5,707 matches
-
el nu poate scăpa de pedeapsă. Trebuie să ducem mai departe lupta, să ridicăm masele și atunci va fi realizată această dorință“113. Or, multe din acuzațiile aduse de liderii comuniști președintelui P.N.Ț. erau pure invenții, dar, dată fiind agresivitatea propagandei lor și obstrucțiile făcute opoziției pentru a nu le putea combate, ele au avut un anumit impact în special asupra unor locuitori de condiție socială modestă, cărora li se inoculase ideea că sărăcia lor ar fi fost determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vede în regimul liberal artificial un factor dizolvant al tradițiilor și al autorității statului, o formulă neinspirată care a condus la atomizare socială și ură de clasă. La rândul lor, sămănătorismul și poporanismul au propovăduit rezistența prin paseism față cu agresivitatea unei burghezii străine de tradițiile și mentalitățile rurale ale românilor. Prestigiul acestor personalități și curente cultural-ideologice a făcut ca gândirea socială și politică românească să se orienteze cu predilecție spre explorarea specificului etnic și național, a diferențelor și a defazării
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
corpul și spiritul dumneavoastră unic. MEDICINA ENERGETICĂ ÎN ACȚIUNE O avocată care a venit la mine pentru tratament mă tot presase să fixeze o Întîlnire. CÎnd a Început ședința era nepoliticoasă, sceptică și nerăbdătoare. De fapt, era de o asemenea agresivitate și ostilitate Încît nu-i puteam vedea esența. Am rugat-o să se Întindă pe masă și i-am presat anumite puncte pentru a-i calma energiile. Am simțit că Începuse să se relaxeze puțin. Apoi valuri de energie au
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
de spirit care corespund ciclului lor lunar, au dus la folosirea unor termeni, cum ar fi isteria (sau mai rău) pentru a caracteriza unele din cele mai extreme comportamente rezultînd din dezechilibrul hormonal lunar. Mergînd de la anxietate la depresie, de la agresivitate la stări de izbucnire În plîns, de la reactivitate crescută la amorțeală, aceste schimbări a stării de spirit sînt descrise ca parte a sindromului premenstrual (PMS). Împreună cu modificările extreme ale stării de spirit ce sînt independente de evenimente exterioare, pot apărea
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
coagula, adera de uter și crește. Dumneavoastră sînteți suficient de Înțeleaptă pentru a lua măsuri de prevenire a acestui lucru. Pe măsură ce fibromul crește În uter, În situația tragică În care identificat greșit de către organism, acesta Începe să protejeze fibromul cu agresivitate ca și cum ar fi un copil și să mobilizeze toate resursele disponibile pentru a-l ajuta să crească. Una din modalitățile cele mai simple de prevenire a blocării sîngelui În uter este plasarea unei perne electrice deasupra uterului dumneavoastră timp de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
pricep foarte bine să pună În practică asemenea activități. În plus, pretutindeni În corpul nostru social, mai ales În poziții-cheie, Întâlnim creaturile cele mai abjecte, atât ca limbaj, dar remarcabile și prin comportamentul suburban. Peste tot În România, limbajul violent, agresivitatea de tot felul și mârlănia cea mai frustă sunt fenonomene „piteștizatoare”. Un alt semn este obediența, slugărnicia dezgustătoare, ale cărei forme infame devin periculoase atunci când este vorba despre structurile decizionale politice sau când avem de a face cu instituțiile administrației
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
economic și de dezvoltare rapidă a societății românești, s-a produs acea „ruptură” - devenită curând de nedepășit - între nivelul de dezvoltare al societății occidentale și cel al societății românești. Căci rezultatul politicilor liberale de modernizare prin industrializare a României, în ciuda agresivității lor, a fost modest. În 1938 (în pragul crizei economice care a afectat întreaga economie capitalistă a vremii), în România, producția industrială pe cap de locuitor de 12 dolari, în Polonia (o țară cu o istorie chiar mai zbuciumată decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politic prioritar, cel al tranziției către capitalism. Și așa cum Lenin considera că înșiși proletarii se pot opune comunismului, intelectualii români sunt și ei gata să argumenteze că înșiși capitaliștii se pot opune capitalismului, și de la această teză a excepționalității provine agresivitatea lor în raport cu noua clasă a capitaliștilor români. Probabil că cel mai puternic test de consistență al ideologiei dominante în materie de capitalism postcomunist în România este abordarea pseudo academică a problematicii corupției. Toată lumea, începând cu opinia publică și liderii politici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
LINIA DREAPTĂ, „revistă săptămânală de luptă națională și creștină” apărută la București între 24 noiembrie 1935 și martie 1938. Director: Al. Hodoș. Programul e spectacular-agresiv, de o agresivitate mimată, tipică mișcărilor de avangardă, într-un stil ce sugerează mai degrabă inconformismul vârstei decât rigiditatea și intoleranța unei orientări doctrinare: „Ne avântăm spre riscurile încăierării, cu viziera deschisă, cu lancea în cumpănire și cu armurile fluturând spre cer, oricât
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
bani - specifice părinților și mai ales tatălui - contează și alte resurse de putere: drăgălășenia și inocența copiilor, puterea dată de dragoste, calitățile psihointelectuale deosebite. Nu e de neglijat nici forța fizică, invocată de analiștii familiali, nu doar ca amenințare și agresivitate în rezolvarea conflictelor în favoarea lor, dar și ca satisfacere a poftelor sexuale, ca viol al soțiilor și abuz sexual față de propriii copii, mai cu seamă în cazul copiilor vitregi. Dacă în prima variantă a teoriei conflictualiste, conflictul este structural și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2000). Datele de laborator nu arată diferențe semnificative nici în multe dintre trăsăturile de personalitate, cum sunt dependența, ascultarea, înclinația de a-i ajuta pe alții. Diferențe marcante s-au confirmat experimental și prin observații sistematice pe linia stereotipiilor în ceea ce privește agresivitatea și dominanța la bărbați și tendința mai pronunțată de afiliere (grija de contact cu alte ființe umane) la femei. Există, de asemenea, o deosebire pertinentă între bărbați și femei referitor la locul de control (locus of control): femeile atribuie o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu seamă în rândul bărbaților, survenit destul de brusc după 1990, a produs perturbări relevante: a scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism, ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
implicate: soți bețivi, mame necorespunzătoare, soții amenințătoare și rele. Cercetările ulterioare au arătat însă că violența familială este un răspuns complex la anumite condiții: sărăcia, lipsa de putere sociopolitică, promovarea în mass-media a violenței față de femei, ideologia dominației și a agresivității masculine etc. Desigur, toți acești factori „macro” contează foarte mult, și în mod îndreptățit studiile sociologice se focalizează asupra lor. Variabilele psihologice „de blamare” nu trebuie însă neglijate. Situațiile cotidiene, ca și investigațiile empirice ne arată că la aproximativ aceleași
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care prezumă ca factori principali ai inițierii violenței (și nu neapărat al celei reactive) tulburările psihice și emoționale, personalitatea dizarmonică, consumul de alcool și droguri. Nu e vorba atât de boli mentale (schizofrenie, retardare), cât de un potențial psihoemoțional favorabil agresivității, ce ține de combinația dintre datele biogenetice, socializarea emoțională defectuoasă și experiențele traumatice de viață. La abuzul sexual față de copii se invocă neputința de expresivitate normală a masculinității, constatându-se că mulți dintre bărbații înclinați spre pedofilie și incest sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o lume de îngeri, deosebirea dintre a împinge, a smuci de mână și a snopi în bătaie e fundamentală. Să nu uităm însă că uneori violența „normală” este preludiul celei abuzive, de la mici tachinări fizice și verbale ajungându-se la agresivitate maximă. De fapt, distincția violență normală-violență abuzivă a fost lansată în discuția despre socializarea (și abuzul copiilor) și se potrivește mai bine respectivei realități; am considerat însă că are o oarecare acoperire și pentru violența domestică în general. Femeile sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fapt, distincția violență normală-violență abuzivă a fost lansată în discuția despre socializarea (și abuzul copiilor) și se potrivește mai bine respectivei realități; am considerat însă că are o oarecare acoperire și pentru violența domestică în general. Femeile sunt victime ale agresivității bărbaților în toate mediile sociale și la toate rasele și etniile. Dar nu în aceeași proporție și cu aceeași intensitate. La familiile cu un status socioeconomic scăzut, bătăile sunt mai frecvente și severe, iar între condiția socioeconomică, rasă și etnie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grave neînțelegeri pe care le întreține și le amplifică. Într-adevăr, un număr impresionant de studii arată că majoritatea bărbaților care își bat nevestele consumă și abuzează de alcool. Consumul exagerat de alcool (și alte droguri) conduce în general la agresivitate, atât prin efectul său dezinhibator, cât și prin pierderea lucidității, persoana în cauză nemailuând în calcul urmările, nu de puține ori fatale asupra vieții celorlalți și a lui însuși. Neîndoielnic că starea de ebrietate este cauza imediată și cea mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prezent și la femei, dar îi caracterizează predominant pe bărbați. Mărind miza acestui fenomen, unii autori sunt de părere că beția bărbaților este mai mult o scuză a violenței familiale decât o cauză a ei și că resorturile reale ale agresivității sunt localizate în situația economică, cu precădere în șomaj (Bryjak, Soroka, 2001). Respectiva teză mi se pare nu numai falsă epistemic, ci și nocivă social. E adevărat că soluția structurală a reducerii multor rele sociale, inclusiv a violenței familiale, este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ajutor, atunci când e vorba de arestare sau condamnare își retrag plângerile, astfel încât polițiștii și procurorii ajung la concluzia că e o pierdere de vreme să intervină. Mai mult, un risc inutil, ofițerii de poliție confruntându-se uneori cu acte de agresivitate din partea celor ce nu cu puțin timp înainte se băteau între ei; autoritățile merg pe ideea că arestarea soțului și trimiterea lui la închisoare provoacă rău tot familiei (soției) în cauză, lipsind-o de cel ce aduce bani în casă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și mijloacele erotico-sexuale convingătoare de împăcare au mai puțină forță. Oricum, ceea ce arată cercetările concrete și experiența curentă este că într-o asemenea atmosferă de risc violental, femeile suferă nu doar fizic din cauza agresiunii propriu-zise, ci și a traumei că agresivitatea se poate repeta. Trăiesc, adică, „cu frica în sân”. Și din nou asocierea dominantă este cu alcoolismul. Întrebarea pe care atâtea femei, inclusiv din România, și-o pun aproape în fiecare zi: „Oare iar vine beat acasă și face scandal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
introiecție (trecut) și disfuncționalitatea prezentă și să găsească modalități de a suprima transferul și proiecția (inclusiv pacient-terapeut), dezvoltarea unor mecanisme mature și pozitive de apărare a eului, cum ar fi altruismul, și sublimarea în locul celor imature și negative (fantezia psihopatologică, agresivitatea etc.). 9.3.2.2. Terapia familială multigeneraționalătc "9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională" Pe lângă preocuparea față de relațiile psihodinamice părinți-copii, soț-soție, marcate de structuri psihanalitice, această terapie se concentrează asupra sistemului familial mai larg, propunând ideea posibilității transmiterii și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atașamente sentimentale etc.). Prin studierea genogramelor, terapeutul și clientul pot identifica fixații emoționale, interacțiuni disfuncționale și alte tare transmise de-a lungul generațiilor. Desenele sau picturile efectuate în comun de membrii familiei pun în evidență fenomene de izolare, dominanță și agresivitate, alianțe și coaliții, moduri de cooperare și negociere. Acestea se deduc din cât de mult a participat fiecare membru, ce a desenat sau pictat, unde s-a plasat în desen sau tablou. Se poate vedea astfel - la propriu și la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contemporane, deopotrivă la cele simple, cât și la cele complexe. Totuși, acest dat biologic nu trebuie neglijat. Probabil că numărul femeilor geloase este mai mare, dar ca intensitate și comportament violent asociat geloziei, domină bărbații. Antropologii de orientare biologistă explică agresivitatea masculilor legată de gelozie tot în spirit sociobiologist: programați să-și reproducă genele prin urmași, ei sunt foarte atenți ca nu cumva partenerul să „calce strâmb” și copiii să nu fie ai lui. Ca și în lumea animală, își păzește
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca. Mindel, C., Habenstein, R., Wright, R.Jr. (1988), Ethnic Families in America: Patterns and Variations, ed. a III-a, Elsevier North Holland, Inc., New York. Minuchin, S. (1974), Families and Family Therapy, Harvard University Press, Cambridge. Mitrofan, N. (2003), „Agresivitatea”, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Mitrofan, N., Mitrofan, I. (1991), Familia de la A ... la Z, Editura Științifică, București. Money, J., Erhard, A. (1972), Men and Women, Boy and Girl, John Hopkins University Press, Baltimore
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trimite corespondențe „Revistei Fundațiilor Regale”. Epurat de la Institutul Medico-Legal în 1948, ajunge medic de dispensar. Apoi a fost arestat și condamnat la închisoare, pe motive politice. Apropiat inițial ca orientare politică de Nichifor Crainic, R. s-a făcut cunoscut prin agresivitatea cu care susținea legionarismul, „naționalismul integral”, afirmându-se ca adversar al rațiunii, al democrației, exaltând „fapta”, instinctualitatea oarbă. El formulează în termeni categorici ideea unei opoziții absolute între intelectualism și cultură („Între intelectualism și cultură există o antiteză de substanță
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]