119,673 matches
-
gradat, baghetă, cutie cu greutăți, balon cu fund rotund, spatula, pâlnie de filtrare - subliniați ustensilele de care aveți nevoie pentru lucrarea practică, pe care le păstrați, iar pe cele nefolositoare puneți-le la locul lor. Pregătirea ustensilelor Ustensilele din sticlă alese le pregătiți pentru lucrare prin spălare, clătire și uscare. Măsurarea Cântăriți la balanța cantitatea de zahar calculată anterior și măsurați volumul de apă necesar preparării soluției, care este egal numeric cu masa de apă calculată. Amestecarea Se adaugă cantitatea de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
PRIN USCARE A LEGUMELOR RĂDACINOASE Studenții sunt împărțiți în 6 grupe, fiecare grupă va realiza operația/operațiile precizate pe o fată a cubului. Sarcinile corespunzătoare pentru operațiile de pe fețele cubului sunt prezentate studenților prin fișa de documentare. Fiecare grupă va alege un reprezentant, care va coordona și supraveghea activitatea grupei. Fiecare coordonator va completa o fișă de observare. Profesorul evaluează activitatea fiecărei grupe prin completarea fisei de evaluare. După rezolvarea sarcinilor de lucru coordonatorul fiecărei grupe raportează rezultatul evaluării operației care
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
decât limită minimă de 70%; proporția de zahar adăugată va fi mai mică; 93 Calculul șarjei pe baza bilanțului substanței solubile a componentelor se face cu formulă : P= Ep xZFxRf )100()( În cazul gemurilor, utilizându-se această formulă se pot alege 3 variante de lucru : cantitate egală de fruct și zahăr (F=Z); Exemplu :șarja este formată din 15kg căpșuni de 6° refractometrice și 15 kg zahăr, cantitatea de produs finit(de 68° refractometrice) va fi : P= 4,23 68 )5100
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Unul se pricepea la salarii și și-a făcut o leafă mai mare; altul se pricepea la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă pe apa Sâmbetei!... Ei bine: ăsta se pricepe la impozite. Și atunci pune impozite... Dacă alegeam unul care se pricepea la potcoave, ne punea potcoave. Iar... dacă era unul care se pricepea la cătușe?... Ei?.. Păi nu-i mai bine așa?!... Nene Văcăroiule, pune dom’le impozite inverse, adică din alea care nu se pot lua
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
aprilie Și totuși cea mai amnezică materie am descoperit-o pe lângă Șaptesate lângă Brașov erau fragii din Babarunca am fost acolo cu tatăl meu viu la pescuit de păstrăvi în apele sălbatice și reci nu am prins nimic ne-am ales până la urmă cu o mână de fragi care de mult m-au uitat 2 mai, ora 23,59 Acum 37 de ani în Kronstadt eram cu Gheorghe Stanomir ne plimbam prin ierburile mărunte de pe Dealul Cetății era vară tocmai citisem
Poezie by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/9444_a_10769]
-
doarme, ci ține ochii întredeschiși și capul țeapăn cât să nu o sperie. Și nu era vorba de o trecere rapidă prin cameră ci lent, cu încetinitorul. Ba chiar cu un stop cadru prelungit! Probabil că, dacă și-ar fi ales alt traseu prin cameră și alt loc unde să se oprească, Ivan Mihailovici nu ar fi văzut nimic, pentru că ochii lui întredeschiși și nemișcarea făceau ca privirea să fie captivă unui singur punct din încăpere, de parcă s-ar fi uitat
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
vorbit pe ocolite: vremea măritișului - epoca de piatră. Este al naibii de frig aici în baobabul tău dar orice-nceput e greu. XXI. Un țipît Mi-am aruncat o privire și-am țipat am vorbit în vânt secretul știut de toți urma alege, dacă nu-i azi e mâine, m-am învinețit de frig și primul pas este cel mai greu ; de-aici greutatea alegerii în marele țipăt. XXII. Asta-i totul Ca lumina zilei e limpezimea cât ai bate din palme asta
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
comunica, mutual sau personal. Sunt făpturi infraumane, chinuite ori strivite de gândirea care le îndepărtează de existență. Premisa tematică și teoretică a autorului este aceea că există o fatalitate a complicației și doar o aparență a simplității umane. Mediul umil, ales pentru demonstrație, devine, în acest fel, polemic într-un mod aproape ostentativ. Oamenii de prisos, roși de idealuri nu doar nerealizate, dar și nelămurite, niște îngândurate firi involuntare, ajung incapabili de a începe ceva, dar se trezesc continuându-și din
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
63 de ani! Quarta et Quintus au petrecut după-amiaza la noi, răsfățați alimentar de Ultima, care îi adoră. La 18 și 16 ani, copiii mei francezi duc viața dură a adolescenților acestei epoci, care trebuie să studieze și să-și aleagă cu grijă viitorul profesional. În compania noastră, ei par a se odihni întrucâtva de tensiunile acestui bellum omnium contra omnes. Vineri, 12 aprilie 2002 La Vincennes, de-a lungul săptămânii, am avut "înfruntări" cu directorul CEHD-ului: mic, urât și
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
a ne muta: coasta de vest era fără industrie, cea de est era prea aglomerată. Cum nu mai doream frigul de care avusesem parte În New Orleans, ne am orientat după vegetația tropicală ca să ne găsim o nouă reședință. Am ales orașul Hollywood, aflat la jumătatea distanței dintre Miami Beach și Fort Lauderdale, unde am găsit nu numai condiții favorabile, ci și o colonie de români care aveau deja câteva biserici. Ni s-a părut nostim Închiderea ciclului reciclării: de la Hollywood
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
fi fost cineva pe atunci cu atâtea titluri publicate și cu cărți și brevete În SUA. Deși o perioadă bună am lucrat pentru alții, am avut totuși timp să mă consacrez și unor activități paralele. La Los Angeles, am fost ales vicepreședinte al societății locale Doina devenind apoi promotor al inițiativei ARA a monseniorului Octavian Bârlea. Dându-și seamă de capitalul intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
apoi promotor al inițiativei ARA a monseniorului Octavian Bârlea. Dându-și seamă de capitalul intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării ”Societății Academice Romane” la Roma În 1957, și În 1975 a fondat la Los Angeles Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
a scrie, pentru prima data În domeniu, un capitol despre materialele ortodontice, și aceasta În ultimele ediții ale ”Bibliei Ortodontului”, Orthodontics, Current Principles and Techniques, o adevărată enciclopedie editată de TM Graber, supranumit și ”Papa Ortodonției”. În paralel, am fost ales consultant și referent pentru cea mai importantă revistă de specialitate, American Journal of Orthodontics. În România am reușit apoi o ciudățenie: să fiu ales profesor onorific la două universități cu profil total diferit, Universitatea Valahia din Târgoviște (Metalurgie) și Universitatea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
pensie mărită și de aprecieri pentru serviciile aduse... În SUA am fost simpatizant și susținător financiar al Partidului Republican; l-am sprijinit În alegeri, dar fără folos, pe senatorul de Illinois de origine română Chris Lauzen. În 2004, am fost ales Președinte de Onoare al unui consiliu având drept scop sfătuirea diverselor Întreprinderi (Business Advisory Council). Cea mai mare contribuție am avut-o Însă În 2000, când am contribuit substanțial la realegerea lui George W. Bush ca președinte al SUA. Episodul
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
-ul NATO din Aprilie 2008 ținut la București. ND: Și câteva cuvinte despre activitatea ta româneasca... CGM: În sudul Floridei se află ca mărime a patra concentrare de români din SUA. După puțini ani dela venirea mea acolo, am fost ales președinte de onoare a Asociației Culturale Româno Americane din Florida. Câțiva ani am avut Întâlniri și acțiuni lăudabile cu participarea unor artiști faimoși din țară: din păcate, rămânerea la putere a criptocomuniștilor a făcut ca interesul nostru față de o organizație
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
mi-au rămas vânătoarea sub apă și Înotul, și când Întreprind călătorii, mersul Îndelungat pe jos. Alte pasiuni sunt conferințele și călătoriile pe mapamond. Fiind invitat să țin conferințe În lumea Întreagă și având mijloace, am călătorit mult, putându-mi alege locurile de vizitat. Pe continente, pot arata În fiecare din acestea puținele țări În care nu am fost. Ultima călătorie mai lungă a fost În Singapore și Tailanda, unde mai fusesem În prealabil, urmate de Cambogia și Vietnam. Ultimele țări
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
diacon la Mănăstirea Neamțului... Ca student-translator amestecat printre străini, la Băneasa, la 23 August 1952 am dat mâna cu Hewlet Johnson, decanul de Canterbury și cu Nicolai Bulganin, mareșal și primministru adjunct al Uniunii Sovietice. La o „Periniță”, am fost ales dintre cei din horă și apoi pupat de...Ana Pauker. În aceiași calitate, la Eforie, vila Filimon Sârbu, i-am admirat și mam apropiat de câțiva mari actori români; cu Madeleine Voicu, soția violonistului care era plecat În turneu, jucam
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
că se îndepărtează iremediabil de ceea ce voia să fie, iar ceea ce era și ceea ce devenea reprezentau o pierdere de sine: trecuse fatal în tabara răului și înțelegea că de acest stigmat nu poate să se elibereze. Nu mai avea de ales. Singura variantă care-i rămânea la îndemână era să se transforme el într-un agent al răului și să exploreze până la capăt plăcerea, satisfacția care se găsesc în rău... Deși, poate, adevărul său e altul: poate, pentru el, răul era
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
eu, nu acesta e motivul, așa ar proceda o minte normală, nu el. Și atunci, de ce? Poate, obosit, plictisit de viața sa și conștient de ratarea sa, fixase momentul când să pună punct la tot și, ludic-ironic-descreierat-lucid cum era, își alesese mâna care să pună punct la povestea nebunească. Mai degrabă. Poate malefic și inteligent fără măsură, se jucase încă o dată și voise să încarce pe altcineva cu istoria sa monstruoasă, să arunce în spatele altcuiva povara răului pe care îl comisese
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
nu-l încăpeau / toate abisurile lumii și ale / ne-lumii / îi strivea măceșele bu-zelor" etc. Și ceilalți trei (Iulian Fruntașu, Maria Șleahtițchi, Adrian Ciubotaru) dispun de o anumită dexteritate în mînuirea cuvîntului, pot găsi uneori și niște expresii mai într-ales pentru a-și spune păsul, primul din ei avînd și o evidentă predilecție pentru limbajul licențios, dar de aici și pînă la adevărata poezie mai e încă destul de mult.
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
din om și a coșmarului existenței. Nu pot ieși din această indecizie și, prin urmare, nu pot spune deocamdată dacă Morminte străvezii este un roman bun sau un eșec. Daniel Cristea-Enache, coordonatorul colecției "Scriitori români" de la Editura Corint, l-a ales ca reprezentativ tematic și axiologic pentru proza lui Dan Stanca, dar într-o cronică literară ocazionată de prima apariție era de părere că, deși e cel mai valoros roman al său, Morminte străvezii nu e o capodoperă, nu e, de
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
1954); Curs de chimie anorganică; Metaloizi (1954-1955); Manual de lucrări practice de chimie anorganică (1961, în colab.); Chimia metalelor (vol. I, 1968); Chimia metalelor (vol. II, 1969, în colab.); Tratat de chimie analitică (1973). Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind astfel prima femeie academician din țara noastră. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia. Bogata activitate științifică a academicienei Raluca Ripan i-a oferit ocazia să lege numeroase relații cu oameni de știință și savanți reputați din multe țări. Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă Membru de onoare a Societății de chimie industrială din Franța, precum și membru al societății Germane de Chimie. Un eveniment de mare însemnătate, atât pentru Raluca Ripan cât și pentru știința chimică din România, l-a constituit decernarea titlului de „Doctor
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
a numeroase invenții și dispozitive experimentale. Era și un neobosit cadru didactic, care a format generații întregi de fizicieni experimentatori, el însăși fiind discipolul cel mai de seamă a lui Dragomir Hurmuzescu la Iași. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru titular al Academiei Române (1955) a fost decorat de nenumărate ori, a fost Laureat al Premiului de stat, „Doctor Honoris Causa” al Institutului Politehnic Iași. La Iași, Ștefan Procopiu își desfășoară întreaga activitate de om de știință, de om de
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
În casa mea În ziua când eu am Împlinit 69 de ani. Mai trimite-mi cât de repede Încă zece poezii și o poza frumoasă ca tine» Poet George Filip Montreal Canada M-a bucurat foarte mult acest mesaj. Am ales de pe net cea mai frumoasă felicitare, am ales cele mai potrivite cuvinte pentru o astfel de ocazie și am răspuns străinului, de atunci, din celalalt capăt al lumii. Imediat am primit răspuns. Am scris și eu iarăși...și de atunci
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]