1,200 matches
-
morală cere abținerea de la o asemenea conduit]. Dac] frecvență acestui comportament dep]șește un anumit nivel, de obicei media, atunci este vorba de egoism în sensul obișnuit al termenului. îi. Egoismul psihologic Aceia care percep egosimul (precum și opusul s]u, altruismul) din aceast] perspectiv] moral] și cred c] egoismul excesiv sau altruismul insuficient sunt printre principalele cauze ale majorit]ții problemelor sociale vor fi surprinși, contrariați și poate chiar șocați la citirea unor lucr]ri de etic]. În multe dintre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dep]șește un anumit nivel, de obicei media, atunci este vorba de egoism în sensul obișnuit al termenului. îi. Egoismul psihologic Aceia care percep egosimul (precum și opusul s]u, altruismul) din aceast] perspectiv] moral] și cred c] egoismul excesiv sau altruismul insuficient sunt printre principalele cauze ale majorit]ții problemelor sociale vor fi surprinși, contrariați și poate chiar șocați la citirea unor lucr]ri de etic]. În multe dintre acestea se susține c] toți indivizii sunt egoiști, iar egoismul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum ar fi sportul sau studiul istoriei. În str]dania să de a-și ajuta cât mai mult semenii, acest individ își dedic] tot timpul liber în scopul unor acte de altruism, renunțând la alte acțiuni benefice, care în mod normal i-ar aduce satisfacție. iv. Exclusivismul Anscombe și MacIntyre au militat pentru renunțarea în totalitate la sistemul etic bazat pe principii în favoarea unei abord]ri corespunz]toare a virtuții. Acest „exclusivism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atins probabil apogeul în scrierile multor scriitori victorieni din secolul al XIX-lea precum Ruskin, se bazeaz] pe supunerea femeii. „Virtuțile” la care se credea c] ar trebui s] aspire femeile reflect] adesea aceast] supunere - un exemplu clasic este „virtutea” altruismului, care a fost accentuat] de un mare num]r de scriitori victorieni. În ciuda acestei ambivalente bine fondate despre ideea de „virtute feminin]” totuși, multe femei din secolul al XIX-lea, incluzând un mare num]r care au fost interesate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab] decât creația special] a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab] decât creația special] a unui Dumnezeu bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unul de la altul, ci c] oamenii posed] un simț moral autentic și capacitatea de a distinge între bine și r]u. Acesta este aspectul care îi motiveaz]. S] analiz]m acum aspectele științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles în sensul metaforic al termenului, fiind de preferat scrierea între ghilimele: „altruism”. Atât teoria, cât și dovezile empirice în sprijinul amplorii „altruismului” biologic și al promov]rii acestuia de c]tre selecția natural] sunt sigure și bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles în sensul metaforic al termenului, fiind de preferat scrierea între ghilimele: „altruism”. Atât teoria, cât și dovezile empirice în sprijinul amplorii „altruismului” biologic și al promov]rii acestuia de c]tre selecția natural] sunt sigure și bine documentate. Deși victoria categoric] în lupta pentru existent] reprezint] cel mai bun rezultat posibil, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles în sensul metaforic al termenului, fiind de preferat scrierea între ghilimele: „altruism”. Atât teoria, cât și dovezile empirice în sprijinul amplorii „altruismului” biologic și al promov]rii acestuia de c]tre selecția natural] sunt sigure și bine documentate. Deși victoria categoric] în lupta pentru existent] reprezint] cel mai bun rezultat posibil, ea este adesea imposibil de atins, mai ales c] fiecare organism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cel mai frapant exemplu este acela al insectelor sociale: unele femele își consacr] întreaga viat] îngrijirii progeniturilor, f]r] a avea o viat] proprie (Hamilton, 1964a,b). Printre organismele mai apropiate de al nostru, exist] unul caracterizat printr-un mare „altruism” evoluționist (Trivers, 1971). Familia canin] se bazeaz] foarte mult pe cooperare în ceea ce privește hrană, aceasta fiind alocat] în întregime femelelor cu pui. Evident, oamenii sunt animale care au nevoie de acest „altruism” biologic și care se pricep foarte bine în a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de al nostru, exist] unul caracterizat printr-un mare „altruism” evoluționist (Trivers, 1971). Familia canin] se bazeaz] foarte mult pe cooperare în ceea ce privește hrană, aceasta fiind alocat] în întregime femelelor cu pui. Evident, oamenii sunt animale care au nevoie de acest „altruism” biologic și care se pricep foarte bine în a-l utiliza. Nu exceleaz] la capitolul van]toare sau lupt] sau chiar evitarea pericolului, ins] lucreaz] foarte bine împreun] (Isaac, 1983). Bineînțeles, aceast] abilitate și totodat] nevoie nu a ap]rut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
munc] era încununat] de succes aveau mai mulți copii decât ceilalți. Astfel, am evoluat de-a lungul timpului că „altruiști” de succes. În acest moment, devenim mai speculativi. Se pune întrebarea cum au avoluat oamenii pan] la a aplica acest „altruism”. Cum se face c] lucr]m atât de bine împreun]? Ipoteza principal] susține c] procesul evolutiv își pune amprenta din naștere asupra modului în care gândim. Mai concret, biologia ne-a programat un mod de a gândi favorabil cu privire la modelele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere biologic, aceste idei exist] datorit] faptului c] aceia dintre pretinșii noștri str]moși care au avut astfel de gânduri au supraviețuit și s-au reprodus într-o m]sur] mai mare decât ceilalți. Cu alte cuvinte, altruismul reprezint] o modalitate de adaptare, întocmai ca aceea a membrelor, a ochilor, a danturii și a brațelor noastre. Suntem ființe morale deoarece genele noastre, sub influența selecției naturale, genereaz] aceste gânduri cu privire la moral]. Acesta este fundalul empiric al noii etici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Darwin Seriously (Oxford: Basil Blackwell, 1986) Spencer, H.: Principles of Ethics (London: Williams și Norgate, 1892) Sumner, W. G.: The Challenge of Facts and Other Essays, ed.A. S. Kelle (New Haven: Yale University Press, 1914) Trivers, R.: „The evolution of reciprocal altruism”, Quarterly Review of Biology, 46 (1971), 35-57 Trivers, R.: „Foreword”, The Selfish Gene, R. Dawkins (Oxford: Oxford University Press, 1976) Van den Berghe P.: Human Family Systems: An Evolutionary View (New York: Elsevier, 1979) Wilson, E. O.: Sociobiology: The New Synthesis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturile de proprietate și cele umane. Drepturile universale ale omului sunt următorul capitol politic al istoriei aflată În desfășurare a umanității. Unii susținători ai drepturilor omului universale consideră În mod eronat că suportul pentru acestor drepturi derivă În principal din altruism și este motivat numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale omului sunt următorul capitol politic al istoriei aflată În desfășurare a umanității. Unii susținători ai drepturilor omului universale consideră În mod eronat că suportul pentru acestor drepturi derivă În principal din altruism și este motivat numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul de apartenență la umanitate, justifică În egală măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ne gândim că, ar putea fi copilul meu. Turner spune că „ființele umane vor ca drepturile lor să fie recunoscute, deoarece văd În condiția celorlalți nefericirea (potențială) proprie”9. Sentimentele altruiste nu sunt atât de profunde precum cele empatice. În timp ce altruismul poate constitui o bază pentru unii oameni care cred În drepturile universale ale omului, el nu penetrează suficient de adânc În interiorul ființei noastre ca empatia și, prin urmare, este o forță emoțională prea slabă pentru a conduce la o transformare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Din conținutul pildelor studiate (Pilda vameșului și a fariseului, Pilda Samarineanului milostiv, Pilda talanților, Pilda fiului risipitor etc.) elevii pot desprinde ca principii de viață: bunătatea și altruismul, smerenia, curajul, dreptatea, înțelepciunea, iertare. Orbul vindecat de Iisus și cunoscut de elevi în lecția: Hristos, Lumina lumiiVindecarea orbului din naștere, este un model de curaj și de atitudine în mărturisirea credinței în Dumnezeu. Deși era un om simplu și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare, Încrederii sociale ca element intrinsec conduitelor sociale. Plecând de la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
echipă, de a răspunde la situații noi și complexe de cunoaștere ; “*” sensibilitatea elevilor în receptarea frumosului din mediul înconjurător; “*” conștientizarea elevilor în desfășurarea activităților comunitare; “*” dezvoltarea personalităților elevilor și preșcolarilor prin formarea ”gustului” pentru ordine, curățenie, frumos, sănătate, economie; “*” dezvoltarea altruismului. Pentru realizarea acestor obiective am avut în vedere : “*” identificarea și analiza problemelor de mediu specifice zonei , dar și Pământului, în general; “*” organizarea unui comitet ECO-ȘCOALĂ și ECO GRĂDINIȚĂ; “*” atragerea de parteneri - pentru derularea optimă a proiectului (sponsori, membrii ai comunității
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
un altul. Acest al doilea obiectiv nu poate decât să întărească trei componente ale stimei de sine, soclu al piramidei încrederii în sine regăsite: dragostea de sine, a fi mulțumit de sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa, în mod obișnuit, că activitățile care diminuează suferința aproapelui sau care contribuie la fericirea acestuia sunt, prin excelență, conduite ce aduc satisfacție”. Asociațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]