1,708 matches
-
o punctuație extrem de deasă. Ultima treime a elitrelor dispune de rugozități alungite. Sub resturi vegetale și sub excremente uscate. l=1,2-1,5 mm. (Pl. VI, fig.4 ) 7 Genul Abraeus Leach Corpul oval sau oval-emisferic, puternic convex. Antenele relativ alungite, cu articolul bazal ușor curbat și cu vârfurile măciucate. Picioarele și antenele roșii. Pronotul transvers, îngustat anterior, având marginile laterale rotunjite, prevăzute cu o bordură fină. Scutelul foarte greu vizibil sau absent. Elitrele sunt lipsite de peri, iar treimea lor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ușor curbat și cu vârfurile măciucate. Picioarele și antenele roșii. Pronotul transvers, îngustat anterior, având marginile laterale rotunjite, prevăzute cu o bordură fină. Scutelul foarte greu vizibil sau absent. Elitrele sunt lipsite de peri, iar treimea lor posterioară fără rugozități alungite. Marginile posterioare ale elitrelor trunchiate. Stria subhumerală a elitrelor este absentă, cel mult elitrele pot avea urme de strii discale șterse. Propigidiul liber, neacoperit de elitre, iar pigidiul este oblic. Epipleurele elitrelor nu sunt bine delimitate. Prosternul scurt și lățit
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu funiculul roșcat-maroniu și cu o măciucă neagră. Marginea anterioară a pronotului prezintă câte o depresiune laterală, iar marginile laterale au o punctuație accentuată. Discul pronotului cu o punctuație extrem de fină. Elitrele au în jumătatea lor anterioară 4 strii discale alungite și o strie suturală scurtă, dispusă posterior. Intervalele dintre striile 2 și 3 cu striațiuni oblice bazale. Adesea a 3-a strie discală este foare scurtă sau ea poate lipsi. Stria suturală ± accentuată, mai rar ea poate fi ștearsă. Partea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
anterioară. Îndeosebi la șes, în zone nisipoase acoperite cu iarbă. l=2,8-4 mm. (Pl. VII, fig.2) 13 Genul Hypocacculus Bickhardt Fruntea de-a lungul striei frontale punctată sau cu rugozități, dar ea este lipsită de o suprafață rugoasă alungită, bine conturată. Tibiile anterioare prezintă 5-7 zimțișori. Elitrele cu 4 strii discale dintre care cea internă este mai slab conturată. Între stria suturală și stria discală interioară lipsește o strie suplimentară. În fauna noastră 2 specii. 1.Prima strie discală
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
egală și accentuată ...........................17 Paromalus Er. 14 Genul Dendrophilus Leach Corpul oval-alungit sau oval-scurtat și convex. Fruntea nu este delimitată de clipeu printr-o linie de separație. Antenele se inseră sub marginile laterale ale frunții. Scapul (articolul de la baza antenelor) alungit, ușor arcuit și îngroșat spre vârf. Măciuca antenelor are o formă ovală. Epimerele mezosternului nu sunt vizibile privite de sus. Toate tibiile sunt puternic lățite și fin zimțate pe margini. Elitrele acoperă cea mai mare parte a propigidiului. Fiecare elitră
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Baza pigidiului cu câteva puncte adâncite. 17 Genul Paromalus Erichson Corpul îngustat, oval-alungit și convex, uneori cu marginile laterale paralele. Clipeul este delimitat de o strie foarte fină. Antenele se inseră sub marginile laterale ale frunții sub baza mandibulelor. Scapul alungit, ușor arcuit și îngroșat spre vârf. Măciuca antenei ovală, comprimată lateral. Marginile laterale ale pronotului cu o bordură accentuată, iar suprafața pronotului prezintă o punctuație accentuată. Scutelul nu este vizibil. Epilpeurele elitrelor sunt delimitate printr-o linie accentuată. Lobul anterior
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
negru cu luciu metalic. Pronotul transvers, cu marginea anterioară puternic concavă. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, prevăzute cu o bordură fină. Scutelul redus. Elitrele scurte, oblic-trunchiate posterior, cu marginile laterale paralele. Suprafața elitrelor este netedă și glabră, lipsită de strii alungite. Baza elitrelor prezintă o strie rudimentară scurtă, situată aproape de umăr. Epipleurele elitrelor bine conturate. Propigidiul dispus orizontal, iar pigidiul este scurt, situat vertical. Marginile laterale ale propigidiului cu o punctuație rară, relativ accentuată, iar pigidiul are o punctuație fină și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fauna României o singură specie. Pachylister inaequalis Olivier (laevus Rossi, labiatus Motsch.) Corpul ovallățit, negru cu luciu metalic. Marginile laterale ale pronotului au câte 2 strii, iar unghiurile sale anterioare prezintă câte o gropiță adâncită. Elitrele cu câte 4 strii alungite și o strie suturală scurtă. Pigidiul și propigidiul fin punctate. Pintenul terminal al tibiilor este alungit. Sub balegă de bovine. (Pl. VIII, fig.9). l=9-15 mm. ♂ Mandibulele de lungime inegală, cea stângă este mai lungă decât mandibula dreaptă. ♀ Labrumul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
locuri cu specia precedentă. l=4,5-6 mm. (Pl. VIII, fig.6) 24 Genul Hister Linné Corpul oval-alungit, ± bombat. Labrumul rotunjit sau transvers. Fruntea este delimitată de clipeu printr-o strie transversală. Măciuca antenelor rotunjită cu articolele aplatizate. Mandibulele relativ alungite, marginea lor internă prezintă un dinte median, la câteva specii mandibula stângă este mai dezvoltată decât cea dreaptă. Pronotul transvers, îngustat anterior cu marginea anterioară concavă. Unghiurile anterioare ale pronotului prezintă o bordură fină sub care se mai află 2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
decât cea dreaptă. Pronotul transvers, îngustat anterior cu marginea anterioară concavă. Unghiurile anterioare ale pronotului prezintă o bordură fină sub care se mai află 2 strii, dintre care prima este mai scurtă. Scutelul mic. Elitrele cu o strie subhumerală mai alungită. Restul striilor sunt de regulă în număr de 6, cele externe fiind mai lungi. Epipleurele elitrelor bine delimitate printr-o linie de separație, pot avea și ele 2-3 strii. Partea posterioară a elitrelor lipsită de o punctuație vizibilă. Pigidiul orientat
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prezintă 1 sau 2 strii subhumerale. Adesea striile subhumerale se întâlnesc numai în jumătatea posterioară a elitrelor....................................................2 -.Striile subhumerale lipsesc, cel mult poate fi prezentă o strie scurtă situată pe umeri ...............................................10 2.Suprafața elitrelor cu câte 3 strii alungite complete........................................3 -.Elitrele au câte 4 strii, dintre care cea internă poate fi redusă sau incompletă.........6 3.Epipleurele pronotului pubescente. Tibiile anterioare au 3 dinți, fața internă a tibiilor anterioare cu rugozități transversale carenate.......................1 quadrimaculatus L. -.Pronotul cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
F.) Corpul negru de formă pătrată. Marginile laterale ale pronotului prezintă câte 2 strii, dintre care cea externă este rudimentară. Elitrele au câte o pată roșie semilunară, suprafața lor prezintă câte o strie subhumerală longitudinală, urmată de alte 3 strii alungite situate pe discul elitrelor. Celelalte strii sunt rudimentare sau lipsesc. Epipleurele pronotului au o pubescență de culoare închisă. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 3 dinți și cu un pinten terminal alungit. Comună, în bălegar de vacă și de cal
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
strie subhumerală longitudinală, urmată de alte 3 strii alungite situate pe discul elitrelor. Celelalte strii sunt rudimentare sau lipsesc. Epipleurele pronotului au o pubescență de culoare închisă. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 3 dinți și cu un pinten terminal alungit. Comună, în bălegar de vacă și de cal, precum și sub resturi vegetale în descompunere. l=7-11 mm. -ab. gagates Ill. Elitrele negre-unicolore, lipsite de o pată roșie. 2 Hister quadrinotatus Scriba Oval-rotunjit, relativ convex, negru cu luciu metalic. Fiecare elitră
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
anterioare cu 3 (rar 4) dinți ascuțiți. Specie răspândită în compost, pe cadavre și pe seva copacilor. Citată în toate provinciile românești cu excepția Dobrogei. l=7-10 mm. 4 Hister terricola Germar Partea dorsală neagră, cu microsculpturi bine vizibile, de formă alungită. Fosetele antenale ale prosternului adâncite. Elitrele au 3 strii longitudinale complete. Punctuația propigidiului deasă, relativ accentuată iar punctuația pigidiului este mai rară. Tibiile anterioare prezintă 3 (rar 4) dințișori pe fața lor externă. Rară, întâlnită în compost, sub resturi vegetale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
subhumerală bine conturată, o altă strie dispusă după stria suturală și alte 34 strii longitudinale discale bine dezvoltate. În vecinătatea scutelului lipsește un rudiment de strie. În fauna noastră 7 specii. 1.Marginile laterale ale pronotului au câte o strie alungită, ce se întinde până în vecinătatea unghiurilor posterioare...........................................................2 -.Stria marginilor laterale ale pronotului este mai scurtă, ajungând numai până la mijlocul pronotului..............................................................................3 2.Talia redusă (3-5,5 mm). Elitrele negre-unicolore. Tibiile anterioare au 4-5 dințișori egal dezvoltați..........................................................1 stercorarius Hoffm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cristalele sunt alungite într-o singură direcție, în formă de coloană , de exemplu unele cristale de cuarț; băhabitus prismatic-în cazul amfibolilor cu fețele de prismă bine dezvoltate ; căhabitus acicular- îcând prezintă forme subțiri și rigide cu fețele de prismă foarte alungite, cum este cazul stibinei de la Baia Sprie ; dăhabitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se fac țesături termoizolante . În acest context, unele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de cuarț; băhabitus prismatic-în cazul amfibolilor cu fețele de prismă bine dezvoltate ; căhabitus acicular- îcând prezintă forme subțiri și rigide cu fețele de prismă foarte alungite, cum este cazul stibinei de la Baia Sprie ; dăhabitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se fac țesături termoizolante . În acest context, unele minerale pot prezenta habitusuri diferite. Astfel feldspatul potasic se prezintă în trei variante cu habitusuri
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
condiții deosebite de cristalizare, prezintă un habitus lamelar. III 5 2 .Asociații de cristale de același fel Ortotropismul Atunci când se produce cristalizarea pe pereții unui vas, indivizii cristalini capătă o anumită orientare. În cazul unei substanțe care cristalizează în forme alungite prismatice sau columnare fenomenul se desfășoară în felul următor: mai întâi, pe pereții vasului se produc centre cu concentrări diferite din care se formează germeni. Aceștia încep să crească sub formă de prisme perpendiculare pe peretele vasului sau cu diferite
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
microscopul obișnuit. În funcție de gradul de agregare se disting agregate: - compacte; - afanitice. În funcție de forma și aranjarea cristalelor , agregatele pot fi: - granulare, în care cristalele de formă neregulată concrescute compact sunt aproximativ izometrice ; - bacilare, acidulare sau fibroase, când cristalele componente au forme alungite după o direcție ; - lamelare, foioase sau solzoase, când cristalele sunt dezvoltate pe două dimensiuni; - arborescente, dendritice sau radiare, când ramificate neregulat în spațiu. III 5 4 .Concrețiuni Aceste formațiuni minerale care provin de obicei din cristalizarea gelurilor se întâlnesc , ca
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
deschisă" (Ionescu C., Mihăescu T., 1989). În jurul ariei centrale necrotice a granulomului tuberculos, se constituie o "coroană" celulară formată din: * celule epitelioide provenite din macrofage,care au suferit modificări structurale și de metabolism. Acestea au o talie mare, un nucleu alungit ovoid, sărac în cromatină și un bogat echipament enzimatic. * celule gigante multinucleate, Langhans, de asemenea derivate prin fuzionarea mai multor macrofage, care sînt implicate în reacțiile inflamatorii locale. * limfocite la periferia nodulului tuberculos, se delimitează o reacție inflamatorie limfoidă. Aici
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
câte sunt în spațiul georgrafic românesc, ocupând circa 30% din teritoriul montan. „Remarcabile, din acest punct de vedere, [al gradului de umanizare] sunt culoarele de vale, cu bazinete de tip depresionar, în cadrul cărora treptele genetice de relief în sens linear (alungit) dau o anumită orientare drenajului hidrografic și un specific deplasării maselor de aer” <footnote Vasile S. Cucu, România. Geografie umană, casa Editorială “Glasul bucovinei”, Iași, 1995, p. 35 foonote>. Marele istoric Nicolae Iorga, cel care a avut o mare influență
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului de ejecție este de tip dinamic, și poate avea localizare sub-aortică sau medio-ventriculară. În funcție de prezența sau absența ei, CMH poate fi de tip obstructiv sau neobstructiv. După Maron și colab., în 70% din cazuri boala are caracter
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
virus. Unele virusuri prezintă la exteriorul capsidei un înveliș denumit peplos și acestea fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Capsida este formată din mai multe subunități denumite "capsomere", a căror număr
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
virus. Unele virusuri prezintă la exteriorul capsidei un înveliș denumit peplos și acestea fac parte din grupa virusurilor "acoperite" spre deosebire de cele cu capsidă care sunt virusuri "nude". Forma și dimensiunile virusurilor sunt foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Infecția virală și înmulțirea virusurilor Virusurile nu pot pătrunde în mod activ
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen Potato virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă flexuoasă iar prin agregare dau particule alungite sau fibroase în celulele benzilor clorotice dintre nervuri. Cercul de plante gazde cuprinde genurile Solanum, Atropa, Capsicum, Datura, Hyosciamus, Lycopersicum, Nicotiana, Petunia, Physalis și de acest lucru trebuie să se țină seama la amplasarea culturilor destinate producerii materialului de plantat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]