3,907 matches
-
lume de valori spirituale care precede apariția marilor civilizații ale Orientului antic apropiat și ale Mediteranei. Nu putem spune totuși că tradițiile populare românești de astăzi ar fi contemporane cu concepțiile religioase ale getodacilor. S-ar putea ca un obicei agrar din zilele noastre să fie mai arhaic decât cultul lui Zamolxis. Tradițiile populare românești sunt prea puțin cunoscute, În ciuda eforturilor făcute de cercetători. Magia, În Înțelesul ei propriu, presupune niște practici și procedee prin care se crede că pot fi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste alături de creștinism prin adăugarea unor elemente proprii acestei religii. 2.Dendromitologie Înfrățirea Între român și codru nu este o simplă metaforă poetică, ci o formă de coexistență, pădurea Îndeplinind pe lângă rolul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel de Sânziene În feudalismul timpuriu, În perioada influenței slave. Se crede despre aceste zâne că ar fi un fel de vestale ce amintesc de vechile rituri ale protecției și fertilității agrare, dar se consideră de asemenea, că ar avea un caracter ambivalent. Ele pot fi și crude și din acest motiv nu trebuie să li se pronunțe numele. Sunt numite „drăgaice” sau „iele” sau „frumoase” și se consideră, În general, că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
elemente de magie care au fost ulterior Îmbogățite cu moștenirile romane. Numărul moșteniriolor geto-dace și daco romane, În tradiția populară, este mare. Este suficient să ne gândim la practicile magice legate de cultul morților și mitologia funerară, apoi la riturile agrare, la obiceiurile sezoniere și la alte credințe magice. Am observat că toate practicile la care ne-am referit au origini vechi. De exemplu, numele roman de „Diana” ascunde o zeitate autohtonă, cultul ei rezistând și după romanizare. Astfel, Diana Sancta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Vechii noștri Democrați Și cu toți ei să muncească Țara noastră să’nflorească Să’nflorească cum e Roza Trăească Guvernul Groza - Care nea înfăptuit Ceia - ce neam dorit Muncitorilor dreptate Ia venit prin sindicate Țăranilor de la țară Lea dat Reforma Agrară Drept la Vot lea dat Pământ Libertate la cuvânt Nu mai stau cu ochii’n zgură Și cu lacătu la gură Nici cu fața la Pământ Și cu jugu după gât Azi e liber tot pământu Ca să își spuie cuvântu Nu avem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scenetele „comice” scrise stângaci de vreun scrib cu patru clase primare și multiplicate în sute de mii de exemplare în care erau arătați cu degetul „burghejii” și moșierii (cu toate că nici nu se mai putea vorbi de această clasă după „reforma” agrară din 1945!), pentru toate belele neamului românesc. În dosarul pe care l am cercetat am găsit o sumă de asemenea cărțulii trimise pe adresa „Partidul Comunist Român - Vaslui, str. Ștefan cel Mare, nr.64”, de „Comisia Locală a Sindicatelor Unite
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
crâng n.n.) și abia 20% teren a suferit între 1910 1913 diverse exproprieri de utilitate publică pentru construcția liniei (de cale ferată n.n.) BUHĂEȘTI ROMAN și mărirea stației Buhăești, cca. 12 ha. Apoi, la 1919, s’a expropriat conform Legii Agrare circa 200 ha., la 1920 încă 20 ha. pentru islaz, iar la 1921 încă 50 ha. peste cotă, conf. art. 9 L.A. fiind populație densă în localitate. Total 270 ha. EXPROPRIEREA. Am vândut apoi, la 1922-23, în două rânduri, benevol
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de a obține venitul necesar traiului cotidian era, cu siguranță, avocatura pe care a practicat-o și în cadrul baroului din Vaslui după ce s-a transferat de la cel din Iași. Anul 1945, când a fost adoptată și pusă în aplicare Reforma Agrară, se pare că nu l-a afectat, deoarece suprafața de pământ pe care o deținea în fapt, era exact cea minimă prevăzută de lege pentru marile proprietăți. În anul 1949 aceasta i-a fost confiscată, la fel ca și celorlalți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de Sorin Alexandrescu. Încă de la începutul secolului trecut, România s-a văzut pusă în fața recuperării unui decalaj economic și politic față de Occident. Un Ev Mediu prelungit, urmat de o modernitate condensată, și-au spus cuvântul în modelarea relațiilor sociale. Reformele agrare și instituționale care deveniseră imperios necesare erau susținute de regimul politic, dar greu de internalizat pentru populație. Primul val de reforme importante a avut loc în timpul monarhiei, în anii '20, iar un alt val la fel de destabilizator a fost adus de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este relevantă. Unificarea monetară postbelică se realizează în defavoarea sașilor, Regatul României nedorind convertirea coroanelor la paritate cu leul, preschimbarea coroanelor realizându-se la un raport de două coroane pentru un leu. Astfel, foarte repede, averile săsești se reduc dramatic. Reforma agrară din 1919 lovește puternic în comunitatea săsească, diminuând drastic dimensiunile proprietăților bisericești și ale composesoratelor. Mai mult, toate terenurile arendate în ultimii ani sunt expropriate, fapt ce afectează numeroase familii ce locuiesc în orașe. Terenurile intravilane pe care nu se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
urbană din Bacău, în principal, dar și în alte orașe din Moldova. Nu în ultimul rând, trebuie relevat faptul că autorul este conștient că trecerea spre orașul modern a presupus coexistența pentru o lungă perioadă cu vechile structuri arhaice, preponderent agrare și rurale ca mentalitate. Orașele din Moldova își păstrează caracterul agrar-rural un lung timp al modernității românești. Fiecare capitol al lucrării are meritele sale punctuale. Primul capitol, Bacăul și specificul orașului moldovenesc. Geneza, fizionomia urbană, structura etnică și evoluția demografică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nivel de principii și deziderate, întreaga legislație reformatoare din anii ’20 a fost proiectată în perioada de dinainte de 1918. Programul electoral pe baza căruia P.N.L. a preluat puterea guvernamentală în anul 1914 cuprindea promisiunea legiferării votului universal și a reformei agrare, primul pas în acest sens fiind făcut în anul 1917, prin modificările aduse Constituției. Un alt proiect al perioadei moderne a fost chiar Întregirea Neamului. Acesta a început în anul 1859 și a fost desăvârșit în decembrie 1918. Există, așadar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
46%. Fenomenul este indisolubil legat de implementarea în țara noastră a relațiilor economice de tip capitalist, de creșterea randamentului producției industriale prin importul de tehnologie modernă, în special, în zonele urbane. Astfel, lipsa de randament a modelului economiei tradiționale, preponderent agrară, a dislocat din zona satelor un segment important de populație, „convertit” de mediul urban în pătura socială a muncitorilor necalificați. Efectele sociale provocate de revoluția industrial), înregistrate - sub denumirea de exod rural - în zona occidentală a Europei încă de la sfârșitul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a acceptat să ofere ceferiștilor, în schimbul terenului de 45 hectare, o suprafață de 30 hectare din Țarina orașului, aflată în imediata apropiere a gării. Totuși, prin decizia din 2 aprilie 1923, privind exproprierea întregii suprafețe cultivabile a Țarinei Bacăului, Comitetul Agrar de pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor a risipit toate speranțele funcționarilor C. F. R. Bacău. Sprijinul necesar obținerii tuturor aprobărilor guvernamentale a venit din partea ministrului Al. Constantinescu - pe atunci, ministrul Lucrărilor Publice și ad-interim la Ministerul Domeniilor, din cadrul guvernului prezidat de I. I. C
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unde militarii ruși au început să provoace numeroase agitații. Factorii politici din țara noastră se temeau că și ostașii români ar putea fi „contaminați” de virusul revoluției. Din dorința de a anula efectele propagandei bolșevice, care propovăduia realizarea unei reforme agrare radicale, regele Ferdinand a promis soldaților români, pe 23 martie/4 aprilie 1917, înfăptuirea îndelung așteptatelor reforme - electorală și agrară - angajamentul a fost făcut public pentru prima dată pe platoul aeroportului de la Răcăciuni. Se împlinea, în sfârșit, programul politic pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ar putea fi „contaminați” de virusul revoluției. Din dorința de a anula efectele propagandei bolșevice, care propovăduia realizarea unei reforme agrare radicale, regele Ferdinand a promis soldaților români, pe 23 martie/4 aprilie 1917, înfăptuirea îndelung așteptatelor reforme - electorală și agrară - angajamentul a fost făcut public pentru prima dată pe platoul aeroportului de la Răcăciuni. Se împlinea, în sfârșit, programul politic pe baza căruia P.N.L. ajunsese la putere în ianuarie 1914. Tot în luna aprilie 1917 soldații ruși cantonați în orașele din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
instalat și cu locuința și cu hambarele afară de barieră și toată noaptea țin calea oamenilor și cumpără cereale cu prețul care-l doresc, le măsoară cum vor, încât bietul om suferă și primește totul, căci așa s-a obișnuit”. Regimul agrar al perioadei dintre reforma de la 1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai puțin de acest sistem, noul regim agrar a favorizat pe toți cei implicați în producția și circulația produselor agricole. Cauzele pentru acestă situație sunt multiple. O primă explicație ne este oferită de structura proprietății. Conform informațiilor oferite de G. D. Creangă, la nivel național, 4.171 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ministerul Agriculturii și Domeniilor la începutul lunii ianuarie 1919, în vederea punerii în aplicare a decretelor de împroprietărire, sunt extrem de utile încercărilor de reconstituire a acestui fond (documentul din 4 ianuarie 1919): Dincolo de structura proprietății agrosilvice și de legislația cu specific agrar, între cauzele ce au dus la declanșarea răscoalei din 1907 mai putem enumera „seceta din perioada 1905-1906, numeroasele dări - de exemplu cea pentru întinsul pânzei la uscat pe malul gârlei sau cea pentru apa ce o beau vitele din gârla
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestei inițiative reparatorii pentru societatea românească. Ultimul raport cu privire la situația exproprierilor din județul Bacău, emis de Consilieratul agricol, datează din anul 1935. În conformitate cu datele oferite de acest document rezultă următorul bilanț de activitate: au fost supuse prevederilor legilor de reformă agrară un număr de 166 moșii (din totalul de 237 moșii), din care au fost declarate definitiv expropriate 54.974,45 hectare (38.608,40 hectare conform prevederilor decretului lege din 1918 și 16.366,04 hectare în baza Legii Agrare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agrară un număr de 166 moșii (din totalul de 237 moșii), din care au fost declarate definitiv expropriate 54.974,45 hectare (38.608,40 hectare conform prevederilor decretului lege din 1918 și 16.366,04 hectare în baza Legii Agrare); din totalul de 36.005 țărani înscriși pe listele de îndreptățiți, au fost împroprietăriți doar 14.249 - cu o suprafață de 21.628,77 hectare -, rămânând neîmproprietăriți 21.756 capi de familie. Restul de 23.140,25 hectare a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
249 - cu o suprafață de 21.628,77 hectare -, rămânând neîmproprietăriți 21.756 capi de familie. Restul de 23.140,25 hectare a fost dat comunelor din județ pentru formarea islazurilor. Luând în calcul amplitudinea efectelor practice ale aplicării legii agrare, timp de aproape dou) decenii, și adăugând la aceasta lipsa generală a inventarului agricol, fenomenul fărâmițării loturilor, prețurile scăzute ale produselor agricole, putem concluziona spunând că demersul privind împroprietărirea țăranilor s-a soldat cu un eșec. În fond, un calcul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
65 hectare, fâneață /lucernă - 13 hectare, vii - 4 hectare, livezi de pruni - 7 hectare, teren necultivat - 5 hectare. Ulterior, prin decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul Agrar, atribuind Primăriei Bacău, în mod nelegitim, dreptul de proprietate asupra țarinei orașului, a declarat „exproprierea întregii întinderi cultivabile a moșiei Țarina Bacăului”. Modernitatea reușea, astfel, să dea o lovitură de grație ultimului „bastion” feudal al Bacăului, cel care, timp de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
importante părți din populația orașului. Suprafața totală expropriată, după cum ne indică măsurătorile efectuate în vara anului 1933, de inginerul Gh. Roșca (delegatul Direcției Cadastrului, de pe lângă Ministerul Agriculturii), era de 460 hectare și 2.165 metri pătrați. Controversata decizie a Comitetului Agrar a fost îndelung contestată de membrii „Obștei Țarina Bacăului” (formată din aproximativ 800 capi de familie). O opoziție virulentă la adresa celor care „au călcat în picioare drepturile sfinte ale obștenilor și s-au arătat nerecunoscători față de ctitorii târgului Bacău, marii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
deciziei de expropriere, au fost spulberat pe 23 iunie 1931. În această zi, ca urmare a ultimului apel făcut de Obștea târgoveților, Secția III de pe lângă Înalta Curte de Casație a dat următoarea hotărâre: „(...) exproprierea Țarinei este definitivă, iar textele legii agrare aplicate în speță sunt constituționale”. Totuși, anumite paragrafe din legea agrară, ce ofereau primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri edilitar-urbanistice, au determinat pe reprezentanții Consilieratului județean să retrocedeze orașului o suprafață de 226 hectare din țarină (1924), din care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]