4,090 matches
-
sau) simptomelor bolii, prezente cel puțin 24 de ore. Remisia, pentru a fi semnificativă, trebuie să dureze cel puțin o lună. Progresivitatea este o perioadă când leziunile și puseele nu sunt individualizate, simptomele și semnele apărând succesiv, constatându-se o agravare care durează cel puțin 6 luni. Progresivitatea poate fi lentă, când trecerea la un alt scor de evolutivitate se face în mai puțin de 2 ani și rapidă când scorul de evolutivitate se modifică în mai puțin de un an
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
DR4/ DQW8 (ODERUG și colaboratorii citați de CHOFFLON). În acest caz remisiile și puseele nu mai sunt individualizate (simptomele și semnele apar progresiv și invaliditatea se agravează din ce în ce mai mult, fără a cunoaște nici o stabilizare). Arbitrar, o formă cronică-progresivă definește o agravare clinică constantă timp de 6 luni, cel puțin (WEINER și ELLISON,1983). Această agravare trebuie să corespundă unei creșteri de cel puțin 1 punct pe scara lui KURTZKE, care cuantifică gradul de invadilitate pe care-l prezintă la un moment
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nu mai sunt individualizate (simptomele și semnele apar progresiv și invaliditatea se agravează din ce în ce mai mult, fără a cunoaște nici o stabilizare). Arbitrar, o formă cronică-progresivă definește o agravare clinică constantă timp de 6 luni, cel puțin (WEINER și ELLISON,1983). Această agravare trebuie să corespundă unei creșteri de cel puțin 1 punct pe scara lui KURTZKE, care cuantifică gradul de invadilitate pe care-l prezintă la un moment dat al istoriei bolii. O formă cronică-progresivă, fără puseu trebuie distinsă de o formă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cronică-progresivă, fără puseu trebuie distinsă de o formă cronică progresivă cu puseu. Pentru a analiza biologic SM, CHOFFLON M. (1993) alege categoria cronică-progresivă, fără puseu. Acestă alegere este dictată de o mai bună omogenitate a bolnavilor analizați. Viteza lor de agravare clinică poate fi variabilă, dar acești bolnavi au în comun o stare permanent inflamatorie a bolii lor. Dacă este vorba de o activitate biologică constantă sau din contră, de o succesiune atât de apropiată a puseelor, încât clinica nu mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cea vibratorie) la membrele inferioare și tulburări de micțiune. Această formă clinică debutează în jurul vârstei de 30 ani și apare mai ales la femei. Forma primară cronică progresivă (SMPP) de la început are o progresie lentă a simptomelor bolii, fără o agravare bruscă sub formă de pusse, cu faze temporare de platou și remisiuni foarte discrete ale simptomelor bolii. Debutul acestei forme este la o vârstă mai mare (38 ani), rareori apare nevrita optică ca simptom de debut, este frecventă parapareza, la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
RMN. Se admite că aproximativ 80% din bolnavii cu SM recurent-remisivă vor prezenta, după cel puțin 10 ani, forma secundar progresivă. Forma progresivă cu recurență a SM (SMPR) se caracterizează prin progresie continuă de la debut, dar cu episoade acute de agravare a tabloului clinic, cu sau fără recuperare completă. Este o formă aparte de SM, în care poate evolua forma primar progresivă. Așa după cum am descris și noi, BĂJENARU O. și colab. (2004) descriu două forme particulare de SM, în funcție de severitatea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
severitatea clinică: forma rapid progresivă (malignă) cu invaliditate severă de la început sau chiar deces și forma benignă, care este mai mult o apreciere prognostică decât o formă clinică propriu-zisă, diagnosticată atunci când la peste 10 ani de la debut nu există o agravare clinică sau nu s-a depășit scorul de handicap EDSS de 3,0. După ROXANA CORNĂȚEANU (2004), simptomatologia și evoluția în timp a SM sugerează diagnosticul corect în cele mai multe cazuri. Forma recurent-remisivă (prezența la 80% din cazuri) debutează cu tulburări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bineînțeles la bolnavii care se pot încă deplasa și au atins sistemul funcțional motor (piramidal). O ultimă modalitate pe care o descriem și care ni se pare subiectivă, este impresia medicului sau a pacientului. Metoda are 7 grade: 3 pentru agravare, 3 pentru ameliorare și 1 care arată starea neschimbată. Iată grupele acestei modalități: 1 - foarte agravat 2 - agravat 3 - puțin agravat 4 - neschimbat 5 - puțin ameliorat 170 6 - ameliorat 7 - mult ameliorat Toate aceste modalități, în primul rând scala lui
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
urmă administrat singur, a determinat creșterea frecvenței apariției puseelor (BECK R. W. și colaboratorii, 1992). Aceste terapii, pentru perioadele acute trebuie aplicate în puseele accentuate. Bolnavii pot deveni rezistenți la astfel de terapie și nu există nici o dovadă că ultima agravare să fie influențată de tratament. Efectele date de metilprednisolon și ACTH s-au studiat paralel. Un singur studiu, al lui BARNES M. P. și colaboratorii (1985), a arătat că ACTH este superior, iar alte două studii, ale lui ABBRUZZESE G. și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de puseu acoperă situații clinice și fiziopatologice diverse, al căror răspuns la tratament poate fi diferit. Totdeauna trebuie să știm dacă este vorba de un veritabil puseu presupus de a trăda apariția unei noi leziuni de demielinizare, sau de o agravare tranzitorie, provocată de factori exteriori (efort fizic, stress, creșterea temperaturii etc.). În fața unei agravări funcționale de intensitate ușoară sau medie, este uneori preferabil să amânăm cu câteva zile decizia terapeutică, lăsând, pacientul să se odihnească și evitând în felul acesta
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fi diferit. Totdeauna trebuie să știm dacă este vorba de un veritabil puseu presupus de a trăda apariția unei noi leziuni de demielinizare, sau de o agravare tranzitorie, provocată de factori exteriori (efort fizic, stress, creșterea temperaturii etc.). În fața unei agravări funcționale de intensitate ușoară sau medie, este uneori preferabil să amânăm cu câteva zile decizia terapeutică, lăsând, pacientul să se odihnească și evitând în felul acesta să tratăm „prea devreme“ niște simptome ale căror evoluție ar fi fost oricum regresivă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este uneori preferabil să amânăm cu câteva zile decizia terapeutică, lăsând, pacientul să se odihnească și evitând în felul acesta să tratăm „prea devreme“ niște simptome ale căror evoluție ar fi fost oricum regresivă în mod spontan și rapid. Doar agravările de o anumită importanță și de o anumită durată justifică un tratament și este uneori preferabil să nu instituim o corticoterapie pentru simple parestezii, fără ecou funcțional chiar dacă, pe de altă parte, cererea pacientului este presantă. Deasemenea, puseele instalate progresiv
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
multe întrebări: care este forma evolutivă a bolii; forma cu pusee bine conturate, sau forma progresivă? În caz că este vorba de o formă progresivă trebuie știut dacă panta evolutivă este lentă sau rapidă? De asemenea este foarte important cum este judecată agravarea handicapului de către pacient și anturajul lui și dacă această agravare corespunde unei pierderi de autonomie importante (aceea a mersului de exemplu)? Practicianul poate alege trei eventualități: 1 - Absența unui tratament de fond. Această atitudine este logică numai în formele benigne
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pusee bine conturate, sau forma progresivă? În caz că este vorba de o formă progresivă trebuie știut dacă panta evolutivă este lentă sau rapidă? De asemenea este foarte important cum este judecată agravarea handicapului de către pacient și anturajul lui și dacă această agravare corespunde unei pierderi de autonomie importante (aceea a mersului de exemplu)? Practicianul poate alege trei eventualități: 1 - Absența unui tratament de fond. Această atitudine este logică numai în formele benigne, în care handicapul funcțional este minim sau nul, după 10-15
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de fond nu se concepe cu ocazia unor manifestări compatibile cu un prim puseu de SM, oricât de evocatoare ar fi ele. De asemenea tratamentul de fond nu se institue nici în formele progresive cu evoluție foarte lentă în care agravarea funcțională nu este perceptibilă decât de la an la an. La toți acești pacienți doar tratamentele simptomatice sunt indicate. 2 - Includerea într-o probă terapeutică controlată. Pentru a introduce într-o probă terapeutică controlată, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții prealabile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
constrângerile probelor, în special durata lor și necesitatea unui control care cuprinde aprope întotdeauna un placebo. Evolutivitatea clinică trebuie să fie evidentă. În practică, doar pacienții care au pusee frecvente (unul sau două pusee pe an, cel puțin) sau o agravare progresivă rapidă, cu agravarea netă a handicapului perceptibil pe o perioadă de aproximativ 6 luni, pot fi incluși în probele terapeutice controlate, din cadrul tratamentului de fond. Rezonanța magnetică nucleară va permite, includerea pacienților mai puțini evolutivi. Constrângerile, care apasă asupra
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
durata lor și necesitatea unui control care cuprinde aprope întotdeauna un placebo. Evolutivitatea clinică trebuie să fie evidentă. În practică, doar pacienții care au pusee frecvente (unul sau două pusee pe an, cel puțin) sau o agravare progresivă rapidă, cu agravarea netă a handicapului perceptibil pe o perioadă de aproximativ 6 luni, pot fi incluși în probele terapeutice controlate, din cadrul tratamentului de fond. Rezonanța magnetică nucleară va permite, includerea pacienților mai puțini evolutivi. Constrângerile, care apasă asupra probelor terapeutice controlate în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe lună. Cifrele limită reținute în mod obișnuit sunt de 3.000 pentru leucocite și 100.000 pentru trombocite. Posibilitatea teoretică a creșterii riscului de cancer are două consecințe: acest tratament trebuie rezervat formelor rapid evolutive, cu pusee frecvente și agravare a handicapului funcțional permanent; și atunci când a fost obținută o stabilizare a bolii, trebuie luată în considerare necesitatea întreruperii tratamentului, lucru care se face după 3-5 ani de la stabilitate. S-a dezbătut aspectul dacă, ușoarele efecte favorabile compensează efectele secundare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
urinară, care pot juca rolul de ghimpe iritativ. Trebuie subliniat de la început că menținerea unui anumit grad de spasticitate este indispensabil la unii pacienți, care au deficit piramidal moderat, întrucât ea le permite mersul. Suprimarea ei poate fi cauza unei agravări funcționale. Tratamentul spasticității trebuie să se bazeze pe răspunsul funcțional al pacientului la spasticitatea descrescândă. Instituirea unui tratament medicamentos trebuie 204 să fie foarte progresivă. Spasticitatea datorată leziunilor măduvei spinării pare a fi mai sensibilă la tratament decât spasticitatea datorată
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
important ca obiectivele pe termen scurt și planul de tratamente pe termen lung să fie discutate cu pacientul și cu familia sa. Mijloacele auxiliare pentru mobilitate trebuie introduse cu mult tact, deoarece mulți pacienți văd în ele un simbol al agravării bolii. Prin urmare, fizioterapeutul trebuie să încurajeze o atitudine pozitivă pentru utilizarea mijloacelor auxiliare pentru mers, ajutând bolnavul cu SM să aprecieze avantajele mobilității astfel înbunătățită. 3. Terapia ocupațională în SM Terapia ocupațională cuprinde întreaga gamă de activități zilnice, care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a SM, forma sub care debutează majoritatea bolnavilor. Dintre aceștia, 15% pot avea o evoluție benignă fără acumularea unei dizabilități severe în timp. Dar 20% dintre bolnavii cu SM au debut lent, evoluția în continuare fiind lentă, cu o continuă agravare a stării clinice, definind forma clinică primar progresivă. Mai devreme sau mai târziu și restul bolnavilor cu SM RR evoluează spre estomparea puseelor și tendința de evoluție continuă spre agravarea handicapurilor, definind forma clinică secundar progresivă. EBERS (2001) afirmă că
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
debut lent, evoluția în continuare fiind lentă, cu o continuă agravare a stării clinice, definind forma clinică primar progresivă. Mai devreme sau mai târziu și restul bolnavilor cu SM RR evoluează spre estomparea puseelor și tendința de evoluție continuă spre agravarea handicapurilor, definind forma clinică secundar progresivă. EBERS (2001) afirmă că după 25 de ani de evoluție a bolii, majoritatea bolnavilor evoluează sub formă secundar progresivă a SM. În ultimul timp sunt destul de frecvente studiile asupra efectului interferonului Beta asupra formei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aprobată pentru a fi folosită de către femei care doresc o sarcină, sunt însărcinate sau alaptează. 15. Terapia cu mitoxantronă poate fi luată în discuție la pacienți selectați riguros, care fac o formă de boală agresivă cu recăderi cu evoluție spre agravare sau la cei care nu răspund la interferoni sau Copaxone. Criteriile de indicare a tratamentului imunomodulator de nivel A după Băjenaru O. și colab. (2004) sunt: 1. Certitudinea disgnosticului de SM; 2. Forma recurent -remisivă a SM sau forma secundar
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de 12 mg/m2, administrată la interval de 3 luni și nu trebuie să depășească ca timp 2 ani. D. S-a stabilit că Novantrone se poate administra la formele secundare progresive de SM, formele recurent-remitente cu evoluție progresivă spre agravare și formele progresive cu recăderi, fiind vizați mai ales bolnavii la care terapia cu interferon beta sau Capoxone nu a stăpânit evoluția nefavorabilă. Unii cercetători afirmă că un tratament de început cu Novantrone urmat de un tratament cu Interferon beta
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în tratamentul SM. Au fost studii în care Ciclofos-famida a dat rezultate bune în tratarea SM progresivă cronică, dar studiul lui LIKOSKY K. (1991) nu a confirmat aceste rezultate. A rămas ca ciclofosfamida să fie folosită în SM progresivă cu agravare rapidă și în cazurile care nu au răspuns favorabil la alte tipuri de terapie. TUȚĂ S. (2002) propune în aceste cazuri o schemă de administrare de ciclofosfamidă în puls, terapie după cum urmează: a) hidratare orală sau în perfuzii cu ser
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]