179,567 matches
-
larg, ușor bombat și gâtul puternic. Pe obraz are impresia că a descoperit o linie fină de la nas până la gură care trădează laolaltă trăsături faciale, în același timp delicate și energice. Când el dă foaia, ea își abate repede privirea. Aici e ceva masiv și gingaș, ceva solid și incert, se gândește și privește din nou peisajul în mișcare. Afară vede un bărbat care stă într-o grădină pe-o scară și sprijină un copac. Pe măsură ce trenul înaintează, observă că grădina
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
cu grad de maior. Acesta e omul cu care Alianța Nord Atlantică a dat de pămînt descoperindu-i implicarea într-o afacere de spălare de bani din Columbia spre România. Spălătorul purta intense discuții cu oficialitățile române pentru a investi aici trei miliarde de dolari. Nici mai mult, nici mai puțin. Cronicarul nu sare în apărarea oficialităților române care acum nu mai știu cum să se spele pe mîini de afacerea pe care le-a propus-o seriosul militar olandez, Willem
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
De ce să ne lipsim de aceste valori?..." Citat pe care îl reproducem după România liberă nr. 3943. Potrivit acestui cotidian Tender ar fi pus ochii pe consilierul NATO, avînd informația că olandezul ar putea vehicula bani murdari ai mafiei drogurilor. Aici Cronicarul se îndoiește. Dacă Ovidiu Tender ar fi avut o asemenea informație, n-ar fi avut curajul să intre în relații de afaceri cu olandezul de la NATO, ci mai degrabă ar fi prevenit autoritățile să nu se încurce cu el
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
sînt legați, împreună cu un sac de nuci, de un cal și, de cîte ori cade o nucă, mai cade cîte o bucată din răul cu care sînt umpluți, întocmai ca sacii, toți răii. Urmează cititul cursiv și cărțile de aventuri. Aici impresiile copilăriei sînt întărite: afli că există "istoric" numai două tipuri de oameni: bunii și răii. Afli că niciodată răii nu devin buni și nici invers. Cei buni au un singur defect: sînt totdeauna prea generoși cu răii, le permit
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]
-
dacă nu complet nedreaptă. Eroarea judiciară este posibilă. Nici nu mai știi cu siguranță cine trebuie să învingă și în ce mod. Oricum, nu mai poți fi liniștit că, măcar cu întîrziere, binele învinge și lumea e în ordine. Pînă aici lucrurile sînt știute și mulți au spus-o deja răspicat: omul nu e ca în Dumas, ci ca în Dostoievski. Și dacă e o mare păcăleală? Zi de zi îți dai seama că, de fapt, în aventura acestei lumi, unii
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]
-
postmodern, ceea ce-i «leagă» pe cei doi termeni nu este nici opoziția, nici atracția dintre ei, ci simpla lor diferență (s.a.) - o relație rizomică, deschisă, care nu stabilește puncte fixe, reguli sau obligații ierarhice prestabilite" (p. 82). Este limpede de aici că poietica postmodernă presupune, la nivelul artei, o abolire a planului vertical (cu tot ce presupune el: tradiții, valori, ierarhii de tot felul) și încadrarea fenomenului artistic într-un plan strict orizontal - ca pe un platou - conform principiului rizomic. În
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
pentru atingerea obiectivului tehnic propus, se întrevedea tot mai limpede rezonanța pozitivă a descoperirilor. Caracterul integral al ediției de ultimă apariție (2000-2001) nu ar fi putut fi atins, lipsit de asemenea solidaritate. Caragiale în presa vremii, de asemenea. Numai că aici intervine aportul nemijlocit al autoarei, atunci când își extrage din noianul de fișe, pe acelea lucrate de ea în colectiv, atrăgând luarea aminte a cititorului că, departe de a avea caracterul omagial al momentului conjunctural al apariției, "anul Caragiale", cartea reface
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
darul de a complica totul; eu m-am născut simplă, cu darul de a simplifica", se auto-diagnostica Maria Callas, recunoscînd că darul de a simplifica, de a privi în față esențialul crud, neameliorat de nuanțe, cere un anumit curaj. De aici și curajul de a-și simplifica viața la maximum, la 53 de ani; doar că "simplificarea la maximum a vieții" poate să însemne și moarte. Ceea ce a și însemnat. În viziunea Mariei Callas, "opera e un cîmp de bătălie, iar
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
de neutralizare a geniului literar al lui X sau Y. Dacă există o cauză a tăcerii criticii în fața anumitor producții editoriale, ea poartă un nume: pudoare. În general, prin comentarii critice, un autor (din categoria celor despre care este vorba aici) înțelege un text în care să fie ridicat în slăvi. Orice îndoială a criticului este privită ca o mică vendetă generată de invidie sau ca un semn de diletantism. Or, de cele mai multe ori, pus în fața unor producții literare înfiorător de
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
duminica orbului// oh lătratul de seară al îngerilor/ fecale de aur pe cărarea întortocheată a plîngerii" (Elegie). Ca și: "cerul să fie doar o calotă cu scîrnă/ și baliverne" (Muștele). Ca și: "doamne trimișii tăi își pierd viermii din aripi/ aici peste litere peste degetele mele/ înfrigurate/ îmi acoperă cu excrementele lor albe/ visurile// marile mele metehne" (Corbi). Deformalizarea peisajului semnalează nu doar tendința de evadare dintr-un cosmos nelegiuit, stigmatizat de moarte, în înfățișarea sa imediată, în concretețea sa, ci
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
Tudor Arghezi sau de un Ion Caraion, care nu se mai simte atașată de o lume care a trădat ființa prin nici un soi de obligații. Nici o finalitate nu intră în jocul său care indică o transcendență coruptă, demonizată. Deviza e, aici, "inutilitatea", exprimată nu fără adaosul unui gest de groasă sfidare plebeiană: "inutile sînt toate îmi zic/ pe o coajă de pîine picură mierea de viespi/ muște fosforescente se izbesc/ de sticla ochelarilor/ tăi// o criză de nervi/ depeșa diavolului în
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
imediat din seria de antologii de la editura botoșăneană, destul de amestecate de altfel, este antologia lui Galaicu-Păun, poate și datorită faptului că poemele sale nu pot fi încadrate tocmai propriu la optzecism (sau) fără unele amendamente (de altfel, majoritatea poemelor alese aici au fost publicate după ’90). Începând cu Levitații asupra hăului și până la Yin time, întrepătrunderea de registre (religios, livresc-parabolic, arhaic, folcloric), la prima vedere bizare și nepotrivite, permite adevărate dezvoltări epopeice în transă, cu viziuni stihiale dezlănțuite și cu imagini
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
de amazoană? de călugăriță? a morții"(de la creier la sex pusă șira spinării) În debordanța și stufozitatea impulsului poetic, poetul pare că luptă să treacă dincolo de mozaicul clișeelor, să se strecoare printre cețoasele și eterogenele depuneri și acumulări inevitabile. (De aici și incomoditatea lecturii.) Panica și spaima lui în fața lipsei sensurilor sau fragmentării lor prin istorie, a convenționalității lor, precum și înstrăinarea la mai multe paliere existențiale transpar tocmai din verbozitatea acestei comunicări mâloase, din dialogismul psihedelic tensionat până la convulsiv. Febrile și
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
oameni lipsiți de arme. De exemplu, ceea ce s-a întîmplat în Manhattan corespunde acestei definiții clasice, democratice, a terorismului, chiar dacă în acel caz armele erau un avion și o lamă. Atacul asupra teatrului de la Moscova este un alt exemplu, dar aici trebuie precizat de îndată că atitudinea și operațiunile armatei ruse în Cecenia, operațiuni care vizează în primul rînd civilii, sînt, la rîndul lor, operațiuni teroriste, în sensul definiției democratice a terorismului. D.A.: Deci, în cazul Ceceniei, avem de-a face
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
din care de altfel jumătate erau ruși. Asta nu mai e o derivă. Invadarea unei țări și masacrarea sistematică a locuitorilor acesteia nu se mai numesc "derivă". E vorba de o activitate principala. D.A.: Putem spune deci că e vorba aici de un terorism de stat, deliberat? A.G.: Este un terorism deliberat. Un terorism de stat, exercitat de o armată. Occidentul nu distinge însă între cele două definiții ale terorismului, cea democratică despre care vorbeam "oameni înarmați care agresează o populatie
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
să împiedice extinderea acestui haos ieșit din 70 de ani de comunism. D.A.: Toată lumea, cine e toată lumea? A.G.: Vorbesc de autoritățile democratice din Europa și din Statele Unite. D.A.: Nu credeți că iminentă războiului din Irak a putut juca un rol aici, oferindu-i Rusiei o nouă respectabilitate? A.G.: Mă rog, ca pretext poate, pentru că Rusia obținuse deja această respectabilitate, atît din partea europenilor, care l-au întîlnit pe Puțin încă în vara lui 2000, la Berlin, Madrid și Romă, cît și din partea
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
Feții-Frumoși se confruntau cu o varietate specială, patrupedă, din rasa zmeilor de câmpie." Câinii de zmeu, aflăm mai departe, sunt niște literați și se hrănesc cu ce altceva decât cu... porci de câine. Deși pare o lume întoarsă pe dos, aici totul se articulează după regulile unei logici imbatabile. Cea mai savuroasă este, desigur, logica etimologiei populare. De ce să te chinui să cauți originile obscure ale cuvântului toroipan, când poți foarte bine introduce o simplă liniuță despărțitoare și totul devine limpede
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
vremea de dinainte. Excelență, două, ba poate trei, ar fi pricinile de îngrijorare. Și două, dacă nu tot trei, motivele să stați și mai departe liniștit. Dar mai întîi să expun faptele. Cartea aceasta e o enciclopedie - despre noi. Prima, aici. Așa cum le știți pe cele despre oameni din biblioteca regală, atît doar că nu la fel de bine alcătuită și de departe nu atît de informată cum sunt ale noastre. Ar fi acesta primul motiv de liniște. Să iau un exemplu. Doar
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
cum sunt ale noastre. Ar fi acesta primul motiv de liniște. Să iau un exemplu. Doar unsprezece specii de zmei cataloghează enciclopedia. Și iarăși veți rîde dacă vă spun cîteva nume: Zmeul sur de văgăună, Animicștiutorul, Zombalul (ceea ce se crede aici că ar fi totuna cu zmeul asiatic)... Cît despre descriere, aceasta pică în fantezie pură. Iată ce se spune - nu vă fie și nu-i fie cu supărare - despre Regina Mamă, titulatură redată prin Muma Zmeilor : „Mare cît o casă
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
supușii dumneavoastră nu e de recunoscut. În schimb, într-o traducere acceptabilă, partea a doua redă integral poveștile din binecunoscuta Zurbă Inelară a lui Ascht-Reme (pe care autorul îl scrie Meer-Tscha). Dar nu acesta e necazul - nimeni nu va crede aici adevărul lor, căci toți văd în povești doar scrieri pentru copii, iar copiii de aici nu vor pricepe jumătate dintre cuvintele din enciclopedie -, ci partea întîi a cărții unde, prezentîndu-ne în cele cîteva obișnuite capitole - unul de geografie, unul de
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
redă integral poveștile din binecunoscuta Zurbă Inelară a lui Ascht-Reme (pe care autorul îl scrie Meer-Tscha). Dar nu acesta e necazul - nimeni nu va crede aici adevărul lor, căci toți văd în povești doar scrieri pentru copii, iar copiii de aici nu vor pricepe jumătate dintre cuvintele din enciclopedie -, ci partea întîi a cărții unde, prezentîndu-ne în cele cîteva obișnuite capitole - unul de geografie, unul de istorie, altul de economie ș.a.m.d. - autorul inventează aproape totul, cu o fantezie care
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
a.m.d. - autorul inventează aproape totul, cu o fantezie care, dacă nu ar fi malignă, ar trebui invidiată. Iar acolo unde nu inventează, potrivește subtil lucrurile în așa fel încît acestea să semene tocmai cu viața oamenilor. Dublă primejdie, căci aici asemenea cărți nu sunt prea dese și, cînd apar, stîrnesc curiozitatea oamenilor și conving. Pe unii i-ar putea fascina în asemenea măsură încît ceea ce ei numesc zmeologie să ia amploare, în ciuda războiului pe care se pregătesc să-l pornească
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
și, cînd apar, stîrnesc curiozitatea oamenilor și conving. Pe unii i-ar putea fascina în asemenea măsură încît ceea ce ei numesc zmeologie să ia amploare, în ciuda războiului pe care se pregătesc să-l pornească împotriva zombalilor lor. Dar poate de aici vine și ultimul nostru motiv de liniște. Cartea a fost tare bine primită de subspecia de oameni numită critici literari, or - acestea sunt vorbe ce mi le-a spus Excelența Voastră - să-i descrii cuiva o carte de povești e
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
să-i descrii cuiva o carte de povești e ca și cum i-ai povesti un vis. Cu cît vorbești mai mult, cu atît îl îndepărtezi mai tare pe cel ce ascultă de miezul poveștii. Excelență, închei iarăși spunîndu-vă că mă simt aici un renegat. De treizeci de ani tot nu pot să înțeleg: Cum poate fi cineva om? Al dumneavostră pre@supus, Cătălin Constantin Dovezi, nu chimere! Încă din prefață, pretinsul zmeolog face o serie de afirmații care ridică câteva semne de
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
în fine, probitatea morală a unui astfel de demers sunt simple metafore. Prima parte a Enciclopediei, care, chipurile, ar fi „o prezentare multidisciplinară a zmeilor", este, astfel, iremediabil compromisă. În capitolele următoare, întâlnim la tot pasul simple fantezii (nu discutăm aici valoarea lor literară), care ne pun pe gânduri asupra adevăratelor intenții ale așa-zisului cercetător. Cum ar putea, de pildă, săraca cosânzeană să nască un zmeu „deja împlătoșat și cu buzduganul în mână"? Poate prin cezariană. Cine-a mai auzit
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]