4,144 matches
-
Lilith și cei trei îngeri, București, 1881; Legende talmudice și legende românești, București, 1882; Beiträge zur vergleichenden Sagen und Märchenkunde, București, 1883; Literatura populară română, București, 1883; ed. îngr. Mircea Anghelescu, București, 1983; Apocrifele în literatura română, București, 1883-1884; Originea alfabetului și ortografia română, București, 1885; Ilchester Lectures on Greeko-Slavonic Literature and its Relations to the Folk-Lore of Europe during the Middle Ages, Londra, 1887; Instrucțiunea în Englitera, București, 1893; Geschichte der rumänischen Literatur, în Grundriss der romanischen Philologie, II, Strasbourg
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
avis și comers”, G. a publicat (deseori fără semnătură) articole, unele adevărate reportaje, pe teme sociale și culturale, biografii ale oamenilor celebri, compilate uneori din revistele apusene. O atenție constantă a acordat-o problemelor limbii române literare. Era adeptul introducerii alfabetului latin, pleda pentru o limbă „populară”, ferită de barbarisme și excese latinizante. Referirile pe care le face la literatură dovedesc lecturi bogate și discernământ. Preocupat de literatura națională, publică din manuscrisele poetului Alecu Văcărescu, prezentat ca un „Petrarca românesc”. Analizând
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
1972; Sonetele, București, 1974; Cine ești, pasăre?, București, 1974; Evenimente, București, 1976; Mânzul de vânt, București, 1979; Conversația, București, 1981; Măgărușul, București, 1984; Băiatul și pădurea, București, 1986; Coborârea în cuvânt, pref. Liviu Papadima, București, 1987; Paradisul atomic, București, 1989; Alfabetul vesel, București, 1991; Cvartet, patru anotimpuri argheziene, București, 1997; Biblii și oameni de plastic, București, 2002; Marele calendar, București, 2002; Umbra cocorului, București, 2003. Traduceri: Avetik Isahakian, Abu-Lala Mahari, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1982 (în colaborare cu Madeleine Karacașian
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
amour, București, 1983. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Germinații”, LCF, 1967, 15; Nicolae Manolescu, „Germinații”, CNT, 1967, 16; Voicu Bugariu, „Lynxul”, AST, 1972, 12; Constantin, A doua carte, 194-197; Ciobanu, Critica, 78-81; Dorin Tudoran, De dragoste, LCF, 1974, 49; Cândroveanu, Alfabet, 84-89; Barbu, O ist., 190-192; Piru, Poezia, II, 288-291; Raicu, Critica, 390-392; Dana Dumitriu, Evenimentele unui poet, RL, 1977, 4; V. Nistor, O nouă ipostază lirică, ST, 1977, 2; Dumitru Micu, Volume de poezii, CNT, 1977, 10; Mihai Ungheanu, „Evenimente
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
încă o ediție definitivă a operei sale, cât și publicarea manuscriselor, multe rămase necercetate. Fundoianu [...] a fost printre primii promotori ai poeziei pure. („Poemul, ... conceput ca un univers autonom, cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
va fi corector la „Lumea” (1963-1966), redactor la „Secolul 20” (din 1969), apoi director al publicației, director de onoare al revistei „Euphorion” (editată din 1990 la Sibiu). Debutează în „Jurnalul literar” (1939), primind în 1947 Premiul „E. Lovinescu” pentru manuscrisul Alfabet poetic, ce nu va fi tipărit decât la debutul în volum, în 1964. În 1968 i se decernează Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, căruia îi urmează șapte premii ale Uniunii Scriitorilor, Medalia Goethe a Institutului „Goethe” din München (1982), Premiul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Papirus, București, 1974; Povești cum altele nu-s, București, 1974; Orfeu și tentația realului, București, 1974; Cai în ploaie - Pferde im Regen, ed. bilingvă, tr. Wolf von Aichelburg, București, 1974; Anotimpul discret, București, 1975; Povestea celor zece frați, București, 1976; Alfabet poetic, București, 1978; Locuiesc într-o inimă, București, 1978; Hesperia, București, 1979; Lectura poeziei, urmată de Tragic și demonic, București, 1980; Poeme, București, 1983; Vânătoare cu șoim, București, 1985; Foamea de Unu, București, 1987; Interiorul unui poem, București, 1990; Născut
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
cifru „de transpunere”, literele mesajului original sunt păstrate, dar sunt transmise într-o ordine aleatorie, conform unei scheme.) De exemplu, un cifru ar putea consta în regula conform căreia fiecare literă să fie înlocuită cu litera care o urmează în alfabet. În acest cifru extrem de simplu, mesajul din exemplul dat mai sus ar fi cifrat ca BUUBDL PO TBUVSEBZ. Un cifru mai complicat (dar mult prea simplu pentru a oferi siguranță) ar putea consta în următorul algoritm: se înlocuiește prima literă
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dat mai sus ar fi cifrat ca BUUBDL PO TBUVSEBZ. Un cifru mai complicat (dar mult prea simplu pentru a oferi siguranță) ar putea consta în următorul algoritm: se înlocuiește prima literă din mesaj cu litera care o urmează în alfabet; a doua literă, cu litera care se află cu două poziții mai jos în alfabet; și așa mai departe. (În cazul unui astfel de cifru, alfabetul ar fi considerat scris într-un cerc, cu litera A urmându-i imediat literei
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
mult prea simplu pentru a oferi siguranță) ar putea consta în următorul algoritm: se înlocuiește prima literă din mesaj cu litera care o urmează în alfabet; a doua literă, cu litera care se află cu două poziții mai jos în alfabet; și așa mai departe. (În cazul unui astfel de cifru, alfabetul ar fi considerat scris într-un cerc, cu litera A urmându-i imediat literei Z. Astfel, cea de-a 26-a literă a mesajului ar fi neschimbată, în timp ce a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
următorul algoritm: se înlocuiește prima literă din mesaj cu litera care o urmează în alfabet; a doua literă, cu litera care se află cu două poziții mai jos în alfabet; și așa mai departe. (În cazul unui astfel de cifru, alfabetul ar fi considerat scris într-un cerc, cu litera A urmându-i imediat literei Z. Astfel, cea de-a 26-a literă a mesajului ar fi neschimbată, în timp ce a 27-a, la fel ca prima, ar fi înlocuită cu cea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
este mai frecventă decât oricare alta; așadar, într-un grup de mesaje cifrate folosind metoda simplă de substituție, despre care am discutat mai sus (în care fiecare literă din textul inițial este înlocuită cu cea care o urmează imediat în alfabet), litera F este probabil cea mai frecventă. Observând acest lucru, criptanalistul ar trage concluzia că F îl înlocuiește pe E. Apoi, el ar putea observa faptul că UIF apare mai des decât orice alt cuvânt format din trei litere, presupunând
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
putea observa faptul că UIF apare mai des decât orice alt cuvânt format din trei litere, presupunând că îl înlocuiește pe THE. În acest moment, ar putea ghici și faptul că fiecare literă în textul cifrat înlocuiește litera premergătoare din alfabet și, testând această ipoteză, ar descoperi că este corectă. După cum se poate vedea din acest exemplu simplu, cantitatea de materie primă pe care o poate obține criptanalistul este un factor important ce poate influența identificarea unei soluții. Într-un mesaj
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
csisact e.html. Capitolul 7. Două perspective asupra lumii informațiilortc "Capitolul 7. Două perspective asupra lumii informațiilor" 1. Sun Tzu, The Art of War (Oxford University Press, Oxford, 1964), pp. 144-145 (capitolul 13, paragrafele 3-4). „Tzu” este varianta romanizată (transcrisă în alfabet latin) învechită, dar familiară a unui personaj chinezesc care s-ar traduce, în zilele noastre, prin „Zi”. 2. Sun Tzu, The Art of War, p. 146 (capitolul 13, paragrafele 9-10). 3. Sun Tzu, The Art of War, pp. 77-78 (capitolul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
modern”. La Lucian Blaga, un anxios lirico-reflexiv, atrage atenția „cugetarea plasticizantă”. În cadrele modernismului, Blaga e „unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre”, excelând în descoperirea corelației dintre idee și fenomenele lumii materiale. Sensibil la „noul alfabet stilistic” al prozei argheziene, criticul e refractar la Mihail Sadoveanu, cu motivarea că nimic din literatura lui nu ar aparține creației moderne. Vivacitatea ideatică, limpezimea, eleganța frazării, constante ale Criticelor, au făcut impresie de la primii „pași”; în posesia unui limbaj
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
punct de vedere poetic este al doilea care e alcătuit dintr-o serie de strofe scrise în dimetri iambici, după exemplul imnurilor ambroziene; e un acrostih format din douăzeci și trei de strofe care începe și continuă respectând ordinea literelor alfabetului. Acest imn, denumit adesea prin citarea primului vers (A solis ortus cardine) s-a bucurat de mare succes. Bibliografie. Ediții: CSEL 10, 1885 (J. Huemer). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit.; C.P.E. Springer, The Gospel as Epic in late
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Bunei-Vestiri se dezvoltă în dialoguri cu schimburi de replici între Maria și Iosif (c. 9) și între Maria și îngerul Gabriel (c. 11-12, cu un lung discurs final al lui Gabriel); perechile de replici formează acrostihuri, adică încep cu literele alfabetului în funcție de ordinea în care se succed, și adesea sunt rimate. Se pare că cel puțin această parte ar fi un adaos ulterior: tehnica pare s-o imite pe cea din kontakia, scrise de Roman Melodul (aici, pp. ???-???). Vii, bogate în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Elegii politice, București, 2002. Repere bibliografice: Simion, Orientări, 183-189; Dimisianu, Schițe, 174-180; Martin, Poeți, I, 195-198, II, 172-180; Rusu, Utopica, 153-158; Bugariu, Incursiuni, 61-66; Stănescu, Poeți, 75-80; Poantă, Modalități, 120-125; Pop, Poezia, 157-187; Raicu, Structuri, 307-316; Andriescu, Relief, 11-23; Cândroveanu, Alfabet, 90-97; Ciobanu, Critică, 95-107; Dimisianu, Valori, 77-82; Martin, Pro Patria, 130-132; Barbu, O ist., 294-312; Mincu, Poezie, 93-105; Piru, Poezia, II, 96-103; Ungheanu, Arhipelag, 77-86; Zalis, Tensiuni, 153-163; Negoițescu, Analize, 305-311; Steinhardt, Între viață, 117-119; Alexiu, Ideografii, 33-40; Ștefănescu, Preludiu
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
de politicile deficitare ale Trezoreriei americane din acea perioadă - iar Milton Friedman a argumentat această teză cu multă ingeniozitate. Ceea ce pentru politicienii capitaliști apărea, conform ideologiei teoretizate, drept o erezie - adică intervenția politicului pe piață -, pentru politicienii comuniști ținea de alfabetul construcției comuniste, conform căruia politicul decide în orice privință, inclusiv sau chiar mai ales în producție. Pentru aceasta, economia pe care au construit-o se străduia să țină cât mai departe unitățile de producție de determinările pieței și să le
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Neagu, București, 1986; Cristal de primăvară, pref. Gina Hagiu, Galați, 1991; Liniștea versului, pref. Cezar Baltag, București, 1997. Repere bibliografice: Bălan, Condiția, 94-99; Martin, Generație, 31-35; Cristea, Interpretări, 108-112; Regman, Cronicari, 110-123; Martin, Poeți, II, 196-203; Poantă, Modalități, 168-173; Cândroveanu, Alfabet, 98-101; Martin, Pro Patria, 118-122; Mincu, Poezie, 41-48; Piru, Poezia, II, 158-161; Laurențiu, Eseuri, 114-124; Raicu, Critica, 263-268; Raicu, Practica scrisului, 326-329; Grigurcu, Poeți, 316-319; Raicu, Contemporani, 119-121; Cristea, Faptul, 100-111; Dimitriu, Singurătatea, 135-151; Lit. rom. cont., I, 566-568; Ciobanu
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
îngr. și postfață Irina Mavrodin, București, 1999. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 159-161; Constantin, Despre poeți, 161-168; Felea, Poezie, 83-88; Grigurcu, Teritoriu, 179-183; Caraion, Duelul, 70-72; Ciobanu, Panoramic, 92-95; Andriescu, Disocieri, 113-124; Cristea, Un an, 196-200; Petroveanu, Traiectorii, 302-304; Cândroveanu, Alfabet, 109-116; Barbu, O ist., 358-362; Piru, Poezia, II, 277-281; Ungheanu, Arhipelag, 237-240; Felea, Aspecte, I, 168-172, II, 201-203; Iorgulescu, Scriitori, 88-90; Raicu, Practica scrisului, 344-351; Grigurcu, Poeți, 265-269; Alboiu, Un poet, 141-142; Negoițescu, Alte însemnări, 146-150; Cristea, Faptul, 132-135; Sângeorzan
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
se tipărește întâiul cotidian românesc, avându-i redactori pe profesorii Florian Aaron și George Hill, iar ca editor pe tipograful și librarul Frederic Walbaum. Gazeta se imprimă mai întâi cu caractere chirilice, pentru a se folosi apoi, de la 9 iunie, alfabetul de tranziție. Era o întreprindere curajoasă, care își găsea un îndemn în existența „Curierului românesc” și o justificare în interesul tot mai pronunțat pentru viața politică autohtonă și europeană, pentru cultură și literatură al păturilor sociale de mijloc. Un program
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
Noul Adam, Iași, 1994; Paradisul, postfață Ioan Holban, București, 1996; Lovitura de maestru, Iași, 1997. Traduceri: Odele Mării Egee. Poeți greci contemporani, București, 1990 (în colaborare cu Andreas Rados). Repere bibliografice: Sorianu, Glose, 183-186; Sorianu, Contrapunct, 81-84; Petroveanu, Traiectorii, 296-298; Cândroveanu, Alfabet, 183-186; Mincu, Poezie, 145-147; Barbu, O ist., 95-97; Piru, Poezia, II, 266-271; Raicu, Critica, 363-368; Alexiu, Ideografii, 164-166; Iorgulescu, Scriitori, 137-140; Alboiu, Un poet, 207-208; Ruja, Valori, 113-115; Dimitriu, Singurătatea, 191-197; Lit. rom. cont., I, 686-687; Popa, Competență, 269-285; Tuchilă
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
nou în perioada 1873-1876 și în 1894. În aceste situații se recurge la subterfugii, și R. va pătrunde în Austro-Ungaria sub denumirile „Unul pentru altul” sau „Pruncul”. De la apariție titlul este imprimat cu caractere latine, în timp ce articolele se culeg în alfabetul de tranziție. Din 1861 o parte din text se tipărește cu litere latine, cum se va face, doi ani mai târziu, cu întregul ziar. Pentru întâia dată, în 1864 se editează un supliment duminical („Românul de duminică”), pentru a se
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
oarecare vibrație, concesiile fiind aici mai rare. A scris și eseuri despre scriitorii clasici (Mihai Eminescu, V. Alecsandri, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu ș.a.) și despre limba literară. A contribuit la lansarea editării clasicilor români în Republica Moldova și la trecerea de la alfabetul latin la cel chirilic. A tradus mult, fără să exceleze: Hamlet de William Shakespeare, Cântecul șoimului de Maxim Gorki, Vladimir Ilici Lenin de Vladimir Maiakovski ș.a. SCRIERI: Poezii, Chișinău, 1947; Lumina, Chișinău, 1948; O zi neuitată, Chișinău, 1952; Doina mulțumirii
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]