3,174 matches
-
a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului și Câmpia Română, Podișul Bârladului își are numele de la bazinul râului ce îl traversează de la nord la sud. 1. PODIȘUL BÂRLADULUI Cadrul geografic include zona văilor și teraselor brăzdate de afluenții râului Bârlad, care la rândul lor constituie bazinul hidrografic, ce traversează pe verticală podișul cu același nume. Cea mai mare subunitate a Podișului Moldovenesc are o formă aproximativ triunghiulară, cu baza în coasta Iașilor și cu vârful la Galați. De
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Siretul și Prutul, Podișul Bârladului are în componență o rețea hidrografică autohtonă: Bârladul, Prutețul, Hușiul, Elanul, Horincea și Chineja-Covurlui. Râul Bârladului, ce izvorăște din Podișul Central Moldovenesc, rămâne cel mai important debit de apă al zonei, fapt susținut de multitudinea afluenților, pe care îi primește de pe stânga și de pe dreapta direcției de vărsare. Structura Podișului Bârlad cuprinde pe lângă Podișul Central Moldovenesc, care suprapune bazinul superior al râului cu același nume (în zona nordică) și Platforma Pliocenică Moldovenească, cu cele trei componente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovenesc ca cea mai mare unitate de acest gen din țară. Dintre componentele bazinului bârlădean, Colinele Tutovei, regiunea dintre Bârlad și Siret, sunt constituite din dealuri sub formă de culmi prelungi, orientate de regulă nord-sud și separate între ele de afluenții Bârladului și ai Siretului. Aceste culmi, cvasiparalele, se termină spre sud, în Câmpia Piemontană (Înaltă) de la Poiana-Nicorești, prin care se face legătura cu Câmpia Dunării. Pe măsură ce se apropie de aceasta din urmă, culmile coboară treptat până aproape de contopire. Conform caracteristicilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dure sunt cel mai des reprezentate prin straturi de tufuri andezitice, motiv pentru care torenții le atacă cu ușurință. Nisipurile, mai ușor de spălat, sunt cărate de șuvoaiele torenților în albiile majore ale râurilor și provoacă înfundarea acestora; spre exemplu, afluenții Bârladului adună o parte din aceste nisipuri în albia râului amintit. Ele sunt modelate ulterior de vânt în dune rudimentare, precum cele de la „gura” Berheciului ori din stânga Bârladului, între Tecuci și Hanul Conachi. Alunecările de teren din cadrul bazinului sunt întâlnite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
0,50-0,60 km/km2, 18% între 0,30-0,40 km/km2 și 10% sub aceste valori. Relieful Podișului Bârlad este tipic deluros, fiind o subunitate geomorfologică etalon, având în partea nordică un relief structural, reprezentat prin văi consecvente (majoritatea afluenților Bârladului), subsecvente (Bârladul superior, Racova, Lohanul), cueste (Coasta Racovei, Bârladului, Lohanului) sau suprafețe structurale dispuse sub forma unor niveluri distincte (Repedea, Tansa-Suhuleț, Ipatele, Șcheia). În lipsa unor dovezi paleoclimatice și paleovegetale, aprecierile privind clima și vegetația sunt utile în contextul înțelegerii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unui bazin imprimă forma acestuia, care are o mare influență asupra dezvoltării proceselor de scurgere din bazin. De forma bazinului depinde atât lungimea „drumului” apelor curgătoare, de la izvor la vărsare, cât și posibilitatea de dezvoltare și aportul de apă al afluenților. În funcție de dezvoltarea bazinelor s-a ajuns la observarea a trei caracteristici privind geneza și desfășurarea viiturilor: a)bazinele dezvoltate în cursul superior generează viituri a căror amplitudine scade pe măsură ce se apropie de cursul inferior; b)bazinele dezvoltate uniform pe toată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în cursul superior; III. bazine dezvoltate în cursul inferior; IV. bazine dezvoltate uniform; V. bazine ce se îngustează în partea de mijloc. Plecând de la toate aceste elemente, încadrăm Bazinul Bârladului în primul tip (I), întrucât la mijlocul cursului primește foarte mulți afluenți. Cât privește apariția și desfășurarea viiturilor, acest bazin intră la dezvoltare uniformă (b), deoarece nu dispune de un debit puternic de apă și în perioadele cu precipitații abundente, chiar inundații, nu generează viituri bruște, ci doar unele creșteri progresive, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
câteva elemente morfometrice, precum stabilirea suprafeței (prin metode grafice sau mecanice), lungime, lățime, altitudine și pantă medie de vărsare. Într-o interdependență cu elementele respective se află rețeaua hidrografică, ce poate fi densă sau rară și dinamica râului și a afluenților din bazin. Criteriile menționate se vor regăsi pe parcursul acestui periplu geografic. Râul Bârladului izvorăște din apropierea localității Valea Ursului (jud. Neamț) și se varsă într-unul dintre cele mai mari râuri din Moldova, Siret, în dreptul localității Nămoloasa (jud. Galați). Prin intermediul afluenților
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
afluenților din bazin. Criteriile menționate se vor regăsi pe parcursul acestui periplu geografic. Râul Bârladului izvorăște din apropierea localității Valea Ursului (jud. Neamț) și se varsă într-unul dintre cele mai mari râuri din Moldova, Siret, în dreptul localității Nămoloasa (jud. Galați). Prin intermediul afluenților săi, râul Bârladului străbate teritoriul a șase județe, dintre care cel mai „irigat” este Vaslui. Bazinul hidrografic al Bârladului traversează podișul cu același nume, în ale cărui granițe se încadrează, fiind limitat la nord de apa Bahluiului, la est prin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tecuci - județul Galați. În altă ordine de idei, Bârladul izvorăște din apropierea Curmăturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie, de la izvoare la vărsare, de 1,38 ‰. Râul amintit dispune de o serie de afluenți principali, situați de o parte și de alta, cum ar fi Gârbovățul, Șacovățul, Stavnicul, Velna, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Lohanul, Idriciul, Zorleniul și Jarovățul, pe latura stângă, iar Stemnicul, Racova, Bogdana, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul și Berheciul, pe cea dreaptă. Alături de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
principali, situați de o parte și de alta, cum ar fi Gârbovățul, Șacovățul, Stavnicul, Velna, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Lohanul, Idriciul, Zorleniul și Jarovățul, pe latura stângă, iar Stemnicul, Racova, Bogdana, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul și Berheciul, pe cea dreaptă. Alături de afluenți, Bârladul acoperă într-o măsură mai mică județele Neamț și Vrancea sau mai mare județele Iași, Bacău, Vaslui și Galați. 2.4. Cursul Bârladului. Rețeaua de afluenți Plecând de la izvoare și până la vărsare, remarcăm pe teritoriul județului Neamț, mai exact
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Stemnicul, Racova, Bogdana, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul și Berheciul, pe cea dreaptă. Alături de afluenți, Bârladul acoperă într-o măsură mai mică județele Neamț și Vrancea sau mai mare județele Iași, Bacău, Vaslui și Galați. 2.4. Cursul Bârladului. Rețeaua de afluenți Plecând de la izvoare și până la vărsare, remarcăm pe teritoriul județului Neamț, mai exact în partea sa de sud-est, că locul din care izvorăște râul Bârladului (din sudul Câmpiei Moldovei) nu dispune de o ramificație care să acopere o suprafață mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ursului, Giurgeni, Valea Enei, Oniceni, Mărmureni și Bozieni, iar pârâul Pâncești (nume preluat de la localitatea din apropiere) împreună cu Crăiasca (nume derivat de la satul Crăiești) se varsă în apa Bârladului, după Băcești (jud. Vaslui). În cazul județului Iași, menționăm prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum ar fi Șacovățul, Stavnicul, Velna, Vasluiețul și Crasna. Printre localitățile care se află în „drumul” sau prin apropierea acestor afluenți amintim: Mădârjac
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum ar fi Șacovățul, Stavnicul, Velna, Vasluiețul și Crasna. Printre localitățile care se află în „drumul” sau prin apropierea acestor afluenți amintim: Mădârjac, Țibana și Țibănești (în dreptul pârâului Șacovăț), inclusiv cu acumularea de la Tângujei, urmează Voinești (în zona de influență a Stavnicului), Ipatele, Mironeasa (pe malurile Velnei), Schitu Duca, Dobrovăț, Ciortești (în preajma pârâului Vasluieț) și Dolhești (pe Crasna). Prin localitățile Dagâța
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Crasna). Prin localitățile Dagâța, tangențial Tansa și Băcești trece pârâul Gârbovăț, care se varsă în Bârlad, după Băcești (jud. Vaslui). La ieșirea din județul Neamț, cursul Bârladului își continuă traseul prin localități ale județului Vaslui, iar o mare parte din afluenții săi, care au irigat zona de sud a județului Iași, trec și în județul vecin (cazul Șacovățului, Stavnicului, Vasluiețului și Crasnei), al cărui teritoriu ocupă cea mai mare parte din bazinul hidrografic bârlădean. Dacă urmărim doar culoarul râului Bârlad observăm
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuprind, multe dintre ele cu acces la apa Bârladului, cum sunt Dumeștii Vechi, Viișoara, Siliște, Huc, Cioatele) Dumești, Todirești, Negrești, Vulturești, Buhăești, Ștefan cel Mare, Vaslui, Banca, Zorleni, Bârlad și Tutova. Teritoriul acestui județ dispune de o rețea complexă de afluenți, astfel că în partea stângă a râului Bârlad avem Șacovățul, pe malurile căruia se află localitățile Sofronești, Drăgești, Valea Popii și Siliște din comuna Todirești, Durducul, cu acumularea de la Căzănești, al cărui nume provine de la satul din apropiere, Rebricea, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De dimensiuni mai mici sunt pârâiașele Idrici, nume provenit de la satul Gura Idrici, pe care se mai găsesc Roșiești, Albești, precum și acumularea de la Roșiești, Zorleni care străbate localitatea cu același nume și Jarovăț, care trece prin Grivița și pe lângă Vinderei. Afluenții de pe partea dreaptă ai Bârladului sunt Stemnicul, care mărginește localitățile Oșești, Delești și Bălteni, Racova (localitățile Pungești, Ivănești, Poienești, Laza) și Simila (localitățile Simila, Băcani, Alexandru Vlahuță), care dispune și de acumularea Râpa Albastră. De asemenea, în Simila se varsă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Bălteni, Racova (localitățile Pungești, Ivănești, Poienești, Laza) și Simila (localitățile Simila, Băcani, Alexandru Vlahuță), care dispune și de acumularea Râpa Albastră. De asemenea, în Simila se varsă pârâul Bogdana, care trece prin localitățile Bogdana, Bogdănița și tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile Dragomirești, Aldești, Iana, Pogana, Perieni, Ivești), pe care se află și acumularea Cuibul Vulturilor, iar în pârâul Tutova se varsă Iezerul, care se învecinează cu localitățile Ivănești, Voinești și Gherghești. Doi dintre afluenții ce străbat județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile Dragomirești, Aldești, Iana, Pogana, Perieni, Ivești), pe care se află și acumularea Cuibul Vulturilor, iar în pârâul Tutova se varsă Iezerul, care se învecinează cu localitățile Ivănești, Voinești și Gherghești. Doi dintre afluenții ce străbat județul Vaslui (Racova și Tutova) vin dinspre teritoriul Bacăului, astfel că pe cursul Racovei se află acumularea de la Pușcași, iar pe malurile Tutovei se găsesc localitățile Plopana și Lipova. Alți doi afluenți importanți ai râului Bârlad, colectați de pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ivănești, Voinești și Gherghești. Doi dintre afluenții ce străbat județul Vaslui (Racova și Tutova) vin dinspre teritoriul Bacăului, astfel că pe cursul Racovei se află acumularea de la Pușcași, iar pe malurile Tutovei se găsesc localitățile Plopana și Lipova. Alți doi afluenți importanți ai râului Bârlad, colectați de pe teritoriul sud-estic băcăuan sunt Berheciul, care trece prin localitățile Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, în timp ce Zeletinul străbate localitățile Colonești, Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului și Stănisești. Teritoriul județului Vrancea este în acest
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sud-estic băcăuan sunt Berheciul, care trece prin localitățile Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, în timp ce Zeletinul străbate localitățile Colonești, Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului și Stănisești. Teritoriul județului Vrancea este în acest caz doar o zonă de tranzit pentru afluenții Berheci și Zeletin, în drumul lor spre vărsarea în râul Bârlad, din aria județului Galați. Astfel, Berheciul pătrunde în Vrancea pe la Corbița (Șerbănești) și se varsă între Brăhășești și Gohor (jud. Galați) în Zeletin, ultimul intrat în Vrancea pe la Boghești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Astfel, Berheciul pătrunde în Vrancea pe la Corbița (Șerbănești) și se varsă între Brăhășești și Gohor (jud. Galați) în Zeletin, ultimul intrat în Vrancea pe la Boghești, iar după ce continuă prin Tănăsoaia, pătrunde prin apropierea Gohorului în județul Galați. Așadar, cei doi afluenți amintiți se unesc în același loc, între Brăhășești și Gohor, după care se varsă în Bârlad între localitățile Ghidigeni și Munteni. La granița dintre județele Vaslui și Galați, cursul Bârladului își continuă drumul spre vărsare, astfel că de la Tutova el
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ghidigeni, după care străbate localitățile Munteni, Tecuci, Drăgănești, Umbrărești, Ivești, Liești, Fundeni (Fundenii Noi) și Nămoloasa, unde se varsă în Siret (zona de câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unde se varsă în Siret (zona de câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la Galați). Pe lângă afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv care ne-a determinat doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]