1,430 matches
-
zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Amfibieni și reptile: salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
un supliment nedocumentat de 90000 specii pot fi de asemenea fi prezente. Parcul numără mai mult de 200 de specii de păsări, 66 specii de mamifere, 50 specii de pești, 39 de specii de reptile, si 43 de specii de amfibieni, inclusiv multe salamandre. Peste 100 de specii de copaci cresc în parc. Cele mai joase regiuni de păduri sunt dominate de copaci cu frunze care cad. La altitudini mai mari, pădurile cu frunze căzătoare lasă loc coniferelor că Fraser Fir
Parcul național Great Smoky Mountains () [Corola-website/Science/314581_a_315910]
-
Erigeron atticus"), ghințură ("Gentiana clusii"), untul vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), pătlăgină ("Plantago atrata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: șase mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini") și liliacul comun ("Myotis myotis"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă), precum și cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii, o nevertebrată din specia "Odontopodisma rubripes". La nivelul ierburilor vegetează șase specii floristice rare, enumerate în aceeași anexă
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
adulterinum"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata"), moșișoare ("Liparis loeselii"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
piatră ("Monticola saxatilis"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), șoim călător ("Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancării silicioase; Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis". Fauna parcului este una diversă și are în componență mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (dintre care unele foarte rare sau endemice) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
avosetta"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia mică ("Sylvia curruca"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), pupăză ("Upupa epops"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"). Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), balaur mare ("Elaphe sauromates"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
de-a lungul cursurilor de apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică estului lanțului carpatic meridional. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), corb ("Corvus corax"), șorecarul comun ("Buteo jamaicensis"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fâsă de munte ("Anthus spinoleta"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care: cinci mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Caniș lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și trei specii floristice rare: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, corespondențe cu structura geologică
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
de râu ("Lutra lutra"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă; nouă specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc ("Gobio kessleri"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: șase specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum") și liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"); o reptilă și un amfibian: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); șase specii de pești: porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și 22 specii de nevertebrate
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii") și liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); trei specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și zece specii de nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
albi" și Peșteri în care accesul publicului este interzis; ce conservă și adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice lanțului carpatic al Meridionalilor. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
și deținuții sunt forțați să devină cetățeni ai Armadei, un oraș plutitor făcut din mii de vase legate între ele. Tanner folosește prilejul pentru a profita de modificările aduse trupului său. Se supune unei noi proceduri de "refacere" și devine amfibian. Fiind tratat acum ca un cetățean cu drepturi egale și nu ca un prizonier, Tanner devine cel mai loial membru al Armadei. În acest timp, Bellis își urăște noua viață de bibliotecară a vastei colecții de cărți furate a orașului
Cicatricea () [Corola-website/Science/322904_a_324233]
-
întâlnesc păduri mixte, fiind un amestec de păduri de conifere, foioase, artice si de stepă. Fauna include 68 de specii de mamifere (iepurele, vulpea, elanul, lupul, ciuta, mistrețul etc), 203 specii de păsări, 7 specii de reptile, 13 specii de amfibieni și 60 de specii de pești (babușca, ghiborțul, plătica, bibanul etc). Coordonate Geografice: Suprafață: "total:" 65,300 km² "Uscat:" 62,680 km² "Mare:" 2,620 km² Granițe Terestre: "total:" 1,574 km "vecini:" "Belarus 680 km, Letonia 576 km, Polonia
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
în Parcul Natural Bucegi. Aria protejată reprezintă un peisaj alpin cu abrupturi stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Bucegi
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"). Fauna sitului este una bogată și variată; la baza desemnării acestuia aflându-se mai multe specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice protejate semnalate în sit
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]