2,739 matches
-
rezervă. Doză zilnică necesară depinde de vîrsta și este: · la adult necesarul este de 150-200 mcg · la copil în primul an de viață , 40-60 mcg, · la preșcolarii 70-90 mcg\zi , · la școlari 120-150 mcg\zi. Principale surse sunt: sarea iodată, algele, peștii de apă sărată, fructele de mare, nucile-verzi (siropdulceata). Cînd aportul de iod scade se folosește iodul din rezerva scazind astfel sinteză normală. Prin carenta de iod se declanșează fenomenul de mărire în volum a tiroidei care se numeste gușa
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
dezoxiribonucleici . D (+) Xiloza se întâlnește sub formă de poliglucide (xilani) însoțind celuloza mai ales în partea lemnoasă a plantelor; paie, coceni, lemnul de stejar și gorun, sâmburii de caise și coaja de nuci. Se mai găsește în gume, mucilagii și alge. În stare pură, xiloza este o substanță cristalină, dulce, solubilă în apă și dextrogiră. Este numită și zahăr de lemn. L (+) Arabinoza este răspândită în liliaceae, dar se întâlnește mai mult sub formă de poliglucide, numite arabani, în borhotul de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
întâlniți în semințele oleaginoaselor și leguminoaselor, precum și în semințele germinate de cereale. Ergosterolul a fost izolat pentru prima dată din cornul de secară (Secale cornutum) și din drojdii. În cantități mai mari se găsește în ciuperci, drojdii, gălbenuș de ou, alge, iar în cantități mai mici în toate țesuturile animale. Este o provitamină D2, întrucât prin iradiere cu raze ultraviolete se transformă în ergocalciferol (vitamina D2) cu acțiunea antirahitică. 3.2.3.Acizii biliari Acizii biliari sunt substanțe înrudite din punct
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sau țesut adipos) și care din punctul de vedere al structurii chimice sunt, în general, compuși izoprenoidici. 7.3.1.Vitaminele A - retinolii Vitaminele A se formează în țesuturile animale prin transformarea provitaminelor A denumite caroteni, pigmenți polinesaturați din plante, alge și microorganisme. Carotenii se găsesc în cantități mari în vegetalele verzi și galbene (spanac, varză, morcovi, salată, ceapă verde). Provitaminele A, preluate de animale odată cu hrana vegetală, sunt apoi scindate oxidativ în peretele intestinal sau ficat cu formare de vitamina
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
lor în sistem depășește un anumit prag (capacitatea sistemelor de a-i descompuneă atunci devin nocivi. De exemplu, în cazul ecosistemelor acvatice, atunci când acești poluanți pătrund în cantități ridicate determină dezechilibre semnificative, manifestate în special prin proliferarea unor populații de alge (“înflorirea 40 apelor” = eutrofizareă. Această masă mare de alge, crează prin moarte și descompunere stări de hipoxie, scăderea concentrației oxigenului din apă, mai ales în zona bentală, stări care conduc la simplificarea structurii și implicit a funcțiilor biocenozelor și în
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de a-i descompuneă atunci devin nocivi. De exemplu, în cazul ecosistemelor acvatice, atunci când acești poluanți pătrund în cantități ridicate determină dezechilibre semnificative, manifestate în special prin proliferarea unor populații de alge (“înflorirea 40 apelor” = eutrofizareă. Această masă mare de alge, crează prin moarte și descompunere stări de hipoxie, scăderea concentrației oxigenului din apă, mai ales în zona bentală, stări care conduc la simplificarea structurii și implicit a funcțiilor biocenozelor și în final la scăderea productivității biologice. Trăsăturile caracteristice ale fenomenului
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
este scăderea transparenței apei, deci a cantității de lumină care pătrunde în apă, ceea ce conduce la scăderea intensității fotosintezei și la scăderea bruscă a productivității primare, prin scăderea cantității de oxigen solvit în apă. Chiar după dispariția peliculei de petrol, algele planctonice afectate mai grav, se refac mai greu, locul lor fiind luat de alte specii de alge mai rezistente, ceea ce determină schimbări profunde în structura biocenozei (Ramade, 1977). Petrolul din peliculă suferă treptat transformări, unele din produse, cele mai volatile
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
intensității fotosintezei și la scăderea bruscă a productivității primare, prin scăderea cantității de oxigen solvit în apă. Chiar după dispariția peliculei de petrol, algele planctonice afectate mai grav, se refac mai greu, locul lor fiind luat de alte specii de alge mai rezistente, ceea ce determină schimbări profunde în structura biocenozei (Ramade, 1977). Petrolul din peliculă suferă treptat transformări, unele din produse, cele mai volatile se evaporă și ajung în atmosferă, altă parte este dispersată în apă, ceea ce sporește treptat suprafața de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
deteriorează adesea rețelele trofice care reprezintă practic compartimentul de ciclare a elementelor minerale, conducând la modificări profunde ale circuitelor biogeochimice. De exemplu, în cazul circuitului oxigenului în ecosistemele acvatice, acesta este afectat ca urmare a diminuării procesului de înmulțire a algelor dacă se aplică pesticide, deci o scădere a cantității de oxigen pe care acestea ar putea-o produce. Scăderea cantității de oxigen din apă poate apare ca o consecință indirectă, prin reducerea sau eliminarea zooplanctonului ierbivor, fenomen care ar determina
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
se aplică pesticide, deci o scădere a cantității de oxigen pe care acestea ar putea-o produce. Scăderea cantității de oxigen din apă poate apare ca o consecință indirectă, prin reducerea sau eliminarea zooplanctonului ierbivor, fenomen care ar determina proliferarea algelor filamentoase de la suprafața apei, ceea ce are drept consecință reducerea transparenței apei, deci scăderea intensității procesului de fotosinteză în straturile profunde și diminuarea cantității de oxigen în aceste straturi. Inhibarea procesului de fotosinteză determinată de acțiunea pesticidelor, conduce pe de o
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
toxic, dar sărurile sale solubile (de exemplu sulfatul de zincă s-au dovedit a fi extrem de toxice. În ecosistemele acvatice, speciile acumulează zinc din sediment sau din apă în cantități impresionante, uneori mult mai mult decât le este necesar. La alge, coeficientul de acumulare a zincului poate ajunge până la 1000. Toxicitatea sulfatului de zinc a fost pusă în evidență la o serie de specii de microcrustacee acvatice (de exemplu Dafnia magna și Acantacyclops miridisă, la insecte, pești, moluște, asupra cărora acest
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
soluri poluate cu cadmiu, poluare datorată exploatărilor miniere din zonă (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Eutrofizarea Prin eutrofizare se înțelege creșterea artificială și nedorită a aprovizionării cu nutrienți, în special P și N a ecosistemelor acvatice, având ca efect intensa proliferare a algelor și macrofitelor și acumularea în cantități excesive a substanței organice incomplet descompuse. Eutrofizarea poate fi naturală sau culturală (accelerată). În cazul eutrofizării naturale, cauza este acumularea treptată de nutrienți și materiale transportate de apă de la suprafața terenurilor (eroziuneă sau din
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
organismelor din apele dulci este mai mare decât cea a factorilor de concentrare ale organismelor din apele marine. gradul de contaminare al mediului. Concentrația elementelor radioactive este direct proporțională cu gradul de activitate. Temperatura poate influența concentrația radionuclizilor. Totuși, asupra algelor din apele dulci, nu se observă o scădere sau o creștere a efectului radionuclizilor în funcție de temperatură, în schimb, la pești, concentrația stronțiului în organisme, crește cu creșterea temperaturii. Vârsta organismului sau stadiul de dezvoltare. La toate organismele tinere care au
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în aval de punctul de deversare și pe verticală, poate ajunge la jumătate din adâncimea apei. Perturbarea ciclului termic sezonal, care se poate manifesta în mai multe feluri: prelungirea verii fenologice, exprimată prin dezvoltarea biocenozelor, mai ales a producătorilor primari (alge și macrofiteă, cu alte cuvinte sezonul de dezvoltare a producătorilor primari. La noi în țară, dezvoltarea normală a acestor plante se face dei aprilie-mai până în octombrie-noiembrie. În cazul deversării apelor de răcire, vara fenologică de prelungește din februarie până în decembrie
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
aluviuni fine care duc la sărăcirea faunei bentonice specifice zonei litorale, faună ce reprezintă baza trofică a multor specii de pești. În zonele litorale are loc o reducere a florei macrofite și în același timp o înmulțire explozivă a fitoplanctonului (alge). Prin moartea și descompunerea fitoplanctonului se crează condiții avansate de hipoxie (carență de oxigen dizolvat în apăă datorită mortalității crescute din zona litorală a acestor organisme. O altă consecință a construirii barajului o reprezintă bariera creată în calea migrației peștilor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
o suprafață de 361km2 și înregistrând o adâncime maximă de 94m. Izvoarele fierbinți sunt un alt element caracteristic Parcului Yellowstone, fiecare dintre ele fiind unicate din punct de vedere al temperaturii apei, ratei de scurgere, chimismului apei, conținutul de bacterii, alge și oxizi care le conferă culori splendide etc. Se estimează la cca. 3500 numărul izvoarelor din parc, unele dintre ele fiind izvoare cu lac, altele izvoare cu terase peste care se revarsă apa fierbinte, cum e cazul Mammoth Hot Springs
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
impresionante, de aceea au primit nume pitorești: Izvorul Cleopatrei, Terasa de Obsidian, Terasa Jupiter, Terasa Minerva, Terasa de Opal etc. Izvoarele acestea fierbinți au în general o temperatură a apei de cca. 73șC, un colorit variat în funcție de prezența unor bacterii, alge, oxizi. Algele termale suportă temperaturi de 75șC și au un colorit foarte variat: alb strălucitor, galben, verde, maro, oranj. Multe din terasele colorate conțin microorganisme fotosintetice care creează adevărate covorașe ce acoperă izvoarele fierbinți. Între microorganismele care trăiesc în aceste
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
aceea au primit nume pitorești: Izvorul Cleopatrei, Terasa de Obsidian, Terasa Jupiter, Terasa Minerva, Terasa de Opal etc. Izvoarele acestea fierbinți au în general o temperatură a apei de cca. 73șC, un colorit variat în funcție de prezența unor bacterii, alge, oxizi. Algele termale suportă temperaturi de 75șC și au un colorit foarte variat: alb strălucitor, galben, verde, maro, oranj. Multe din terasele colorate conțin microorganisme fotosintetice care creează adevărate covorașe ce acoperă izvoarele fierbinți. Între microorganismele care trăiesc în aceste ape fierbinți
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
nu au înregistrat niciodată ploi. Climatul este atât de arid încât munții din jur, care ating 6885m înălțime, nu au ghețari permanenți. Unele locații din Atacama primesc ceva umiditate din ceața marină numită camanchaca, ce oferă suficientă umiditate pentru dezvoltarea algelor, lichenilor sau chiar și a unor cactuși. Alte regiuni nu primesc însă această ceață, iar peisajele dezvoltate în lipsa umidității sunt cu totul unice, amintind de peisaje extraplanetare. Atacama a intrat în circuitul economic odată cu descoperirea zăcămintelor de salpetru de Chile
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
obiectelor, persoanelor, sentimentelor, gândurilor se fluidizează. Jocul poetic constă în a găsi tocmai asocierile de cuvinte neobișnuite, contradictorii, absurde pentru logica omului obișnuit, dar care, în contextul, mai larg al poeziei, reușesc să transmită o stare ("tu privești cu o algă pe ochi/ liniile destinului pe o mână fără linii", Corsaj pierdut). Poate tocmai pentru că imaginile create sfidează logica e nevoie ca starea, ideea poetică să fie transmisă printr-un discurs realizat din adăugiri succesive, asemenea unui bulgăre de zăpadă care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se revalorifică vechi motive romantice, există o oarecare prospețime a limbajului poetic atât în exclamațiile retorice ("o, melancolia atlasului geografic!", "Ce echinocțiu nesperat/ între zi și noapte,/ Anna-Mad,/ Ce resemnată eternitate" - fie ele și sub forma unor avertismente: Sunt îndrăgostitul algelor, Anna-Mad,/ îți spuneam atunci, sunt spărgătorul de visuri/ teme-te de mine!"), cât și în secvențele în care erotismul se realizează prin aglomerarea elementelor descriptive ("Anna-Mad, părul tău despletit era un oraș/ pavoazat cu bandiere lungi, negre și violete./ Pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
bucuriei", "întâlnirea cu tine a fost o ciocnire de planete" sau "Un arbore, ca o trompetă/ ne așteaptă pe marginea serii, un arbore de sugativă,/ (...) Purtam în nări o respirație de vată/și pe ochi, ca un stindard,/ voaletă de alge." După un debut de succes cu volumul Cântarea Cântărilor, caracterizat printr-o poezie aluzivă, bazată pe intertext care stârnise și admirația lui Arghezi, Marcel Breslașu se orientează spre o literatură didactică, Niște fabule - mici și mari pentru mari și mici
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
geamuri: "Iubita mea cu reflexe de amurg pe pulpele albe ca sideful/ îmi șoptea surâzând neutral: - Frigul a încrustat pe geam o hartă", "- Adu-mi ochianul. Nu-i un plan e un întreg continent;/ iată plante tentaculare și arbori cu alge rămase pe ramuri,/ a fost desigur aici un țărm tropical și un ocean". Privirea prin ochean înseamnă nu atât apropiere a necunoscutului, cât refacere a lui și cum universul imaginar poartă semnele unei existențe certe, nu poate fi negat pentru că
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
întâmplări", Vechime). Tonul capătă uneori accente oraculare, poetul, sub impactul peisajului halucinant al suferinței universale, trăiește obsesiv coșmarul căderii: "bunda iernii-o să ne-ngroape,/ marea ne-o căra la fund.// Și pe-ntinderea opacă/ de cenuși, de scoici, de alge,/ antebrațul cât o cracă/ va da lemn pentru catarge." (Elegie). Metamorfoza în lumea vegetalului este departe de a fi un semn al renașterii, căci transformarea are ca punct final tocmai o ipostază moartă a lemnului tranformat, prelucrat și sortit pieirii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al actului s-a pierdut, a devenit inutil, nici măcar moartea nu mai capătă vreo semnificație în această lume a absurdului acceptat ca făcând parte din banalul cotidian. Ultima strofă alterează sensul textului, ducând totul spre burlesc, spre parodie, "Apele purtau alge cu miros de iod/ și din canaturi Luna s-a desprins ca un gong/ când suia olandezul de la tropice/ profilul orizontului cât o minge de ping-pong". Se întrevăd și aici contururile unui posibil tablou, redimensionarea se realizează prin prisma unui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]