4,523 matches
-
contaminare scăzută este văzut de mulți ca o introducere de standardizare internațională a procedurilor de autorizare. Războiul comercial și de reglementare tocmai a început ... 3.3. Norme alimentare în spațiul concurențial european La 8 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, sectorul agroalimentar românesc se confruntă cu numeroase probleme, ale căror efecte se resimt și asupra performanței și competitivității și, implicit, asupra utilității resimțite de consumator, unde dreptul concurențial trebuie să fie cunoscut și aplicat în cunoaștere de cauză. Mărfurile de tip alimentar
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agricol semnificativ în comparație cu alte state membre, însă din punct de vedere administrativ, legislativ și financiar etc, nu dispune de un nivel de performanță adecvat, pentru a putea gestiona presiunilor concurențiale din ce în ce mai puternice din acest sector.Volatilitatea prețurilor pe fiecare lanț agroalimentar, în legătură directă cu situația importurilor și cu veniturile populației se reflectă direct atât asupra agenților economici din producție și comercializare - producători agricoli, intermediari, procesatori și comercianți -, dar și asupra consumatorului propriu-zis. De la aceste considerente, încerc pe parcursul acestui capitol să
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
se reflectă direct atât asupra agenților economici din producție și comercializare - producători agricoli, intermediari, procesatori și comercianți -, dar și asupra consumatorului propriu-zis. De la aceste considerente, încerc pe parcursul acestui capitol să punctez câteva dintre problemele legislative cu care se confruntă sectorul agroalimentar românesc, prin invocarea dreptului concurențial în scopul de a regla mecanismele concurențiale. Sectorul agroalimentar românesc a cunoscut, în ultimii 25 de ani, evoluții dezechilibrate, atât din punct de vedere structural, cât și din perspectiva influențelor externe asupra alimentar. Retrocedarea și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
procesatori și comercianți -, dar și asupra consumatorului propriu-zis. De la aceste considerente, încerc pe parcursul acestui capitol să punctez câteva dintre problemele legislative cu care se confruntă sectorul agroalimentar românesc, prin invocarea dreptului concurențial în scopul de a regla mecanismele concurențiale. Sectorul agroalimentar românesc a cunoscut, în ultimii 25 de ani, evoluții dezechilibrate, atât din punct de vedere structural, cât și din perspectiva influențelor externe asupra alimentar. Retrocedarea și dreptul de înstrăinare a terenurilor agricole către străini, privatizarea, liberalizarea prețurilor, obligația de aderare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cât și din perspectiva influențelor externe asupra alimentar. Retrocedarea și dreptul de înstrăinare a terenurilor agricole către străini, privatizarea, liberalizarea prețurilor, obligația de aderare la normele comunitare, dar și alte măsuri de politică specifică au influențat gradual eficiența și competitivitate agroalimentară. În concluzie, sunt necesare unele clarificări în ceea ce privește legea concurenței aplicate în sectorul agricol. În conformitate cu articolul 42 din TFUE normele de concurență se aplică în agricultură numai în măsura stabilită de Parlamentul European și de Consiliu, în care se aplică în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
din TFUE). În loc de concluzie În concluzie, este nevoie în acest sens de o abordare pluridisciplinară și crearea unei viziuni, prin cunoaștere și informație, asupra mediului social, politic, juridic și economic în care să se înscrie procesul legislativ national cu privire la securitatea agroalimentară. Succesiunea crizelor alimentare din anii 90, s-a concretizat printr-un plan juridic, unde adoptarea Regulementului 178/2002, stabilește principiile generale ale dreptului alimentar contemporan. Totuși, între semnarea Tratatului de la Roma (1957) și adoptarea acestui regulament, legislația europeană nu a
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
formă sau alta la nivel de producție, procesare, comercializare și consum. Legiferarea domeniului alimentar a început de la mijlocul secolului XIX-lea, iar abolirea tuturor restricțiilor în schimburile intracomunitare, impuse de Tratatul de la Roma s-au implementat la nivelul tuturor sectoarelor agroalimentare. Comisia Europeană a urmărit armonizarea legislativă fondată pe art.100 CEE (devenit art. 95 CE, apoi 114 TFUE) lăsând câteva marje de actiune administrațiilor naționale. Anul 2002 a reprezentat consacrarea politicilor comune in materie de siguranță și securitate alimentară, prin
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cel care a reușit să gestioneze criza alimentară ulterioară din SUA. Creșterea la nivel mondial a comerțului cu alimente a condus și la armonizarea normelor alimentare și a măsurilor de siguranță alimentară care au stat la originea reglementărilor din sectorul agroalimentar, atât de la nivel național, cât și internațional. Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) asupra măsurilor sanitare și fitosanitare (Acordul SPS) au conturat Codexul Alimentarius ca o sursă de norme internaționale în materie de siguranță alimentară - conferind astfel o nouă dimensiune
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
noi nevoi juridice, în special în ceea ce privește necesitatea de a reforma reglementările naționale pentru a le aduce în conformitate cu obligațiile internaționale și regionale asumate de fiecare stat membru. Conștienți de necesitatea de a actualiza și de a moderniza, domeniul juridic în sectorul agroalimentar, numeroase țări s-au angajat în revizuirea legislației alimentare pentru a corecta și îmbunătăți lacunele survenite în sistemul de control alimentar prin consolidarea unei colaborări interministeriale. Totuși pentru gestionarea vulnerabilităților și lupta contra insecurității alimentare, implică îmbunățirea cadrului legal și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
relevante cu privire la diversele politici, instituții, resurse devin esențiale/utile. Cadrul juridic național care reglementează controlul și securitatea produselor alimentare variază considerabil prin complexitatea și domeniul de aplicare. Unele țări, ca și România, nu au încă definită nicio legislație în sectorul agroalimentar fundamentându-se doar pe instrumentele legislative internaționale cum ar fi normele Codexului. Totuși o reglementare sectorială devine imperativă intr-un astfel de context vulnerabil globalizat. Partea a IV- a STUDIU DE CAZ SECURITATEA ALIMENTARĂ A ROMÂNIEI 43 Capitolul 1 Starea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
biologice esențiale 50. 1.1.5. Productivitatea agricolă și pastorală Evoluția productivității în România Analizând evoluția productivității după aderarea la UE, România prezintă o restructurare lentă a acestui sector, în comparație cu celelalte țări membre, datorită incompatibilității structurale și funcționale a sistemului agroalimentar. Analizând această nonconvergență agroeconomică, se pot constata majore diferențe și discrepanțe între România și UE. Deficitul de compatibilitate agricolă se înregistrează la producția de cereale (-0,52%); la valoarea producției agricole (-0,32% pe ha); la aportul agriculturii în creșterea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de irigații sunt marginal viabile, iar pe 1,8 milioane de hectare sistemele sunt neviabile economic". 1.1.8. Evoluția randamentului Randamentul productiv prezintă numeroase variații datorită schimbărilor climatice și utilizării de tehnologie învechită, având un efect negativ asupra producției agroalimentare din punct de vedere cantitativ și calitativ, dar și asupra veniturilor fermierilor, unde randamentul mediu pe hectar a scăzut cu circa 35-40% față de media UE. În comparație cu celelate țări membre, conform analizei făcute de Institutul de Economie Agrară al Academiei Române, 2010
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
salarii, în mediul rural s-au realizat din producția agricolă, principala sursă de venit a gospodăriilor, unde s-a ridicat la 35,2% din totalul veniturilor. Un rol important, în mediul rural, l-a avut și contravaloarea consumului de produse agroalimentare, provenite din resurse proprii și din veniturile agricole de 10,4% sau veniturile salariale de 31,1%55. 1.2.3. Șomajul și sărăcia Procentul șomajului în România este de 3,2%, potrivit Eurostat, efect al crizei economice și a
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
productivității economice, unde lipsa locurilor de muncă a avut impact asupra calității vieții locuitorilor din mediul rural. Tranzacțiile și actorii piețelor Piețele din România sunt slab organizate, ceea ce influențează negativ actorii și comercializarea produselor agricole. O vulnerabilitatea în valorificarea produselor agroalimentare o reprezintă dezechilibrul dintre cerere și ofertă în perioada de după recoltare, când producătorii agricoli se confruntă cu o volatilitate a prețurilor, punându-i în situația de a nu-și recupera cheltuielile de investiție. Nefuncționalitatea piețelor reiese și din speculațiile de la
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agricole naționale s-au ghidat după cele ale UE, în scopul asigurării unei compatibilități la nivel de fiecare stat membru. Cu toate acestea, există o competiție neloială în ceea ce privește sectorul agricol din România, clasând-o pe pe ultimele locuri la productivitate agroalimentară la nivel european. România și-a însușit problematica securității alimentare prin implementarea unor programe de guvernare în scopul creșterii și diversificării producției agricole. În 2013 prima direcție de acțiune a fost creșterea productivității agricole pentru acoperirea deficitului de produse agroalimentare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agroalimentară la nivel european. România și-a însușit problematica securității alimentare prin implementarea unor programe de guvernare în scopul creșterii și diversificării producției agricole. În 2013 prima direcție de acțiune a fost creșterea productivității agricole pentru acoperirea deficitului de produse agroalimentare. Creditul agricol Se constată o creștere a creditului destinat agriculturii, de aproximativ 3,7%, dar în comparație cu media UE acesta este scăzut, deoarece băncile comerciale din România nu dispun de un patrimoniu financiar suficient pentru a acoperi diferența garanțiilor 58. 1
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
HG nr. 681/19.07.2001, acționează și Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor, care are ca principală sarcină analiza și evaluarea pieței din România, dar și armonizarea legislației naționale cu cea comunitară în domeniul agroalimentar. 1.4.3. Investiții in durabilitatea sectorului agroalimentar Factorul primar al subdezvoltării agriculturii României și al performanțelor mediocre obținute, îl reprezintă alocarea precară de capital pentru investiții și de capital de exploatare care are drept consecință subperformanțele de producție (randamentele
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor, care are ca principală sarcină analiza și evaluarea pieței din România, dar și armonizarea legislației naționale cu cea comunitară în domeniul agroalimentar. 1.4.3. Investiții in durabilitatea sectorului agroalimentar Factorul primar al subdezvoltării agriculturii României și al performanțelor mediocre obținute, îl reprezintă alocarea precară de capital pentru investiții și de capital de exploatare care are drept consecință subperformanțele de producție (randamentele medii la hectar și pe animal scăzute, circa
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
UE). Capitolul 2 Vulnerabilități și factori de risc la adresa securității alimentare din România Securitatea alimentară a României este afectată de o serie de riscuri și amenințări, care se produc pe fondul unui dezechilibru în ceea ce privește disponibilitatea, accesibilitatea, utilitatea și stabilitatea sectorului agroalimentar, piloni ce ar trebui să se prezinte într-o interdependență continuă pentru garantarea securității alimentare. Fig. 13. Echilibrul securității alimentare În primul rând, vulnerabilitățile economice negestionate se pot transforma în riscuri la adresa securității alimentare, cum ar fi diminuarea resurselor economice
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
avându-se în vedere competiția neloială de la nivelul UE, unde valoarea adăugată brută a agriculturii (VAB) este minimă prin menținerea continuă de resurse neutilizate (VAB-ul brut este de 6,5% din VAB-ul total). Diminuarea accesului la resursele energetice, agroalimentare, de apă potabilă prin degradarea sau distrugerea acestora, reprezintă un alt pericol la adresa securității alimentare din România, acest lucru fiind evident prin concentrațiilor de nitrați din apele de suprafață sau neexistența unor rețele de canalizare în unele zone rurale, ceea ce
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în zonele rurale, și intensificarea migrațiilor odată cu aderarea la UE. Cel mai probabil, fenomenul îmbătrânirii populației din mediul rural, fapt ce reiese și din ponderea scăzută a tinerilor fermieri, ca efect al politicile din domeniul dezvoltării rurale va afecta producția agroalimentară (peste jumătate din numărul fermierilor înregistrați la APIA (51,88%) au vârsta de 60 ani și peste. Diminuarea veniturilor cu impact asupra accesibilității securității alimentare, s-ar putea produce, cel mai probabil, pe fondul unei creșteri a șomajului (rata șomajului
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
prin lipsa unei stabilități alimentare echilibrate, avandu-se în vedere că 29,4% din populația RO este expusă acestui risc, comparativ cu media UE 27 de 8,8% în 201361. Vulnerabilitatea vis-a-vis de disponibilitatea terenurilor agricole ar putea influența producția agroalimentară, acest risc al împiedicării utilizării terenurilor fiind generată și de liberalizarea pieței funciare (ianuarie 2014), degradarea solului, schimbările climatice și creșterea efectului de urbanizare prin convertirea terenurilor arabile în terenuri intravilane. Consumul intermediar, ca simbol al utilității alimentare, care are
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
totală, iar în cazul fermelor de semisubzistență este de 50-52% (în comparație cu 10-12% în UE-15), acest rezultat demonstrând o scădere a productivității agricole de 400-420 €/ha în România, deci de patru ori mai mică în comparatie cu UE-15. De asemenea, stabilitatea agroalimentară este influențată și de evoluția piețelor internaționale în ceea ce privește produsele agroalimentare din România. Se observă un dezavantaj comercial în comparație cu produsele din UE, deoarece există o dependență de importuri, în special la produsele procesate de origine animală, unde competitivitatea scăzută a sectorului
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în comparație cu 10-12% în UE-15), acest rezultat demonstrând o scădere a productivității agricole de 400-420 €/ha în România, deci de patru ori mai mică în comparatie cu UE-15. De asemenea, stabilitatea agroalimentară este influențată și de evoluția piețelor internaționale în ceea ce privește produsele agroalimentare din România. Se observă un dezavantaj comercial în comparație cu produsele din UE, deoarece există o dependență de importuri, în special la produsele procesate de origine animală, unde competitivitatea scăzută a sectorului industrial reprezintă principalul dezavantaj în creșterea veniturilor din export. Din
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
competitivitatea scăzută a sectorului industrial reprezintă principalul dezavantaj în creșterea veniturilor din export. Din punct de vedere al exporturilor, România a realizat în mare măsură exporturi ieftine la nivel internațional, în comparație cu importurile din ultimul an, unde doar 32% din produsele agroalimentare exportate au avut un grad ridicat de calitate, fapt dovedit și de nivelul indicilor de valoare unitară relative în comerțul exterior agroalimentar (calcule pe date Eurostat, 2007-2010), iar în anul 2012 ponderea reducându-se la 18%. Produsele procesate prezintă un
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]