3,926 matches
-
din altă cauză” sau, mai nou, „aveam adrenalina ridicată”. Provocarea directă (verbală sau fizică) din partea celorlalți este, în cele mai multe cazuri, o sursă de mânie și determină reacții violente. Nici aici însă relația nu este mecanică, fiindcă depinde de cine este agresorul, în ce situație, cum sunt interpretate intențiile sale. Oricum, în general, oamenii nu răspund la atacurile altora după preceptul biblic „întoarce și celălalt obraz”, ci mai mult după principiul mai mundan- funcționând în multe culturi ca o normă de conduită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al „ochiului pentru ochi”. După mecanismul revanșei, la scară socială mai largă sau în fragmente microsociale, o escaladare a violenței se instaurează în multe ocazii. Familia este un astfel de context, în care violența domestică nu înseamnă, de regulă, un agresor și o victimă, cât mai degrabă violență mutuală în sânul cuplului marital sau între părinți și copii (Straus et al., 1981). Ar fi naiv în același timp să ne închipuim că răspunsul la violență are drept cauză doar înclinația spre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Bineînțeles că inducția agresională nu dispare nicidecum astfel, dar se mizează pe reducerea intensității ei. Din păcate, în domeniul operării efective cu violența în jocurile pe calculator, măsurile de control și limitare sunt mult mai greu de instituit. 3. Interacțiunea agresor - victimă - contexttc " 3. Interacțiunea agresor - victimă - context" Comportamentele antisociale agresive concrete sunt rezultanta combinației caracteristicilor ce țin de agresor, victimă și situație. Și, desigur, e vorba despre caracteristici percepute și atribuite. Să subliniem însă că aceste percepții și atribuiri nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dispare nicidecum astfel, dar se mizează pe reducerea intensității ei. Din păcate, în domeniul operării efective cu violența în jocurile pe calculator, măsurile de control și limitare sunt mult mai greu de instituit. 3. Interacțiunea agresor - victimă - contexttc " 3. Interacțiunea agresor - victimă - context" Comportamentele antisociale agresive concrete sunt rezultanta combinației caracteristicilor ce țin de agresor, victimă și situație. Și, desigur, e vorba despre caracteristici percepute și atribuite. Să subliniem însă că aceste percepții și atribuiri nu sunt pur personale și arbitrare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
operării efective cu violența în jocurile pe calculator, măsurile de control și limitare sunt mult mai greu de instituit. 3. Interacțiunea agresor - victimă - contexttc " 3. Interacțiunea agresor - victimă - context" Comportamentele antisociale agresive concrete sunt rezultanta combinației caracteristicilor ce țin de agresor, victimă și situație. Și, desigur, e vorba despre caracteristici percepute și atribuite. Să subliniem însă că aceste percepții și atribuiri nu sunt pur personale și arbitrare. Dacă ar fi așa, nu am putea avea explicații și predicții. Trebuie să admitem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
arbitrare. Dacă ar fi așa, nu am putea avea explicații și predicții. Trebuie să admitem că există un referent real și că există intersubiectivitate. Și, în același timp, în ciuda unei mari varietăți de posibile configurații factoriale ce țin de personalitatea agresorului și a celui agresat, precum și de situație - și cu atât mai mult de interacțiunea dintre cele trei entități -, se pot desprinde câteva constatări generale. (Pentru buna lor înțelegere e nevoie să reținem observația fundamentală, și anume că, de foarte multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și cu atât mai mult de interacțiunea dintre cele trei entități -, se pot desprinde câteva constatări generale. (Pentru buna lor înțelegere e nevoie să reținem observația fundamentală, și anume că, de foarte multe ori, violența nu este o secvență simplă agresor - victimă, ci la agresiune se răspunde prin agresiune, în cele mai numeroase cazuri ajungându-se, pe termen scurt sau lung, la o escaladare a ei.) Studiile complexe atestă că dihotomia de tip de personalitate (și comportament) stabilită de D. Glass
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în mai mică măsură (Bushman și Baumeister, 1998). Cel ce agresează ține seama, într-o anume măsură, de reacțiile celui agresat. Dacă acesta din urmă arată îngrijorare, frică, durere, probabilitatea ca acțiunea agresivă să înceteze este mai mare. Aceasta pentru că agresorul și-a văzut cumva atins scopul, producându-i victimei suficient rău, intervenind, totodată, și sentimentul de milă. Relația nu este însă liniară nici aici: când agresiunea este răspunsul la o provocare severă, semnele că provocatorul suferă nu întrerup și nici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
-i victimei suficient rău, intervenind, totodată, și sentimentul de milă. Relația nu este însă liniară nici aici: când agresiunea este răspunsul la o provocare severă, semnele că provocatorul suferă nu întrerup și nici nu atenuează agresiunea. În mod obișnuit, potențialul agresor are în vedere, înaintea declanșării acțiunii sale, capacitățile de ripostă ale agresorului. Studii riguroase de laborator, ca și viața curentă ne arată că există o relație invers proporțională între angajarea în acte agresive - și conduite antisociale în general - și posibilitățile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este însă liniară nici aici: când agresiunea este răspunsul la o provocare severă, semnele că provocatorul suferă nu întrerup și nici nu atenuează agresiunea. În mod obișnuit, potențialul agresor are în vedere, înaintea declanșării acțiunii sale, capacitățile de ripostă ale agresorului. Studii riguroase de laborator, ca și viața curentă ne arată că există o relație invers proporțională între angajarea în acte agresive - și conduite antisociale în general - și posibilitățile (percepute) de reacție ale celui agresat. E în joc, din nou, estimarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să aibă un management eficient al furiei, nu știu să-și controleze „ieșirile” verbale (și uneori nici pe cele comportamentale); - unele persoane învață acest stil și se obișnuiesc cu el, nemaicunoscând un altul (ori este un fenomen gen identificare cu agresorul - nu îl poți învinge și pentru a putea „trăi” cu această stare preiei modelul respectiv și-l interiorizezi). Acum, după ce am văzut de ce cele două părți (abuzatorul și abuzatul) intră în interacțiune și ajung la fenomenul de limbaj toxic, să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru echipă, există roluri care pot intra într-o sferă de acțiune negativă; ele se centrează mai degrabă pe o sferă de acțiune individuală, fără să ia în considerare scopurile grupului (ori, mai rău, înlocuind scopurile grupului cu propriile dorințe): - Agresorul presupune atacarea celorlalți membri pentru ca deținătorii unui astfel de rol să se pună pe ei în valoare; - Cel care blochează oferă feedback negativ, este dezagreabil și se opune la tot ceea ce propun ceilalți, în efortul de a nu-i lăsa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
testează consensul, Cel care înregistrează ideile), rolurile de construcție și susținere a grupului (Încurajatorul, Cel care îndeplinește rolurile de echilibrare, Armonizatorul, Persoana centrată pe compromis, Observatorul, Persoana din poziția standard, Urmăritorul) și roluri individuale, observate ca negative pentru activitatea grupului (Agresorul, Cel care blochează, Căutătorul de recunoaștere, Căutătorul de ajutor, Dominatorul, Glumețul, Autoconfesorul, Dispensabilul). Rolurile pot să aibă efecte pozitive sau negative asupra grupului. Dezvoltarea pozitivă a unor roluri este posibilă prin utilizarea unor tehnici de jucare a rolurilor, tehnici care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
victimizăm singuri, neștiind (sau nevrând) să răspundem prompt și cu eficiență atunci când alții ne victimizează. Psihologia ne învață că, la rigoare, victima este cea care își secretă condiția, cea care-și cheamă destinul. "Proiectul" victimei este de a-și ațâța agresorul (prin descoperire, prin noncombat, prin repetitivitate comportamentală), "implorându-l" să atace, să distrugă, să ucidă. Desigur, nu mă refer la situațiile când unul dintre cei aflați în conflict, după o rezistență oarecare, este înfrânt. În acel caz, victima este rezultatul
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
de interacțiunile sociale. Acești copii sunt expuși marginalizării de către colegi și se plasează inevitabil pe poziții conflictuale cu cadrul didactic. Au o rată mai mare de accidente și sunt mult mai expuși violențelor În grupul de prieteni/colegi, atât ca agresori, cât și ca victime. Și familiile acestor copii au de suferit: părinții manifestă un grad ridicat de frustrare, tensiune În relațiile interfamiliale, apar conflicte conjugale și crește rata divorțurilor. Dacă această tulburare nu este abordată coerent și responsabil, copiii cu
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
este violent, repercusiuni sunt mai ales În ceea ce Îl privește pe copil, el fiind cel mai fragil și influențabil. Copilul-victimă tinde fie să se victimizeze, să fie o persoană care să atragă disprețul celorlalți, fie să devină, la rândul său agresor, pentru a compensa umilința din sânul familiei. Mijloacele de comunicare În masă reprezintă un alt factor important În apariția și dezvoltarea agresivității. Cum menționam În introducere, emisiunile de știri abundă În imagini violente și În știri despre tot felul de
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
încă după ce-au îmblat el fără de treabă, acolisându-se, au și suduit-o dumnezei precum au auzit mulți oameni”. Și aprodul Ion Blogul a profitat de lipsa de apărare a unei femei singure (ele pierdeau deseori în confruntarea cu acești agresori; le defavorizau chiar Domnii, deși, din punct de vedere juridic, în Moldova, femeia nu era inferioară bărbatului) și i-a distrus - în 1726 - o vie Axiniei, văduva lui Ștefan Corne, călcând-o „cu vacile și oamenii” și ridicând și o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la vreo luptă sau se retrăgeau după câte o bătălie 401 ori de oștile rebele introduceau violența sexuală printre mijloacele lor de... luptă. Cele mai expuse acestor „experiențe” aducătoare de rușine și de dezechilibru (mă gândesc la opinia legiuitorului cu privire la agresor) erau văduvele. Poate și datorită „stării” lor „postconjugale” sau „interconjugale”. Pravila promulga: „Cela ce va face silă a muiare văduvă, acela se va certa cu banii după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deosebire în Veacul de Mijloc, au perceput moartea ca o rupere a sufletului de trup, ca o operă de distrucție a existenței corporale a individului (trupul fiind „casa” sufletului). Pierderea trupului însemna pierderea vieții 601, iar moartea devenea astfel un agresor ce stârnea frică. Discursul teologic și cel literar (subordonat complet primului) făceau eforturi de explicare, formulau definiții (cum îl vom vedea ceva mai jos pe diacul Toader din Feldru în cuvântarea rostită la înmormântarea moldovencei Sofronia Ciogolea: „Că moartea altă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi să se Înfățișeze și să se manifeste Într-o formă nudă, primară, fiind dominați de o confruntare reciprocă a pulsiunilor lor primare. În cadrul acestui „scenariu psihologic”, agresorul exercită „presiuni” asupra celuilalt, iar al doilea, victima, se opune prin „mecanismele sale de apărare” acestei „presiuni”. Scenariul are aspectul și semnificația psihomorală a unei „confruntări Între două euri”. dă Al patrulea element care intră În discuție În cazul „scenariilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pasiv. El este o formă de „coparticipare”, de „descărcare pulsională colectivă”, În care fiecare dintre „spectatori” se „identifică” cu unul dintre factorii” scenariului psihologic. În sensul acesta am remarcat că „publicul spectator” se grupează În trei sectoare: cei care Încurajează agresorul, cei care Încearcă să susțină victima și, În fine, o foarte mică categorie de indivizi care Încearcă să oprească desfășurarea scenariului. Din cele de mai sus se desprinde concluzia că „scenariile psihologice” cu caracter public exercită o atracție colectivă prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de frustrare a altui individ, sau de castrare, Întrucât prejudiciul reprezintă fie o atingere a persoanei respective, fie deposedarea ei de ceva care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct de vedere psihologic, are la bază sentimente morale negative: ură, invidie, complexe de inferioritate, frustrări personale, carențe afective, de educație etc. Prejudicierea altuia presupune că Între cele două persoane există o anumită relație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoane marginalizate social, cu probleme serioase de adaptare-integrare socială. Actele psihomorale negative ale unui individ, care aduc prejudicii altuia sau altora, au la bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o ruptură Între agresori și victime. Agresorul este o persoană-limită, care nu-și poate depăși condiția de marginalizare socială, complexele de inferioritate, decât prin acte negative, ostile, orientate către ceilalți. Prin aceste acte agresive se realizează, În mod paradoxal, o repoziționare a raporturilor interumane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu probleme serioase de adaptare-integrare socială. Actele psihomorale negative ale unui individ, care aduc prejudicii altuia sau altora, au la bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o ruptură Între agresori și victime. Agresorul este o persoană-limită, care nu-și poate depăși condiția de marginalizare socială, complexele de inferioritate, decât prin acte negative, ostile, orientate către ceilalți. Prin aceste acte agresive se realizează, În mod paradoxal, o repoziționare a raporturilor interumane, prin egalizarea statuturilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a conflictelor este În relație directă cu intențiile ostile care l-au produs; că anularea intențiilor agresive sau Împiedicarea descărcării acestora previne sau anulează efectele prejudiciului; dă reparația prejudiciului este posibilă prin acte materiale, psihologice (Împăcarea părințiloră sau morale (iertarea agresorului de către victimăă; eă orice prejudiciu adus unei persoane va reprezenta o experiență psihotraumatizantă pentru victimă și o situație de culpabilitate pentru agresor, cu efecte prelungite pentru amândoi. Aceste caracteristici definesc natura oricărui act de violență, dar, În același timp, deschid
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]