15,786 matches
-
și mâhnirile în suflet. Fata făcu drumul până la poartă însoțită doar de un cățel tărcat, un ghemotoc cu ochi care n-o cunoscuse până atunci pentru că, la plecarea ei în lumea largă, acesta nu se afla în gospodărie. I se alăturase gudurându-se, voind ca măcar el să-i dea un semn de afecțiune în această ogradă care fusese cândva și a ei. Simona se uită în urmă. Nici o mișcare. Vestea adusă de ea topise nu numai lumina din casă, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
streșinii, cu panta spre șanțul stradal. Este posibil să existe o Înțelegere veche Între proprietarii vecini, Încă din momentul construcției, de a permite ca apa pluvială, zăpada și gheața să cadă pe terenul vecinului când Încă nu a existat construcția alăturată de pe fondul riveran. Pentru a Înțelege mecanismul si efectele negative ale scurgerii picăturii de apă de pe streșina unei case pe casa vecinului, este edificatoare următoarea speță : Un proprietar și-a construit casa chiar pe granița (hotarul care delimitează proprietățile de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
instanței de judecată pentru consfințire sau notarului pentru autentificare. Dreptul de trecere Dreptul de trecere este o limitare importantă a dreptului de proprietate și constituie În același timp un drept de servitute de care se pot bucura proprietarii cu imobilele alăturate pentru accesul la fondurile Înfundate, În vederea exploatării și funcționării lor utile. În fapt, este vorba despre accesul la calea publică a proprietarului fondului vecin prin trecerea pe fondul celuilalt. Legea prevede ca trecerea să se facă În condiții care să
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
multe, se urcă în vârful casei și o dărâmă de zici că n-a fost nicicând, dar muncitorii, se zice, au fost mai inventivi, s-au dus la ei în fabrici, au sechestrat directorii, pe cei care li s-au alăturat i-au îmbrățișat în lacrimi, i-au uns conducători democratici, și așa au ieșit din fabrici și uzine râuri, râuri de luptători, directori, muncitori și securiști, toți mărșăluiau la braț pentru victoria Marii Revoluții, în centrul orașului îi așteptau tancurile
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
arunca ochii spre afară, intra în panică. Ina, intuindu-i starea de surescitare, venea lângă el și, cu glasul unei mame duioase, îl implora: - Ce-ar fi să te culci la noi, Vișinel? Uite, ți-am pregătit patul în camera alăturată de a lui Mihăiță. - Aș vrea să merg la mama Rafira... răspundea el. - Rafira și Lisandru suntem siguri că bănuiesc unde te afli. - Mi-e teamă, mai ales de tata. - Nu fi îngrijorat, n-o să te certe! După un timp
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ce rămâne de competența instanței este doar să admită ca ambii copii să fie întrebați pe rând de dumneavoastră, domnule președinte, dacă ei concep să-și părăsească părinții lor adevărați pe care îi cunosc și îi recunosc și să se alăture noilor familii ce li se impun, în mod arbitrar. Judecătorul intră în joc și adresă prima întrebare lui Vișinel: - Tinere Vișinel Carabăț, vrei să părăsești șatra și să faci parte de acum încolo din familia inginerului Alexandru Georgescu? Fără nici un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
formaliză. Nu avea ce să-i reproșeze lui Alex. Acesta se prezentase în toate ocaziile ca un prieten adevărat. A invita o fată la un local public nu era un lucru neobișnuit. Se întâlniră în preajma porții principale a Grădinii publice, alăturară unui salut reciproc zâmbete de tandrețe și, cu pas măsurat, încercară să schimbe impresii despre seara care era calmă și care prevestea o atmosferă de bun augur. Când ajunseră în preajma terasei, le răsări în cale un picolo; acesta îi întrebă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cauze Conflicte între vecinii proprietari de case din cartierele urbane și din comunitățile de la Țară Potrivit prevederilor Codului civil, proprietarii pot să își folosească cum doresc curțile, grădinile și casele proprietate privată; pot să cultive orice în grădina și curtea alăturată de ale vecinului, aflate gard în gard; sătenii de la Țară pot să Țină și să crească toate speciile de animale în bătătură, cu respectarea regulilor și normelor minime de igienă și sanitar-veterinare, însă, în curțile aferente caselor din mediul urban
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
pe care le-am strâns într-un buchet pentru tine și Mihăiță! Uite, ai aici toate cheile! Ina, copleșită de eveniment, cu glas pierit, abia reuși să spună: - Tu m-ai zăpăcit cu totul, dragule, și-l îmbrățișă. I se alătură și Mihăiță care, ca un mânz nu se depărta niciodată de părinții lui. Abia stăpânindu-și emoțiile, Ina introduse cheia în ușa de la intrare. Uimirea ei nu se putea cristaliza în cuvinte. Străbătu încăperile, deocamdată goale, dar care și așa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fie arestată pentru crimă?! De necrezut! Cum, de necrezut, dacă domnișoara, în etate de un sfert de secol frumoasa frumoaselor și vestita vestitelor de pe lume, se afla în penitenciar?! O fi. Dacă lumea latră la unison, dacă presa i se alătură, dacă întreaga suflare nu are altceva pe buze, în această zi luminoasă și călduroasă de august, decât acest fapt, pentru unii oribil, pentru alții penibil, și, în fine, pentru încă alții... Dar, iată, la poarta penitenciarului, au sosit mama și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cuprins aproape jumătate din iarmaroc. Fiecare, oferea; fiecare își dovedea interesul pentru oferte; fiecare - negocia. De cumpărat, însă, nu cumpăra, nimeni, nimic. Stai, a tresărit badea Minciună! Stai, că, iată, am găsit, ce tot caut, de atâta vreme. S-a alăturat unui grup încropit pe la mesele unui bar ambulant. Fete frumoase, și iuți ca niște albinuțe, serveau, fiecăruia, câte ce dorea. Serviții se bucurau, plăteau și se apucau, iute, de consumat, ce aveau adus și pus dinainte. Apoi, la umbra câte
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cât respect și ce înalt grad de mândrie au pus, momentan, stăpânire, pe români? O, desigur, sunteți capabili să inspirați măreția unui astfel de eveniment, pe care, cu drag și evlavie, să vi-l sedimentați în ființă și conștiință! Îmi alătur, infimele mele fărâmițe de entuziasm și fericire, entuziasmului și fericirii generale, românești! Chiar, cu riscul de a fi acuzat de lipsă de modestie și de stăpânire de sine! Maria Krupskaia notații Maria Krupskaia - copila ivită, parcă, din neant! De ce tresăriți
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
și unde am o cultură solidă, făcută În vremuri În care nu erau permise porno grafii, pe scenă. Aș putea spune că este partea pozitivă a cenzurii comuniste. Dar oameni de seamă, care n-au avut ghinionul comunismului (ludic fiind, alătur nume ca Sofocle, Goethe, Ibsen, Blaga, Meyerhold, Craig, Caragiale, Ion Sava etc.), s-au ferit să pronunțe, În scris, cuvinte jenante. Dar În epo ca pornocrată, cine mai are timp de paseisme culturale?!... Un amic psiholog Îmi spune că, după
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
judecății, șansa unor Întîlniri de excepție, sinceritate...dezarmantă, sarcasm ponderat și, mai presus de orice, o dragoste pentru teatru ieșită din comun. Apropos de sinceritate : de la primele rînduri ale cărții, distinsul histrion Își pune sufletul pe talgerul nobleții :” ...M-aș alătura lui Iona cu același strigăt tragic și plin de deznădejde, rugînd-o pe Mama să mă mai nască o dată, ca să-mi corectez - dacă nu pe toate - cel puțin o parte din erorile săvîrșite și din care cauză n-am putut să
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
duc progeniturile la spectacole cu păpuși. Idem, creșele, grădinițele, școlile. Plus studenții pasionați de arta spectacolului (nu-s puțini!). Plus spectatorii fideli sau cei ocazionali. Treceți și rudele (prietenii) angajaților din teatre. Sau curioșii, publicul atipic. Deci, aș corecta cifra, alăturînd un 3 („33%”). Un actor britanic specializat În piesele marelui Will, mărturisea că fiecare popor reacționează diferit, la spectacolele sale : japonezii, spre exemplu, sunt un public conștiincios - la Cum vă place n-au scos un sunet, pe parcursul desfășurării spectacolului. Nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
i s-ar asorta ; spre exemplu, comentînd preludiul operei (Ouverture pot-pourri) , ni se reamintește că el are o proveniență culinară - Olla Podrida. Deci, În Încheiere ni se oferă rețeta care poartă chiar titlul preludiului, fel de mîncare destul de greoi, care alătură (gustul vrăjitoarelor, deh!) năut, șuncă „Într-o singură bucată”, jumătate de găină, un os Întreg cu mădu vă, un picior de porc, ficăței de pui, o ureche de porc, două labe de găină etc. Și tot așa, scena și rețeta
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu o figură întrucâtva mai mulțumită și se salută cu doi bărbați cu costumașe verzi și bonete așijderea. Tipii tăifăsuiau relaxați cu câte un pahar de plastic în mână. Pe buzunarele de la pieptul fiecăruia scria "Chirurgie I". Curând li se alăturară două fătuci în halate albe care-și aprinseră niște țigări lungi și subțirele. Pacientul cel brunet gemu sonor, privind întregul grup cu un subînțeles străveziu. Dar aceștia ascultau cu multă atenție ce le povestea un al cincilea, în costumaș și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
un vecin pe acolo și-l întreabă: Dar ce cauți vecine pe jos, ce ai pierdut? Omul nostru i-a spus că a pierdut cheile de la mașină! Atunci vecinul amabil, a început să căute și el și s-au mai alăturat și alți oameni amabili. La un moment dat, vecinul îl întreabă pe omul nostru! Vecine, dar spune-ne pe unde ai pierdut cheile să nu le căutăm prin tot cartierul? {i omul nostru i-a răspuns! -Păi, le-am pierdut
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
câte un firicel de glas răgușit pornea un crâmpei de cântec cine știe de unde și de când ivit în sat...Apoi, picătură cu picătură, cântecul s-a întremat și până la urmă toți cei care aveau un strop de glas s-au alăturat îndrăznețului care a deschis calea cântecului... Asta s-a întâmplat sâmbătă seara. Sau, poate, în ajun de sărbătoare... Nu mai țin minte... Și eu care credeam că oamenii din satul tău o țineau cu țoiul în mână cât îi săptămâna
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
părul de pe cap, care ședea precum coama unui cal sălbatec, mustățile de un cot și sprâncenele cât streașina casei au început să bată în suriu, până ce au ajuns albe... Mai trăiește? - a întrebat un mușteriu, care ședea la o masă alăturată cu încă un tovarăș.. Apoi îi oale și ulcele de multă vreme. Eram eu flăcăiandru când o murit. Uite așa cum era, dar nimeni nu i-o purtat pică și s-o dus la înmormântarea lui cu mic cu mare tot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
drum, că acușica-i noapte și mai e nevoie să ne și hodinim. Mâine nu ne întreabă nimeni de suntem buni de treabă sau suntem vlăguiți... Să nu crezi că nu ai dreptate, Pâcule. Așa că, la drum, băieți! - s-a alăturat și moș Dumitru părerii lui Pâcu. Când toate cele au fost puse la locul lor, au pornit spre Crâșma din drum... În liniștea serii aurite de soarele gata să scapete dincolo de creasta Ponoarelor, se auzea doar scârțâitul carelor și răsuflarea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Delir de grandoare“ și adnotarea suplimentară „Trăiește cu senzația că este Napoleon Bonaparte, fostul Împărat al Franței“, pregătindu-se urcarea lui la nivelul 577, unde urma să fie plasat Într-o cameră cu nouăsprezece jucători englezi de bridge, În sala alăturată o altă comisie Începea intervievarea și evaluarea nou-veniților. Astfel a fost evitată izbucnirea unui nou război mondial În pașnicul Purgatoriu, având ca obiectiv reîmpărțirea sferelor de putere la etajul VIP-urilor. Singurul lucru bun la acest război era că n-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Poate-aflăm lucruri noi. — Să mergem, a Încuviințat Silvio. Oricum, altceva mai bun nu avem de făcut. Isabella, care privea speriată În toate părțile de sub streașina umărului său, n-a spus nimic, dar s-a lăsat dusă. Guido ni s-a alăturat, trăgând speriat cu ochiul Înapoi spre duba sa, din interiorul căreia se auzea vocea unui crainic prezentând, calm și natural, știrile din trafic, potrivit cărora, În acea zi, În Roma se circula lejer. — Priviți, ne-a arătat Isabella, și semaforul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ferite de ochiul vigilent al poliției, pentru a fi apoi găsit fără suflare Într-un șanț, șirul de crime inexplicabile nefiind elucidat vreodată. Organizația revoluționară din jurul lui El Té, denumită Linia Continuă, a crescut În timp. Conspiratorilor li s-au alăturat bătrânul conte Benz, asul deghizărilor pe șosea Gregor Škoda, anarhistul decapotabil Leon Datsun, autor al multor accidente În lanț, diverse autobuze și mașini-capcană, membrii rețelei teroriste Frâna de Mână și facțiunea Bujia Lipsă. Cu complicitatea TIR-urilor, atacau transporturile de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Îi curgeau prin catedrala de os a țestei, unind stalactitele de stalagmite. Tot ceea ce trupurile imobile mai aveau de oferit lumii, ultimele fire de nisip rămase prin colțurile buzunarelor, oftaturi, chiorăituri, șuiere, fluierături, ieșeau din ungherele lor spre a se alătura micilor zgomote ale uzinelor care ne țineau În viață. Cum toate organele minerind În străfunduri nu mai reușeau să transporte viața la suprafață, vagoneții, lifturile și scripeții fiind blocate, iar multe dintre galerii surpate, ai fi zis că piuitul monitoarelor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]