1,413 matches
-
de reportaje Sânge românesc pentru lumea nouă (I-IV, 1942, în colaborare). Publică poezie, proză, critică literară și recenzii în „Bilete de papagal”, „Orizonturi noi” (Bacău), „Cronicarul”, „Secolul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Calendarul”, la care redactează și cronica literară, „Convorbiri literare”, „Almanahul muncii românești”, „România”, „Universul”, „Țara noastră”, la care e redactor, „Neamul românesc”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră” ș.a., dar îndeosebi în „Gândirea” (cu o colaborare neîntreruptă între 1931 și 1944). A mai semnat Nicolae Ancuța Rădoi, Andronic și Sandu Plavie. Abia după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 15 mai 1929 și 15 octombrie 1939, apoi lunar, între 1 noiembrie 1939 și martie-aprilie 1940. Redactor fondator: I. Ludo. Editează „Almanahul «Adam»”. A. nu anunță în primul număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
de la Universitatea din Cluj (1919-1934, 1938-1946, din 1991). Este o asociație cu caracter cultural-științific, urmărind, în prima fază, solidarizarea prin limbă și cultură națională, promovarea cercetării folclorului și a obiceiurilor populare, susținerea literaturii și a culturii proprii prin editarea de almanahuri, reviste și prin tipărirea unor scrieri de seamă ale culturii naționale, prin întâlniri și reuniuni muzical-literar-artistice (serate literare și muzicale, baluri și „seri de cunoștință”, echipe de dansatori etc.), în vederea unificării culturale și politice a tuturor românilor. În timpul primului război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
de prenumerare și colectare de fonduri. În noiembrie 1894, când se credea că fuseseră depășite toate obstacolele, revista este oprită sub pretextul că nu ar fi fost conformă cu statutele societății. Chendi a propus atunci ca societatea să editeze un almanah, pentru care s-a și pornit o acțiune de colectare de material. Din cauza greutăților întâmpinate, almanahul a putut să apară abia în 1901, sub titlul „Almanahul Societății de Lectură «Petru Maior»”, în întâmpinarea împlinirii a patruzeci de ani de la înființarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
obstacolele, revista este oprită sub pretextul că nu ar fi fost conformă cu statutele societății. Chendi a propus atunci ca societatea să editeze un almanah, pentru care s-a și pornit o acțiune de colectare de material. Din cauza greutăților întâmpinate, almanahul a putut să apară abia în 1901, sub titlul „Almanahul Societății de Lectură «Petru Maior»”, în întâmpinarea împlinirii a patruzeci de ani de la înființarea societății. Au colaborat Titu Maiorescu, Ioan Slavici, At. M. Marienescu, Constanța Dunca-Schiau. Almanahul va reapărea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
fost conformă cu statutele societății. Chendi a propus atunci ca societatea să editeze un almanah, pentru care s-a și pornit o acțiune de colectare de material. Din cauza greutăților întâmpinate, almanahul a putut să apară abia în 1901, sub titlul „Almanahul Societății de Lectură «Petru Maior»”, în întâmpinarea împlinirii a patruzeci de ani de la înființarea societății. Au colaborat Titu Maiorescu, Ioan Slavici, At. M. Marienescu, Constanța Dunca-Schiau. Almanahul va reapărea în 1929 la Cluj, marcând și un deceniu de la Marea Unire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
Din cauza greutăților întâmpinate, almanahul a putut să apară abia în 1901, sub titlul „Almanahul Societății de Lectură «Petru Maior»”, în întâmpinarea împlinirii a patruzeci de ani de la înființarea societății. Au colaborat Titu Maiorescu, Ioan Slavici, At. M. Marienescu, Constanța Dunca-Schiau. Almanahul va reapărea în 1929 la Cluj, marcând și un deceniu de la Marea Unire și bucurându-se de colaborarea unor nume prestigioase, ca N. Iorga, Iuliu Maniu, Emil Hațieganu, Octavian Goga, N. Drăganu, Onisifor Ghibu, Vasile Goldiș, Al. Ciura ș.a. Literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
Eminescu (în colaborare cu Jean Bart și Const. Calmuschi). Fragmente dintr-o dramă istorică închinată lui Ștefan cel Mare la comemorarea din 1904 a domnitorului, au apărut în „Calendarul Ligii Culturale” (1907). Altă dramă, Voichița, este publicată, tot fragmentar, de „Almanahul Ligii Culturale” pe 1909. „Cu învoirea autorului”, a tradus împreună cu D. Nanu o piesă a lui François Coppée, Pour la Couronne (Pentru sceptru, 1898). Tot împreună cu D. Nanu a tălmăcit tragedia lui Corneille, Cidul. Din 1909 este membru al Societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai târziu, într-un almanah medical din Berlin: ,, Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor din orașele de provincie, sub domnia actualului principe, a determinat pe medicii de aici (din Iași), să exprime prin baterea unei medalii (la Voigt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
B. devine în scurt timp cunoscut lumii literare de dincolo și de dincoace de munți. Colaborează cu versuri, memorialistică, publicistică literară și traduceri (din Shakespeare, Goethe, Schiller, Lenau ș.a.) la „Familia”, „Foaia literară”, „Sămănătorul”, „Evenimentul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Românul” din Arad, „Almanahul scriitorilor de la noi”, „Gazeta Transilvaniei”, „Cosinzeana”. A semnat și cu pseudonimele I. Corbea și Sorin. O parte din versurile risipite prin diferite periodice vor fi adunate de Horia Petra-Petrescu într-un volum, Înviere și alte poezii (1924), publicat la Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
ȚARA FAGILOR, almanah care apare la Cernăuți - Târgu Mureș din 1992, editat de Societatea Culturală Arboroasa din Cernăuți. Redactor: Dumitru Covalciuc. Fiecare volum se deschide, de obicei, cu un „cuvânt înainte” al unei personalități culturale (subliniindu-se caracterul publicației de „muzeu al valorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
la Bucovina (Lupta de la Dumbrava Roșie de N. Iorga, Moldova față cu cedarea Bucovinei de Mihai Eminescu, Cântare Bucovinei de Tudor Arghezi). Dacă după 1989 istoria și literatura zonei se va afla în atenția mai multor reviste, partea inedită a almanahului constă în publicarea masivă, generoasă, a mărturiilor unor oameni deportați în Siberia. Fără a fi scriitori, supraviețuitorii acestui martiriu realizează o frescă tulburătoare, plină de dramatism, a calvarului prin care au trecut. Etapele deportării, vânătoarea de oameni, tinerețea (sau viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
în redacția ziarelor „România viitoare” (condusă de Pavel Apostol), „Tribuna nouă” (Cluj, 1945-1948), „Ardealul nou” (1946) și „Lupta Ardealului” (1946-1949). Are un rol important în înființarea, pe lângă acest din urmă jurnal, în 1948, a unui supliment literar care va deveni „Almanahul literar” în 1949, apoi „Steaua” în 1954, revistă la a cărei fondare joacă de asemenea un rol determinant. În 1957 participă la înființarea la Cluj a săptămânalului de cultură „Tribuna”, dar în același an demisionează din redacție în semn de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
Letopisițile Valahiei și Moldaviei, întreprindere realizată abia în 1852, și pregătea apariția, întîmplată în 1841, a unei publicații de documentație istorică, Arhiva românească. Cumpără tipografie și începu să editeze cărți. Scoase, începînd din 1842, la "Cantora Foaiei Sătești", foarte bune Almanahuri de învățătură și petrecere. Dar mai ales, în 1840, când împreună cu V. Alecsandri și C. Negruzzi luase direcția Teatrului Național, apăru din inițiativa sa Dacia literară, întîia revistă literară organizată, care nu avu îngăduința de a continua mai mult de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai tarziu, într-un almanah medical din Berlin: Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor din orașele de provincie, sub domnia actualului principe, a determinat pe medicii de aici (din Iași), să exprime prin baterea unei medalii (la Voigt
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reversului, nu credem că greșim prea mult dacă considerăm opera respectivă drept o primă medalie ce amintește indirect de activitatea teatrului ieșean”. Tot acolo arătăm că „Aceasta nu înseamnă că subscriem afirmațiilor Luanei Popa, pe care le exprimă în Spectacol, Almanah Tribuna, aprilie 1988, pag.56: «De 150 de ani, un astfel de document (medalistic n.n.) evocă un moment de referință în dezvoltarea artei dramatice românești, prima reprezentare în limba română a operei„Normă” la Iași... În amintirea acestui eveniment deosebit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
omagierea lui Titu Maiorescu. R.j. reprezintă unul dintre cele mai importante momente de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; Dicț. lit. 1900, 742-743; Corneliu Crăciun, Societățile academice române din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
În 1947 devine membru al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, iar din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor. Participă la viața literară clujeană postbelică încă de la primele ei coagulări: în martie 1949 se numără printre colaboratorii publicației „Împreună. Almanah literar”/ „Együtt. Irodalmi almanach”/, iar în decembrie același an se află, alături de A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Aurel Rău ș.a., între fondatorii revistei „Almanahul literar”. Timp de un an, în 1950-1951, frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
clujeană postbelică încă de la primele ei coagulări: în martie 1949 se numără printre colaboratorii publicației „Împreună. Almanah literar”/ „Együtt. Irodalmi almanach”/, iar în decembrie același an se află, alături de A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Aurel Rău ș.a., între fondatorii revistei „Almanahul literar”. Timp de un an, în 1950-1951, frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Revine la Cluj și lucrează ca „redactor tehnic” la „Almanahul literar”, apoi la „Steaua” până în 1971, când trece, în calitate de redactor-șef adjunct, la revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
se află, alături de A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Aurel Rău ș.a., între fondatorii revistei „Almanahul literar”. Timp de un an, în 1950-1951, frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Revine la Cluj și lucrează ca „redactor tehnic” la „Almanahul literar”, apoi la „Steaua” până în 1971, când trece, în calitate de redactor-șef adjunct, la revista „Tribuna”, de unde a fost pensionat în 1985. A debutat la „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1941), cu studiul Natura în poezia lui Eminescu. Primele poezii, apărute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
folcloric în poezia lui Tudor Arghezi (în „Caiete critice”), iar prima poezie a publicat-o în 1967 în „Luceafărul”. Debutează editorial în 1971, cu volumul Poeme, care va fi urmat de alte câteva cărți de poezie. A colaborat la „Luceafărul”, „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, „Analele Universității București”. Lirica este la B., de sorginte cerebrală. Aluziile livrești - nu puține - se încadrează firesc în fluxul discursului poetic, înfiorat de o acută senzație de neliniște, de teamă, dar o teamă calmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
Ă). J. Popper. - Petru Dumitriu: „Bijuterii de familie”, I; Analiză socială și amănunt semnificativ. În: Flacăra, nr. 40 (92), 8 oct. Ibidem, II. Personagiile. Ibidem, nr. 41 (93), 15 oct. Petre Hossu. - Petre Dumitriu: „Bijuterii de familie”, EPLA, 1949. În: Almanahul literar, Cluj, an I, nr. 1, dec. 1949: „Povestirea lui P. Dumitriu a știut să surprindă Într-un chip mișcător solidaritatea caldă a clasei muncitoare cu lupta țăranilor pentru libertatea din sângerosul an 1907. (Ă). Nici figurile din cealaltă lume
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Luca, Flacăra, nr. 20, 20 mai).l O nouă mârșăvie a slugilor dolarului (M. Novicov, Flacăra, nr. 19, 13 mai). 1 Trei schimburi pentru pace (Mihnea Gheorghiu, Viața românească, nr. 6).1 Gunoierul istoriei și steagul „Națiunilor Unițe”(Geo Dumitrescu, Almanahul Literar, Cluj, 8 iul.).l Vă sună sfârșitul, șerpi titoiești (Eugen Frunză, Contemporanul, nr. 201, 11 aug.).1 Moscova - centrul spiritual al lumii progresiste (M.T. Vlad, Contemporanul, nr. 202, 18 aug.).l Hai la vot să votăm (Al. Ion, Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vigilența și capacitatea ideologică a criticului respectiv, efortul său de a contribui, prin actul analitic, la creșterea forței mobilizatoare a noii literaturi. Până În martie 1950 cam acesta a fost traseul receptării critice al nuvelei Ana Roșculeț: de la lauda fără rezerve (Almanahul literar, din Cluj) până la opiniile moderat-Încurajatoare (Viața românească, Flacăra, Contemporanul). Spre sfârșitul lunii februarie, Însă, Flacăra trage un semnal de alarmă asupra nuvelei În discuție, semnal venit din partea „criticii de massă”; nimeni nu-l bagă În seamă; după exact o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cerceteze cât mai multe aspecte ale realității. Și pasajele mai șovăitoare, mai neclare, petele de umbră care Întunecă din loc În loc figurile eroilor, arată că scriitorul trebuie, În același timp, să se aplece cu grijă neobosită asupra operei sale”. Decembrie, Almanahul literar 21, Cluj: „Talentul de prozator al lui Marin Preda n-are nevoie de prime de Încurajare. El s-a afirmat de la Început În paginile literare ale cotidienelor Timpul și Ecoul, ale Revistei Literare și-n volumul de nuvele, Întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]