7,716 matches
-
montan. Valoarea cea mai mare se înregistrează iarna (cu maxim în lunile decembrie - ianuarie), în etajul alpin, iar cea mai mică, vara, în etajul forestier al pădurilor de foioase. Nebulozitatea Se poate observa o creștere a nebulozității în raport cu altitudinea. La stația Câmpulung s-a înregistrat o nebulozitate medie anuală de 6,2 zecimi, iar în Iezer la peste 2000 m, nebulozitatea este de 7 zecimi, ceea ce a dus la formarea norilor. Numărul mediu anual al zilelor acoperite este de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
anual al zilelor acoperite este de 160 zile (45%), al celor noroase este de 134 zile, iar al celor senine este de 69 zile. Presiunea atmosferica În cadrul zonei studiate, presiunea atmosferică este de 947 mb, scăzând apoi odată cu altitudinea. Între presiunea atmosferică a lunii ianuarie și cea a lunii iulie există diferențe scăzute: 947,6 mb în ianuarie și 946,3 mb în iulie. ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic În arealul ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
abiotic de interes conservativ. ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0258 sunt prezente următoarele ecosisteme: păduri de foioase, păduri de foioase și conifere, păduri și rariști de conifere, tufărișuri de foioase de altitudine joasă, pășuni, terenuri agricole mixte/heterogene, ape dulci curgătoare din regiunea de munte și localități/intravilan. Speciile și habitatele definitorii sunt cele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Pentru tipul de habitatul 91E0, este definitorie specia Alnus glutinosa, ce se
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
generală a tipului de habitat Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. În zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie, la 200-700 m altitudine, se întâlnește aninul negru (Alnus glutinosa). Există zone în care ambele specii sunt prezente în amestec și chiar se hibridează. Regimul hidrologic este caracterizat de revărsări periodice ale apelor, provocate de topirea zăpezilor sau de ploi torențiale. Durata și intensitatea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
în etajul boreal, mai puțin frecvent în Carpații Occidentali. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus glutinosa) ș.a.; are acoperire de 80 - 100% și înălțimi de 15 - 25m la 50 de ani. Stratul arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus padus. Stratul ierburilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
lipsește (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Mediu natural Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
când are loc dezvoltarea larvelor. 6. Cerințe de habitat Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Utilizarea habitatelor acvatice din situl Natura 2000 - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este în mare măsură determinată de abundența de specii pradă. Habitatele preferate în sit de către specia Lutra lutra sunt localizate dea lungul cursului râului Brătia până la altitudinea de 800 – 900 m, pârâul Râușor, pârâul Năvrap și pârâul Brătioara până la altitudinea de 800 – 900 m. Vidra preferă în special zonele în care deranjul antropic de pe maluri este scăzut. Pe văile Brătiei și Brătioarei, vidrele sunt, în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
mare măsură determinată de abundența de specii pradă. Habitatele preferate în sit de către specia Lutra lutra sunt localizate dea lungul cursului râului Brătia până la altitudinea de 800 – 900 m, pârâul Râușor, pârâul Năvrap și pârâul Brătioara până la altitudinea de 800 – 900 m. Vidra preferă în special zonele în care deranjul antropic de pe maluri este scăzut. Pe văile Brătiei și Brătioarei, vidrele sunt, în general, timide și trăiesc ascunse, solitare - cea mai mare parte din viață, identificarea lor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de utilizare a acestor zone de către vidre. Habitatele favorabile sunt reprezentate de zonele umede, în special zonele de pe râul Brătia și confluența cu Râușor și Năvrap dar și pe pârâul Brătioara. Prezența vidrei a fost identificată de la altitudinea de aproximativ 500 m din sectorul din aval al sitului Natura 2000 până la altitudini de 800 – 900 m în amonte, atât pe valea Brătiei cât și pe valea Brătioarei. În urma evaluarilor din teren, s-a observat că semnele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
în special zonele de pe râul Brătia și confluența cu Râușor și Năvrap dar și pe pârâul Brătioara. Prezența vidrei a fost identificată de la altitudinea de aproximativ 500 m din sectorul din aval al sitului Natura 2000 până la altitudini de 800 – 900 m în amonte, atât pe valea Brătiei cât și pe valea Brătioarei. În urma evaluarilor din teren, s-a observat că semnele de prezență ale vidrei lipsesc din sectorul situat pe valea Brătiei între microhidrocentrala Brătia (Canton
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
2009. Specia a fost observată în toate stadiile ontologice (de la pontă la adult) în 58 de locații (din 136 de locații în care au fost înregistrate observații herpetofaunistice). Specia a fost identificată și la nivelul loc. Gămăcești, deși ca altitudine ar putea fi luată în calcul o zonă de suprapunere cu specia vicariantă Rana dalmatina în jumătatea de sud a sitului (până în jurul altitudinii de 700 – 800 m, conform literaturii de specialitate). Tabel 23 - Alte specii relevante: Bufo bufo
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
fost înregistrate observații herpetofaunistice). Specia a fost identificată și la nivelul loc. Gămăcești, deși ca altitudine ar putea fi luată în calcul o zonă de suprapunere cu specia vicariantă Rana dalmatina în jumătatea de sud a sitului (până în jurul altitudinii de 700 – 800 m, conform literaturii de specialitate). Tabel 23 - Alte specii relevante: Bufo bufo Nr. Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 10579 2. Denumirea științifică Bufo bufo 3. Denumirea populară Broasca râioasă comună / broasca râioasă brună 4. Observații Specia a
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Rana (Pelophylax) kl. esculentus Nr. Informație/Atribut Observație Codul speciei 779 Denumirea științifică Rana (Pelophylax) kl. esculentus Denumirea populară broasca verde de lac Observații Cu o distribuție probabil mai mare, specia a fost observată într-o singură locație din sit, la altitudinea de 548 m, pe malul stâng al Brătiei, în dreptul loc. Gămăcești. Nu a fost observată pe valea Brătioarei, deși nu este imposibilă prezența acesteia. Tabel 26 - Alte specii relevante: Triturus vulgaris Nr. Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 10599 2
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
mp (Meskee et al., 2009) B.7 Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Din estimările realizate ca urmare a studiilor de teren rezultă că suprafața însumată a habitatelor acvatice nu depășește 2.000 mp. La altitudini mai mari de 700 m (la nord de satul Cândești) nu au fost observate habitate cu condiții favorabile pentru specia Triturus cristatus (habitate acvatice mezo- spre eutrofe, cu 25-50% suprafață acoperită cu vegetație plutitoare, cf. Meskee et al. 2009) B.8
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
habitatele terestre care ar trebui să permită migrațiile scurte dintre ele și fluxul de gene. Limitele sitului urmăresc prea restrictiv lunca râurilor Brătia și Brătioara, excluzând o serie de habitate favorabile acvatice și terestre pentru tritonul cu creastă, de la altitudinea de aprox. 700 m și până la limita altitudinală de jos a sitului. La nivelul sitului R0SCI0258 este necesară extinderea limitelor sitului, în vederea asigurării integrării habitatelor terestre necesare dinamicii spațiale a speciei și asigurării unui statut legal de protecție
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de limita sitului, celălalt la 35 de metri de limita sitului). Limitele sitului urmăresc prea restrictiv lunca râurilor Brătia și Brătioara, excluzând o serie de habitate favorabile pentru tritonul cu creastă, precum smârcuri, bălți permanente, zone de băltire, de la altitudinea de aprox. 700 m și până la limita altitudinală de jos a sitului. Măsură activă: În vederea îmbunătățirii stării de conservare a tritonului cu creastă la nivelul sitului ROSCI0258 se propune transmiterea documentației necesare de fundamentare a extinderii sitului autorității
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
ne menținem o poziție rezervată. În România prezența speciei este descrisă în Carpații Orientali și unele zone din Carpații Meridionali, la altitudini ce variază între 500-1500 m ASL - Cogâlniceanu 1997. În nordul arealului de distribuție sunt descrise populații de joasă altitudine - cca. 200 m ASL, acestea fiind întâlnite în zona de piemont a Maramureșului, în păduri sau imediata apropiere a acestora, utilizând habitate precum bălți permanente cu apă limpede și rece în sezonul de reproducere - Covaciu-Marcov et al. 2007. În zona
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
ASL, acestea fiind întâlnite în zona de piemont a Maramureșului, în păduri sau imediata apropiere a acestora, utilizând habitate precum bălți permanente cu apă limpede și rece în sezonul de reproducere - Covaciu-Marcov et al. 2007. În zona Moldovei, populații de altitudine joasă - 340 m ASL - sunt descrise în zona Munților Tarcău, pe văile râurilor de munte în habitate precum cele descrise anterior - Gherghel și Ile 2006. Astfel, deși populații de Triturus montandoni la joasă altitudine sunt descrise în România, acestea sunt
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
2007. În zona Moldovei, populații de altitudine joasă - 340 m ASL - sunt descrise în zona Munților Tarcău, pe văile râurilor de munte în habitate precum cele descrise anterior - Gherghel și Ile 2006. Astfel, deși populații de Triturus montandoni la joasă altitudine sunt descrise în România, acestea sunt strâns legate de zonele montane, ale căror habitate nu sunt întâlnite în ROSCI0310. Totodată, datorită similitudinilor dintre Triturus montandoni și Triturus vulgaris, pot exista erori în determinarea speciilor, mai ales dacă vorbim de un
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
management Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se află pe teritoriul județului Suceava, Regiunea Nord-Est, având o suprafață de 876 ha - Tabel 4, Anexa 3.2 -. Coordonatele geografice ce delimitează situl sunt: 26° 16' 46" longitudine estică și 47° 29' 36" latitudine nordică. Altitudinea minimă este de 254 m, cea medie de 271 m, iar cea maximă de 288 m. Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este amplasat în întregime pe Podișul Sucevei, pe valea Râului Șomuzul Mare care este afluent al Șiretului. Acest sit cuprinde
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
intercalații subțiri de lignit din regiunea văii Moldova (Șoldănești, Rădășeni). Câteva nivele de gresii și gresii oolitice, în cuprinsul cărora se găsesc și puncte fosilifere mai importante, sunt distribuite în apropierea ariei naturale protejate. Primul nivel apare la 130150 m altitudine la SV de Botoșani (Curtești), urmat de nivelul situat la 220-240m, cu extindere mai mare, care se poate urmări de la V la Dorohoi (Șdendriceni) până la Burdujeni, pe stânga văii Suceava, în fața orașului Suceava, fiind o gresie oolitică
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
de la V la Dorohoi (Șdendriceni) până la Burdujeni, pe stânga văii Suceava, în fața orașului Suceava, fiind o gresie oolitică (oolitul de Burdujeni) cu frecvente exemplare de Ervillia dissita. La E de valea Șiretului, se găsește la 280-300 m altitudine, între Vlădeni - Brehuești - Corni. Ultimul nivel de gresii oolitice se individualizează în cuprinsul unui pachet de nisipuri de la partea superioară a Volhinianului. El se poate urmări din V, de la Pârtești, prin Bălăceana - S de Fălticeni (Șoldănești) - Hârtop - Valea
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
se individualizează în cuprinsul unui pachet de nisipuri de la partea superioară a Volhinianului. El se poate urmări din V, de la Pârtești, prin Bălăceana - S de Fălticeni (Șoldănești) - Hârtop - Valea Glodului - Dolheștii Mari. Acesta este situat la 520 m altitudine în V și coboară treptat spre SE până la 350 m în apropiere de valea Șiretului. Din datele de suprafață și de foraj rezultă că Volhinianul are grosimi mici de 200 m în marginea de NE a regiunii și câștiga
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
medie multianuală în cadrul sitului ROSCI310 Lacurile Fălticeni este de 8,7°C. La nivel lunar, temperatura aerului variază între -3,0°C în luna ianuarie și 19,7°C în luna iulie. Fragmentarea reliefului induce variații termice verticale, valorile cele mai scăzute înregistrându-se în altitudine pe parcursul anului prin diminuarea temperaturii medii anuale a aerului conform gradientului termic vertical de aproximativ 0,6°C/100 m. Climatul acestei regiuni este specific zonelor deluroase și de podiș. Înghețul timpuriu reprezintă momentul din an, în care temperatura medie a aerului
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]