7,072 matches
-
toate fructele coapte, struguri, flori, miere, alături de D-fructoză și zaharoză. Mierea de albine este un amestec echimolecular de D(+)glucoză și D()fructoză. Combinată, glucoza se află în glucide (maltoză, lactoză, zaharoză, celobioza), în numeroase glicozide și în poliglucide (amidon, glicogen și celuloză). Din combinațiile sale, glucoza rezultă prin hidroliză cu acizi sau pe cale enzimatică. În sânge, concentrația fiziologică a glucozei variază între 0,8 1,2 g%. În cazuri patologice, ea apare în urină (diabet). În cantități mici se
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
glucoză (C4 OH). Ca structură chimică maltoza este un * glucopiranozil 1,4 *glucopiranoză: Prezența hidroxilului glicozidic imprimă maltozei caracter reducător: prin oxidare blândă formează acidul maltobionic. De asemenea maltoza prezintă anomerie și prin urmare mutarotație. Maltoza reprezintă unitatea structurală a amidonului și glicogenului, care o eliberează prin degradare hidrolitică sub acțiunea enzimelor numite amilaze. În cantități mari maltoza se formează în semințele germinate (extractul apos de orz încolțit se numește malț, de unde provine și denumirea maltozei). Izomaltoza se găsește alături de maltoză
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
care o eliberează prin degradare hidrolitică sub acțiunea enzimelor numite amilaze. În cantități mari maltoza se formează în semințele germinate (extractul apos de orz încolțit se numește malț, de unde provine și denumirea maltozei). Izomaltoza se găsește alături de maltoză în structura amidonului și glicogenului și este formată din două molecule de glucoză legate 1,6 *glicozidic, deci prin legătură monocarbonilică. Ca structură chimică este un * glucopiranozil 1,6 *glucopiranoză. Izomaltoza este reducătoare, prezintă anomerie * deci și mutarotație Lactoza (zahărul din lapte) este
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
oză (sau derivat), iar heteroglicanii eliberează 2 4 tipuri de oze sau derivați ai acestora. 2.7.1. Homopoliglucide (poliglucide omogene) Din grupa poliglucidelor omogene fac parte substanțe cu o largă răspândire în regnul vegetal și animal, cum ar fi: amidonul, glicogenul, celuloza, chitina, acizii sialici. 2.7.1.1. Amidonul Amidonul este larg răspândit în regnul vegetal ca glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
oze sau derivați ai acestora. 2.7.1. Homopoliglucide (poliglucide omogene) Din grupa poliglucidelor omogene fac parte substanțe cu o largă răspândire în regnul vegetal și animal, cum ar fi: amidonul, glicogenul, celuloza, chitina, acizii sialici. 2.7.1.1. Amidonul Amidonul este larg răspândit în regnul vegetal ca glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea, structura și aspectul acestora, din care cauză se pot recunoaște
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sau derivați ai acestora. 2.7.1. Homopoliglucide (poliglucide omogene) Din grupa poliglucidelor omogene fac parte substanțe cu o largă răspândire în regnul vegetal și animal, cum ar fi: amidonul, glicogenul, celuloza, chitina, acizii sialici. 2.7.1.1. Amidonul Amidonul este larg răspândit în regnul vegetal ca glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea, structura și aspectul acestora, din care cauză se pot recunoaște la
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în regnul vegetal și animal, cum ar fi: amidonul, glicogenul, celuloza, chitina, acizii sialici. 2.7.1.1. Amidonul Amidonul este larg răspândit în regnul vegetal ca glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea, structura și aspectul acestora, din care cauză se pot recunoaște la microscop în scopul identificării sursei de amidon. Amidonul este insolubil în apă rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ca glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea, structura și aspectul acestora, din care cauză se pot recunoaște la microscop în scopul identificării sursei de amidon. Amidonul este insolubil în apă rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
glucidă de rezervă depozitat sub formă de granule în tuberculi, semințe. Granulele de amidon sunt caracteristice pentru fiecare specie vegetală în ceea ce privește mărimea, structura și aspectul acestora, din care cauză se pot recunoaște la microscop în scopul identificării sursei de amidon. Amidonul este insolubil în apă rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
care cauză se pot recunoaște la microscop în scopul identificării sursei de amidon. Amidonul este insolubil în apă rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
rece; în apă caldă granulele se umflă, iar la temperatură ridicată se sparg și formează soluții vâscoase sau geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
geluri. În prezența iodului, amidonul dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
dă o colorație albastră care dispare la cald și reapare la rece. Prin hidroliză enzimatică sau acidă amidonul se scindează treptat în compuși ce se pot identifica prin reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
reacții de culoare cu iodul. Schematic, hidroliza amidonului poate fi reprezentată astfel: Amidon Amilodextrine Eritrodextrine Acrodextrine Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Maltoza Glucoza Amilodextrinele dau cu iodul o colorație violet, eritrodextrinele roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
roșiebrună, iar acrodextrinele, maltoza și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și glucoza nu colorează soluția de iod. Prin degradare hidrolitică amidonul poate fi asimilat de către organismul animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza. La unul din capetele lanțului component, amiloza are un hidroxil glicozidic liber cu caracter reducător. Totuși amidonul este considerat nereducător deoarece din cauza
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza. La unul din capetele lanțului component, amiloza are un hidroxil glicozidic liber cu caracter reducător. Totuși amidonul este considerat nereducător deoarece din cauza masei moleculare foarte mari, caracterul reducător se pierde. Amiloza formează în apă caldă o dispersie coloidală care se colorează în albastru cu iodul. Prin analiza cu raze X s-a dovedit că amiloza are o
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
această cauză în interiorul helicoidal al spirei pot pătrunde molecule străine mai mici (iod) formând compuși de incluziune. Masa moleculară a amilozei variază între 32.000 100.000, iar gradul de polimerizare între 1000 4000. Amilopectina (Izoamiloza) este componenta ramificată a amidonului. Macromolecula sa este alcătuită din resturi de * glucopiranoză legate 1,4 și 1,6 *glicozidic. Legăturile * 1,4 (de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1,6 (de tip izomaltoză) apar în punctele de ramificație. Cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă și sucul pancreatic) hidrolizează legăturile 1,4 din interiorul lanțului cu formare de dextrine limită (fragmente de amidon scurte și ramificate). amilaza de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă și sucul pancreatic) hidrolizează legăturile 1,4 din interiorul lanțului cu formare de dextrine limită (fragmente de amidon scurte și ramificate). amilaza de origine vegetală desface legăturile * 1,4 de la capătul nereducător al lanțului cu formare de maltoză și dextrine limită care au ramificația compusă dintr-un singur rest de glucoză. * 1,6 glucozidaza scindează hidrolitic legăturile * 1
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cu formare de maltoză și dextrine limită care au ramificația compusă dintr-un singur rest de glucoză. * 1,6 glucozidaza scindează hidrolitic legăturile * 1,6 din amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele animale
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele animale. Se găsește în cantitate mare în ficat și în mușchi, iar în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]