1,497 matches
-
urma. Dar oare cea de-a doua moarte a Julietei, cea adevărată, nu va avea și ea chipul „morții frumoase”? Ca și cum un fel de contopire s-ar produce aici între adevărata și falsa moarte, ca și cum nimic n-ar mai deosebi amăgirea de realitatea efectivă a morții. Înțelegem acum de ce vestea așa-zisei morți a Julietei, această minciună, în fond, are pentru Romeo o putere mai mare decât aceea a visului - perfect adevărat în semnificația lui - în care se făcea că, mort
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
priviri îndrăgostite, cine deține reala, adevărata forță: reflexul sau umbra? Ființa reală? E cu neputință de știut, într-atât privirea iubirii are puterea de a face să răsară umbre, ele însele deținătoare de putere. Dar umbrele acestea ascund și capcane, amăgiri care fac ca unele priviri ce par a fi ale unui îndrăgostit să-și exercite din plin și nestingherite înșelătoarea vrajă. În Noaptea regilor, Viola, deghizată în paj, încearcă să o seducă pe Olivia prin cântecele ei. În realitate, o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spune în ultimul act al Visului..., într-o nouă scenă dintre Tezeu și Hipolita -, au năluciri, vedenii (shaping fantaisies), în miezul cărora se ascunde uneori fascinația pentru cea mai monstruoasă alteritate, chiar dacă până la urmă acestea se dovedesc a fi doar amăgiri, iluzii create de vreun duh răzbunător și malițios, destul de îngăduitor totuși, ca să nu-și ducă sinistra farsă până la capăt. Ci doar până la limita unei experiențe dincolo de care așteaptă amenințătoare nebunia. Unele comedii (de pildă, Cum vă place sau Noaptea regilor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fi spus un nebun. Dacă am spus-o și eu, înseamnă că sunt nebun 1. Nebunie a iubirii, asemuită tot de Berowne cu sminteala lui Aiax, cu vânătoarea sângeroasă asmuțită de furia ucigașă a eroului lui Sofocle, victimă tragică a amăgirilor zeilor. Iar dacă în Zadarnicele chinuri ale dragostei nebunia sentimentelor devine, în cele din urmă, doar o mascherata, un divertisment agreabil, dar ușurel, cu măști și deghizări, piesa nu-și pierde totuși o anumită gravitate, rămânând, în esență, povestea rătăcirii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
inima lui). Totul se petrece ca și cum fantoma tutelară a tatălui mort ar fi de față, cu semnul lui de pe frunte, tocmai pentru a pecetlui recunoașterea. Așadar, revelarea secretelor miracolului dublului se va datora, în final, unei fantome. Și astfel, jocul amăgirilor creat de existența dublului - în măsura în care el a condus-o pe Olivia spre Sebastian prin mijlocirea Violei, dublul lui travestit - se va dovedi un instrument al adevărului. Ambivalent ca și fantoma, el implică aceeași dificultate de a discerne între adevăr și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
bizarerie: „which was strange, the one so likes the other”. Iar quiproquoul comic, bazat ca de obicei pe confuzie și pe falsă percepție, va da naștere unor răsturnări de situație și unor incertitudini în privința identității comparabile cu cele generate de amăgirile tragice. De altfel, pornind de la ideea escrocării și convins că Dromio, slujitorul lui, fusese lăsat fără o lețcaie de către hoții ce roiesc prin tot orașul, Antipholus din Siracuza va propune chiar o ierarhie a înșelătoriilor, începând cu borfașii ordinari și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a-i uita nici pe pungași, nici pe șarlatanii buni de gură și nici pe magicienii obscuri ce sucesc mințile oamenilor sau pe vrăjitoarele ce ucid sufletele și schilodesc trupurile. Așadar, o vastă scară a iluzionărilor de tot felul, asociind amăgirea și transformarea - de la scena improvizată a comediantului de bâlci sau a jonglerului până la practica magică în stare să opereze metamorfoze și să mobilizeze forțe invizibile. Sugestia ar fi că nu există nici o barieră între diversele moduri de a atrage pe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
îndoială în privința propriei persoane: nu mai e sigur dacă este el sau altul, nu-și mai dă seama dacă e treaz sau visează. Mai mult decât atât, ezitarea lui este atât de mare, încât îl face să accepte iluzia oferită, amăgirea propusă (the offered fallacy). Dromio spune: „This is the fairy land”. Într-adevăr, suntem pe tărâmul minunilor. Prin jocul imprevizibil al dublurilor, pătrundem într-o lume a închipuirilor, a năzăririlor, unde iluzia poate fi luată drept realitate, unde totul te
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prologului trebuie căutat în altă parte. În modul în care el adună și înnoadă toate firele tematice: beția, somnul, visul - în raporturile lui ambigue cu realitatea, dar și forța de iluzionare a imaginilor, incertitudinea identităților prinse într-un joc al amăgirilor, hrănite deopotrivă de tablourile pictate și de cele vivante. Și atunci, n-am putea vedea oare în acest amplu prolog o modalitate ocolită, insidioasă de a introduce problematica fantomalului? Un prolog, în orice caz, căruia i-am putea zice, fără
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
putea zice, fără teama de a greși prea mult, „prolog în circuit închis”, căci nimeni nu se va mai sinchisi până la urmă de trezirea lui Sly, păstrând, în schimb, vie în amintire extraordinara forță a iluziei, a tuturor închipuirilor și amăgirilor, capcane de felul acelora cu care bravul Petruchio, cel ce nu se sperie nici de furtună și nici de răgetul leului, îi va veni de hac „mâței turbate” numită Catarina. Chiar și îmblânzirea Catarinei nu este, în fond, o parodie
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lui Orfeu sfâșiat de bacante, el preferă o istorioară care, aliind farsa și tragedia, implică o teatralitate asumată, foarte pe gustul acestui mare susținător al iluziilor, al umbrelor goale: „Cea mai bună dintre toate piesele acestea nu e decât o amăgire. Și cea mai proastă devine frumoasă, dacă o înfrumusețează fantezia”1. Prezența umbrelor (shadows) este pentru Tezeu esența teatrului. Pentru Tezeu-scepticul, pentru Tezeu-opusul desăvârșit al spectatorului naiv. Shakespeare însă e de părere că teatrul are nevoie de amândoi: și de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
noaptea de vară atât de propice plăsmuirilor minții, o noapte când spaima te poate cuprinde în orice clipă, făcându-te „să iei un tufiș drept un urs”. Interpretând semnificația piesei, Tezeu interpretează, de fapt, realitatea teatrală în substanța ei: iluzii, amăgiri, fantasme preschimbate în forme de către delirul imaginației poetice. Iată însă că Hipolita se arată dispusă să-i dea replica: în toate aceste „pățanii” ale nopții a existat totuși „ceva extrem de consistent” („something of great constancy”). Prezența, în spusele ei, a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
adresată necunoscutului ce înaintează în noapte. Răspunsul își va păstra până la capăt caracterul indecis. Dramaturgul transformă insula din Furtuna în tărâmul unei magii care clatină siguranța privirii și instaurează o unică certitudine: imposibilitatea de a decide în mod absolut între amăgire și adevăr. Așa cum subliniază Prospero, dificultatea de a crede ferm în adevărul lucrurilor (believe things certain) este intim legată de natura însăși a insulei, de ale sale subtilities. Este o insulă vrăjită, un loc în care nu te poți bizui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
capătă contur și corp și care se înfățișează sub o formă a cărei putere de atracție este dată tocmai de caracterul său indeterminabil. Teatrul - ce stranie și fascinantă plasă în care ne lăsăm prinși, țesută de un fantomal care, cu amăgirile lui, ne face să credem că totul este adevărat! Hamlet ne-o arătase, de altfel, de la bun început. Când nefericitul prinț pune la cale reprezentația teatrală, el montează, de fapt, o capcană, o „cursă de șoareci”, în care va prinde
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
7 Fantoma sau mizele reprezentației 7 Efigiile interstițiului: de la eidolon-ul și de la colossos-ul Greciei Antice la zeul-obiect african 12 Cadavrul ca dublu și statuile 17 Teatrul ca dialog cu cei morți 20 I Tragedia greacă sau prezența morților și forța amăgirilor Fantoma, apariția supranaturală și imaginea din vis 25 Invocarea morților sau scena tragediei ca loc al aparițiilor 29 Cel mort trăiește în cel viu 33 Cadavrul tragic naște fantome 38 Eroul tragic, un mort viu 41 Teritoriile alterității sălbatice: moartea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tragediei ca loc al aparițiilor 29 Cel mort trăiește în cel viu 33 Cadavrul tragic naște fantome 38 Eroul tragic, un mort viu 41 Teritoriile alterității sălbatice: moartea și nebunia 43 Delirul tragic: rătăcire și cunoaștere 48 Fantoma sau jocul amăgirii și al adevărului 51 Oedip și mormântul invizibil 56 Statuia și fantoma 59 Moartea privită în față sau eroul mascat 65 II Scena teatrului no, răscruce a memoriilor și a aparițiilor Shite sau spațiul intermediar 75 Scena teatrului no, răspântie
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
propriei persoane. Departe de violențele brutale ale iubirii-pasiune, iubirea se naște în acest caz dintr-un timp trăit împreună, dintr-o construcție. Lecția lui Lucrețiu: iubirea nu este un dat, ea se construiește. Și departe de ficțiunile sociale sau de amăgirile comunitare. În tandrețea unei complicități elaborate în doi, unul prin celălalt, unul pentru celălalt, Lucrețiu propune cuplul ataraxic ca pe o operă de artă filosofică. Lucrețiu misogin, falocrat, pesimist, disperat, sinucigaș, nebun? Haida-de!... XIVtc "XIV" DIOGENE DIN OENOANDA și „bucuria
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
asemenea rupere de ceilalți nu mai este astăzi cu putință. Nu te mai poți ascunde nici între cei patru pereți ai odăii, nici în vreo sihăstrie îndepărtată. Pretutindeni și în veci „vom fi doi”, chiar dacă celălalt nu e decât o amăgire, o umbră care se strecoară în viața ta și ți-o supraveghează... În orice societate totalitară, câteva fraze au devenit refrene curente: „Fiindcă suntem întotdeauna doi și fiindcă nici unul nu are încredere în celălalt, ce bine-ar fi să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
asupra travestirii ca sursă de ambiguitate, de confuzie și de incertitudine. Oare ce-mi văd ochii? El să fie? Ce vrea să spună travestindu-se astfel? Dincolo de motivațiile strategice, travestirea „bruiază” identitatea persoanei, îi modifică aspectul, generând astfel situații favorabile amăgirilor și înșelătoriilor de tot felul, prin urmare favorabile unei excelente supravegheri. Ca să supraveghezi în liniște, trebuie să devii „altcineva” - moment premergător al strategiei spionului! -, dar cu ce preț! La Shakespeare, cât și la Marivaux, scenariul prevăzut inițial se complică pe
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Simon Își vor dobîndi libertatea 40. În completarea acestui scenariu, care nu conține nimic creștin, Irineu mai afirmă și că Simon pretindea că ar fi Isus Cristos și interpreta În chip docetist trupul acestuia din urmă, ca pe o simplă amăgire 41. Nu vom zăbovi aici asupra dezvoltării unui „roman al lui Simon” În Omiliile și Recunoașterile pseudo-clementine. Ambele aceste scrieri, Împreună cu ereziologii de mai tîrziu, coroborează informațiile lui Irineu, potrivit cărora Simon este cel dintîi gnostic 42. Majoritatea Învățaților care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gol (2); gol-goluț (2); lege (2); mărturisire (2); mereu (2); nou (2); onoare (2); pace (2); perfect (2); plăcut (2); prietenie (2); promisiune (2); scump (2); spus (2); știre (2); veridic (2); veridicitate (2); virtute (2); vorbe (2); acceptare; afirmație; amăgire; apreciez; așteptare; așteptat; aud; axiomă; balanță; ban; bani; bărbat în devenire; bătrîn; biblia; biruință; biserică; bîrfă; calea dreaptă; calm; carte; casă; căutare; ceva; chef; cică; cinstiți; cîștigător; ceva nu este corect; crunt; cugetare; culoare; cumplit; cunoștință; curiozitate; cuvînt; demnitate; deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dumnezeu (2); educație (2); justiție (2); merit (2); merite (2); mie (2); mîncare (2); nuntă (2); omenire (2); onor (2); pahare (2); parte (2); prietenie (2); putere (2); recunoaștere (2); sincer (2); ție (2); voie (2); vouă (2); admirabil; albastru; amăgire; amărăciune; ani; apă; bar; beție; binemeritată; botez; bravo; Brîncuși; bună; bunăstare; bune; cadou; cafea; cavaler; Ceaușescu; cheltuială; cimitir; cinstit; cititorul; cîine; complicat; de copil; coroană; crîșmă; cruță; culoare; cuminte; curaj; cuvînt; a da; dare; datorie; dăruiești; demn; devotați; dezonoare; distracție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nesiguranță (2); niciodată (2); nu (2); oameni (2); pagubă (2); pedeapsă (2); persoană (2); prieten (2); prietenie (2); prosti (2); a prosti (2); răutate (2); răzbunare (2); sex (2); pe sine (2); suferință (2); ademeneală; adolescență; adulterin; adulterist; alegere; amăgire; amarnic; apă; ascunde; ascundea; asta e; așteptare; așteptări; bandit; bani; bariton; batjocori; băieți; bărbați; bărbații; bărbatul; bătaie; bine; ceas; ciudă; cînta; cîteodată; coarne; complicat; comportament nefericit; concubină; confuz; confuzie; conștiința; corupție; credincios; credință; crimă; crud; curvă; curvar; curve; a curvi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); înșel (2); laș (2); neplăcere (2); nervi (2); nesimțit (2); nesincer (2); nimic (2); nu! (2); ocolire (2); picioare (2); politică (2); politicieni (2); poveste (2); realitate (2); suferință (2); -; adevăr ascuns; și adevăr; adevăr nefondat; adevărat; se admite; amăgire; amărăciune; antisocial; ascunde adevărul; a ascunde adevărul; a ascunde; ascunde; băieți; bîrfă; bătaie; bluff; bombă; brașoave; bunătate; caracter prost; caracter; ceartă; ceva rău; citire; comedie; conștiință; crimă; crudă; crunt; declinarea adevărului; degeaba; detest; dezinformare; dezonoare; discreditare; disperare; drept; dușman; dureroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lecție (2); mort (2); necăjit (2); neplăcere (2); nevoie (2); obișnuință (2); obstacol (2); păcat (2); plînge (2); putere (2); răutate (2); sărăcie (2); soartă (2); supărări (2); trist (2); văleu (2); veselie (2); 22 ani; adesea; afaceri; agonie; ajutor; amăgire; apăsător; așteptare; batic; băutură; belele; blestem; boli; bolnav; botez; bun; bunica; pe cap; carte; cauză; certitudine; cheie; confuzie; cotidian; credință; demoralizat; depăși; deprimant; deznădejde; dilemă; dori; dorință; dușmănie; echilibru; nu este; eșec; faptă; forță; fraudă; fricos; gestionare; griji; groaznic; imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]