1,282 matches
-
c) deșeuri provenite din curățările pășunilor montane; ... d) deșeuri lemnoase provenite din toaletarea arborilor de către serviciile municipale; ... e) deșeuri din lemn abandonate pe terenuri, de-a lungul drumurilor, căilor de acces, precum și pe albii, maluri și cursuri de apă (lemn aluvionar). ... ------- Alin. (5) al art. 6 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 134 din 18 iulie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 23 iulie 2012, care modifică pct. 9 al art. I din
LEGE nr. 220 din 27 octombrie 2008 (**republicată**)(*actualizată*) pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252319_a_253648]
-
de prelucrare, preparare a resurselor minerale și de stocare a produselor reziduale miniere; 22. permis de exploatare - actul juridic emis de autoritatea competența prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantități determinate de roci utile, turba și aur aluvionar, în condițiile art. 28 și 30; 23. permis de prospecțiune - actul juridic emis de autoritatea competența prin care se acordă dreptul de a efectua lucrări de prospecțiune; 24. pilier de siguranță - partea din rezervele/resursele minerale sau din rocile înconjurătoare
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 1 ianuarie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253406_a_254735]
-
de un sparanghel de pădure, a cărui cultură se perpetuează pentru consumul familial în grădinile de zarzavaturi din bazinul fluviului Genil. Această regiune a jucat un rol de pionierat relansând producția începând din 1930. Este o regiune plana de sedimente aluvionare și de terase unde apar la suprafață straturi din era secundară și terțiara. Zonele de cultură se situează la o altitudine cuprinsă între 450 și 650 m. Solurile, cu compoziție fragio-argilică, fragio-argilo-nisipoasă și, în mai mică măsură, fragio-nisipoasă și fragio-mâloasă
jrc4660as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89826_a_90613]
-
lacului Orestiada (Kastoria). Suprafața ocupată de plantațiile de fasole gigant-elefant de Kastoria în zona geografică de cultură atinge azi aproape 9 000 de stremi (= 900 de hectare). Altitudinea în zona de cultură variază între 630 și 900 metri. Solurile sunt aluvionare, cu textură ușoară, bine drenate și, în cea mai mare parte a timpului, ușor acide. Clima este continentală cu veri răcoroase datorate altitudinii și prezenței în vecinătate a maselor de apă ale lacului Orestiada (Kastoria) și fluviului Aliakmon. Datorită prezenței
jrc6143as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91315_a_92102]
-
175 m. Zona municipiului Turnu Măgurele face parte din marea unitate structurală “platforma moesică“. Terasa Dunării este cunoscută și sub numele de “Terasa Turnu Măgurele”. În subsol, Turnu Măgurele nu dispune de mari resurse exploatabile, aflându-se într-o zonă aluvionară. Nisipurile și pietrisurile, care constituie materie primă pentru industria materialelor de construcții, nu pot fi exploatate prea intens, pentru a nu accelera eroziunea. În schimb, solul este în bună parte de luncă, bogat în humă, ceea ce poate favoriza dezvoltarea agriculturii
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
cea mai ploioasa este luna iunie cu 120-140 ml în medie. Direcția predominantă a vântului este cea sudică cu viteze medii ale curenților de aer relativ mici. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamna "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor. Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului. Din punct de vedere climatic municipiul Suceava se găsește în zona climatului temperat-continental de dealuri. Există anumite caracteristici ale mediului înconjurător care influențează
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
mai rămas doar un sfert. Ion Rogoz menționa în lucrarea sa, Ecologia faunei acvatice din Câmpia Olteniei "“La sud de orașul Balș, peo suprafață de circa 6 ha, se află o baltă format dintr-un meandru părăsit, care, datorită depunerilor aluvionare și intervențiilor omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari.”" (Rogoz, 1979, p.96) Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
disting în zonă câmpuri, văi, terase și lunci: Câmpul Ciulniței, Terasa Ialomiței, Lunca Ialomiței, Valea Ialomiței. Întinderea aceasta a fost acoperită de ape care, spre sfârșitul Paleoliticului, s-au scurs în Marea Neagră, de aceea solul zonei se constituie din formațiuni aluvionare, cu strat freatic umed și avansat spre suprafață. Este posibil ca în vatra orașului să nu se fi făcut prospecțiuni mai serioase ale subsolului, în care se presupune a exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale nămolurilor terapeutice sau ale
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Ciclova Montană apare și gruparea de populație numită rudari sau aurari. Ei au venit împreună cu oltenii din aceleași teritorii și au fost aduși cu consimțământul împărătesei Maria-Terezia, fiind folosiți la spălarea nisipurilor aluvionare din părâul de la Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar erau obligați sa devena statornici si să-și construiască locuințe permanente în afara localității, dar în imediata apropiere a ei. Ei au fost numiți de
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
de tradiție între zona subcarpatica și complexul de terase sudate în Coasta Nordică a Câmpiei înalte a Târgoviștei, se caracterizează prin existența solurilor brune-roscate de pădure din zona stejarului. Pe ambele versante ale râului Dâmbovița în dreptul satului Dragăești apar solurile aluvionare. În vatra satului Dragăești-Pământeni, serios afectată de prezența unei serii de torenți și vâlcele, apar de asemenea și soluri nisipoase și în special argiloase mult apreciate pentru prelucrarea vaselor de pământ ( oale, străchini, ulcioare etc.), care a determinat ocupația strămoșeasca
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
Hanu Conachi este un sat în comuna Fundeni din județul Galați, Moldova, România. Numele localității provine de la boierul Costache Conachi, care a avut moșii în zonă. Pădurea de salcâmi de la Hanu Conachi acoperă dunele de nisip aluvionare cam de de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dunele de nisip constituiau un pericol pentru așezările umane din această zonă. Prin plantarea de copaci, în special salcâmi care s-au acomodat foarte bine cu acest tip de sol, s-a
Hanu Conachi, Galați () [Corola-website/Science/301213_a_302542]
-
întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe teritoriul comunei vecine - Vlădești pe cursul sau
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și în șesul aluvionar al acestora. Aceste ape sunt exploatate prin fântâni cu adâncimi de 8-10 m, cum sunt majoritatea fântânilor din Dobrovăț. Din punct de vedere calitativ, aceste ape fac parte din calasa D, apreciate că ape nepotabile de gradul I, dar folosibile
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
nivel cu lunca și care este inundabila, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și calea ferata București-Suceava. Solul este brun-roșcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret și pește rău este un sol aluvionar în suprafață de 331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din direcția N-NE în perioada iernii. Vântul de Sud-Vest
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
că pe valea Nădragului și Cornertului s-au depus în permanență sedimente, în mod deosebit în zona de confluență a pârâurilor Padeș și Cornet, fapt ce a făcut ca în locul mlaștinilor existente în aceste văi să se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte și de alta a cursurilor de apă fiind dispuse așezările omenești. Suprafața conunei este de 11.706 ha. Din care 637 ha reprezintă teren agricol (arabil 247 ha). Există în comună două tipuri de sol
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din 248 gospodării; în satul Boz - 157 gospodării. În sat funcționează o școlă generală și o grădiniță
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
de relief și de climă determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente în formațiunile cu pietrișuri și nisipuri din luncile aluvionare ale Ariesului și a afluenților săi. Deoarece mai exista și în zonele cu roci fisurate din Munții Metaliferi .Regiunile fără ape subterane sunt alcătuite din șisturi cristaline mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate satul
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
cu acestă se realizează printr-un drum județean (DJ 682 B), pe cursul căruia funcționează și curse regulate de transport în comun, pe rute preorășenești. Câmpia în care este amplasată localitatea a apărut ca urmare a acumulării unor vaste conuri aluvionare, aduse de râurile carpatice în pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
zone mșăștinoase și lacuri mici. Tendinta generală a reliefului este de înălțare, ca urmare a proceselor de acumulare din văile râurilor care o străbat. Această câmpie se află în faza de trecere de la stadiul de mlaștină la cel de câmpie aluvionară semidrenată. Rolul important al Crișului în acest proces este diminuat de lucrările de îndiguire. Seleuș se află pe un relief ale cărui caracteristici morfografice sunt asemănătoare Câmpiei Banatului. Fiind situat la circa 110 m altitudine, este inclusă în Câmpia Crișului
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
minerală din zona care a fost delimitat astfel: Ape minerale au fost descoperite și în zona limitrofa, la Crainici printr-un foraj executat până la adâncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se poate remarcă acumularea acvifera din depozitele aluvionare ale luncii pârâului Râieni, care constituie principale sursă de alimentare cu apă a localității. Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de către Vasile Ștef, Petre Lungu, Florentin Vulpe și Mariana Dacos, aceste rezerve s-au format în urma unui
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
rusești” , al Galiției, Albaniei, Italiei, Serbiei și chiar al Franței, participând din 1916 la Marea Unire din 1918. Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și până în Vârful Sorliței, hotar trasat după anul
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
faptul că în acești munți se găsea centrul civilizației dacice. O perspectivă de dezvoltare a turismului din această localitate este dată chiar de resursele de aur prezente aici. Ioan Cătălina, un localnic născut în 1935, este singurul căutător de aur aluvionar din România. De asemenea, el este un excelent ghid spre gurile de mină părăsite, cât și un inegalabil povestitor și bun cunoscător de legende despre aur și aurari. Tehnică a învățat-o de la bunicul său, dar a putut să o
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]