrări, deci a ceea ce s-a numit multă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
banda lui Baines" scoate la un moment dat un "Heil Hitler!", dar tocmai când intriga devine cât de cât antrenantă, când se pregătește un conflict, diversiunea e dezamorsată de doctor, comunist și el, și Christine meditează că nu-i place afectivitatea băieților și că s-ar putea să se fi îndrăgostit de doctor. Are, în final, un scurt moment de entuziasm, spre deosebire de Tony, care e nefericit și descurajat de la cap la coadă: Simți că are o țintă a ei, era mulțumită
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]