1,411 matches
-
, publicație apărută la Timișoara în 1934 și 1935, apoi între 1938 și 1942, girată fiind de Romulus Golopenția. Almanahul își propune să înfățișeze „roadele activității Banatului pe tărâm industrial, comercial și cultural”, devenind din 1938 „un magazin literar în mic”. Versuri publică Gr. Popiți, C. Miu-Lerca, Iustin Ilieșiu. Nicolae Tomiciu semnează o lungă nuvelă istorică. Sectorul publicisticii este mai
ALMANAHUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285288_a_286617]
-
Dumitru Radulian din Quevedo, Mircea Oprită din Du Fu, Marian Papahagi din Eugenio Montale. Ioana Parau propune o versiune românească a unei proze de mai mari dimensiuni, aparținând lui Edgar Wallace, Enigmă cheii de argint, titlu care devine și genericul almanahului. Pot fi, de asemenea, citite notele de călătorie în Turcia ale lui Petre Bucșa, aforisme celebre culese de Ștefan Blăjan și epigrame de Vasile Lângă. D.B.
ALMANAHUL ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN CLUJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285280_a_286609]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII DE LECTURĂ „PETRU MAIOR”, publicație apărută la Budapesta între 1901 și 1918, și la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire, vechea societate de lectură a studenților români de la Budapesta devine „Centrul «Petru Maior»”, iar almanahul reunește strădaniile tinerilor cărturari pentru ridicarea culturală a neamului. În anul inaugural, într-o Prefață semnată de „comisiunea literară”, se afirmă că ideea editării acestei publicații datează încă din 1885, la 25 de ani de la înființarea Societății, când scriitorii români
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
de „comisiunea literară”, se afirmă că ideea editării acestei publicații datează încă din 1885, la 25 de ani de la înființarea Societății, când scriitorii români intenționaseră să-și dea concursul în vederea scoaterii la lumină, din cinci în cinci ani, a unui almanah care să facă „cinste societății și neamului”. Primul număr, apărut abia în 1901, primește aviz favorabil din partea membrilor grupului academic, pentru publicarea istoricului societății. Partea literară cuprinde versuri de Zaharia Bârsan, Teodor Murășanu ș.a., proză de I. Agârbiceanu (În sat
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
ALMANAHUL ÎNVĂȚĂTORULUI ROMÂN, publicație editată la Sibiu în 1899 și 1900, întocmită de Iosif Velcean. Almanahul se vrea „un loc de întâlnire comună”, unde toți dascălii români „să-și poată da mâna, spre a se ajutora”, înfrățiți în greaua luptă „ce
ALMANAHUL INVAŢATORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
ALMANAHUL ÎNVĂȚĂTORULUI ROMÂN, publicație editată la Sibiu în 1899 și 1900, întocmită de Iosif Velcean. Almanahul se vrea „un loc de întâlnire comună”, unde toți dascălii români „să-și poată da mâna, spre a se ajutora”, înfrățiți în greaua luptă „ce duc pentru luminarea poporului român” (Prefață). Rubrici: „Notițe din tipic”, „Cronologie pe anul 1900”, „Date
ALMANAHUL INVAŢATORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
ALMANAH „ROMÂNIA LITERARĂ”, publicație apărută la București între 1984 și 1990. Primul volum - sub genericul Aventuri ale memoriei și fanteziei - cuprinde o antologie de povestiri „cu un caracter mai puțin obișnuit”, în majoritate texte inedite pentru cititorul român, traduse din autori
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
ale memoriei și fanteziei - cuprinde o antologie de povestiri „cu un caracter mai puțin obișnuit”, în majoritate texte inedite pentru cititorul român, traduse din autori străini, completate, însă, cu alte șase povestiri originale din literatura noastră, scrise anume pentru acest almanah de Haralamb Zincă, Ioan Suciu, Eugen Teodoru, Petre Vârlan, Ion Ochinciuc și Pan Izverna. Cele mai multe tălmăciri aparțin lui Nicolae Nicoară, căruia i se alătură Horia Matei și Andrei Bantaș. Ediția din anul următor reproduce, în secțiunea inițială, „o serie de
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
ALMANAHUL ȘCOLARILOR, publicație apărută la București în 1947. Editat de Ministerul Educației Naționale (ministru fiind Ștefan Voitec), volumul își propune să adune un material cât mai diversificat, menit „să descrețească frunțile ostenite de studiu” ale tinerilor (Cuvânt înainte). Proză semnează Ionel
ALMANAHUL SCOLARILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285292_a_286621]
-
ALMANAHUL VIEȚII IEȘENE, publicație apărută la Iași între 1931 și 1933. Redactor: H. Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
ALMANAHUL VIEȚII IEȘENE, publicație apărută la Iași între 1931 și 1933. Redactor: H. Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor fiind doar H. Burileanu-Grancea. Programul, așa cum reiese din Avertismentul primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII SCRIITORILOR ROMÂNI, publicație apărută la București în 1912 și 1913, patronată de Societatea Scriitorilor Români. O Precuvântare nesemnată anunță intenția de a întări „dragostea pentru literatura națională”. Se publică poezii, proză, dramaturgie originală, dar și traduceri din literatura universală
ALMANAHUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
literatura națională”. Se publică poezii, proză, dramaturgie originală, dar și traduceri din literatura universală. Textele sunt de obicei însoțite de note biografice și de fotografii ale autorilor. Volumul din 1913 este ilustrat cu scene din războiul balcanic. Poeții incluși în almanah sunt George Coșbuc, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ion Minulescu, Elena Farago, Victor Eftimiu, Zaharia Bârsan, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, Mihail Săulescu, Carmen Sylva, iar prozatorii - Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu, Emil Gârleanu, D. Anghel, N. Davidescu
ALMANAHUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
ALMANAHUL TEATRULUI ROMÂNESC, periodic literar și artistic, apărut la București în 1943 și 1944, inițiat de Liviu Rebreanu, în calitate de director general al Teatrului Național din București. Odată cu volumul din 1944, își schimbă titlul în „Spectator. Almanahul teatrelor”. Redactor este C. Panaitescu
ALMANAHUL TEATRULUI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
ALMANAHUL TEATRULUI ROMÂNESC, periodic literar și artistic, apărut la București în 1943 și 1944, inițiat de Liviu Rebreanu, în calitate de director general al Teatrului Național din București. Odată cu volumul din 1944, își schimbă titlul în „Spectator. Almanahul teatrelor”. Redactor este C. Panaitescu. Liviu Rebreanu afirmă în articolul Un început și o ofrandă: „Un almanah adevărat ar putea să fie o oglindă a mișcării teatrale din cursul unei stagiuni, o colecție de urme ale zbuciumărilor multiple din care
ALMANAHUL TEATRULUI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
și 1944, inițiat de Liviu Rebreanu, în calitate de director general al Teatrului Național din București. Odată cu volumul din 1944, își schimbă titlul în „Spectator. Almanahul teatrelor”. Redactor este C. Panaitescu. Liviu Rebreanu afirmă în articolul Un început și o ofrandă: „Un almanah adevărat ar putea să fie o oglindă a mișcării teatrale din cursul unei stagiuni, o colecție de urme ale zbuciumărilor multiple din care răsar puținele momente de artă dramatică adevărată.” Partea de început cuprinde obișnuitul calendar, ilustrat cu medalioane evocând
ALMANAHUL TEATRULUI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMÂNIA JUNĂ”, periodic literar scos la Viena, în anii 1883 și 1888, de Societatea studenților români din capitala Imperiului Austro-Ungar. Editarea unui periodic literar a constituit unul dintre țelurile acestei asociații încă de la întemeiere. Un eficient sprijin
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
pedagogie, semnate de I. Popescu, fost membru al „României june”, eseuri ale lui I. G. Sbiera despre limba română și despre unitatea intereselor naționale, precum și un studiu de estetică al lui St. Velovan. Marcând pătrunderea definitivă a junimismului în Transilvania, almanahul editat de Societatea „România jună” reprezintă un moment important în evoluția periodicelor literare românești, oferind un model de selecție severă, călăuzită de un gust artistic superior. D.M.
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
Corneliu Sturzu, iar redactor responsabil - Constantin Pricop, secretar de redacție - Georgeta Iacobitz. Prima echipă de realizatori este formată din Emil Brumaru, Nichita Danilov, Daniel Dimitriu, Al. Dobrescu, Lucian Dumbravă, Grigore Ilisei, Horia Zilieru, Eugenia Coleman, Ana Vâlcu și Jack Mathyas. Almanahul a reapărut în 2002, redactor-șef fiind Cassian Maria Spiridon și redactor-șef adjunct Dan Mănucă. Rubrici: „Pagini de istorie”, „Istorii literare”, „Semne bune anul are”, „Țara la ea acasă”, „Priveliști românești”, „Meridiane”, „Literatura de pretutindeni”, „Poezie”, „Literatura SF”, „Hobby
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
a reapărut în 2002, redactor-șef fiind Cassian Maria Spiridon și redactor-șef adjunct Dan Mănucă. Rubrici: „Pagini de istorie”, „Istorii literare”, „Semne bune anul are”, „Țara la ea acasă”, „Priveliști românești”, „Meridiane”, „Literatura de pretutindeni”, „Poezie”, „Literatura SF”, „Hobby almanah”, „Aventuri... aventuri”, „Film”, „Umor”, „Acasă la...” „Eutherpe”, „Plastica”, „Enigmistica”, „Din lumea științei”, „Ochiul călătorului”, „Reportaje”, „De prin literaturi adunate”, „Memorii și memorialiști”. Semnează versuri Emil Brumaru, Ovidiu Genaru, Haralambie Țugui, Horia Zilieru, Liviu Antonesei, Nichita Danilov, Ioanid Romanescu, Cezar Ivănescu
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAȚĂ”, publicație apărută la București în 1946. Cuprinde o parte calendaristică, cu horoscop și sfaturi practice, urmată de o parte cultural-literară. Publică aici poezie Tudor Arghezi (Zăpadă) și H. Negrin (Schiță), iar proză, Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285305_a_286634]
-
, publicație apărută la București în 1931 și între 1939 și 1944. Almanahul cuprinde, alături de informații literare, o prezentare succintă a evenimentelor sociale și politice ale vremii, văzute din perspectiva ideologiei oficiale. Numărul din 1931 este ilustrat, sub aspect poetic, de nume prestigioase: Ion Minulescu (Păpușa automată), V. Voiculescu (Primăvara în cimitir, Pescuitorul
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
, publicație apărută la Orăștie în anul 1912, redactor fiind Sebastian Bornemisa. Almanahul își propune să înfățișeze „publicului românesc de pretutindeni mănunchiul scriitorilor români în viață din Transilvania, Ungaria și Banat, sau cel puțin originari de aici”, precum și să scoată la iveală scriitori „poate puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
Pitiș, P. Dulfu, Ioan Pușcariu, I. U. Soricu, I. Borcia, Ermil Borcia, A. Pop, Aron Cotruș, A. Emil Chiffa, Elena din Ardeal, V. Stoica, St. O. Iosif; dintre prozatori, I. C. Panțu, I. Agârbiceanu, Al. Ciura, Silvestru Moldovan, Liviu Rebreanu. Redactorul almanahului consemnează activitatea criticilor literari Ilarie Chendi și Ion Scurtu, evidențiază preocupările privind istoria ziaristicii românești transilvănene ale istoricului Ioan Lupaș, trece în revistă lucrările lui Onisifor Ghibu, subliniază meritele lui Silvestru Moldovan sau ale lui T. V. Păcățian în apariția
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]