3,631 matches
-
cum am fost fulgerat de dragoste. Acum este plecată la soră- sa, cum pleacă de câteva zile, că nici dragoste n- am mai făcut de când motivează aceste plecări cu pregătirile pentru nuntă... În mod surprinzător nimeni nu s- a mai amuzat. Linistea de la masă m- a făcut să- i privesc mirat... Beni, readuce discuția cu o propunere: - George, am auzit că au venit câteva fete în oraș pentru a face video- chat, ști tu... Cineva mi- a zis că că sunt
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
uiți în gol... tâmpitule!Timpul trece, capul mă doare, iar cele trei filme vizionate online pe smart tv, nu m- au făcut decât, să- mi sun prietenii pentru a ne întâlni la o terasă...Cei trei prieteni ai mei se amuzau grozav pe seama mea, încălziți și de malțul berilor, cărora nici nu le mai știam numărul... Gigi, prietenul meu din copilărie, mă întreabă zâmbind:- Măi George, o cunoști de doar două săptămâni și deja te însori cu ea?Romică, îi continuă
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
cum am fost fulgerat de dragoste. Acum este plecată la soră- sa, cum pleacă de câteva zile, că nici dragoste n- am mai făcut de când motivează aceste plecări cu pregătirile pentru nuntă... În mod surprinzător nimeni nu s- a mai amuzat. Linistea de la masă m- a făcut să- i privesc mirat... Beni, readuce discuția cu o propunere:- George, am auzit că au venit câteva fete în oraș pentru a face video- chat, ști tu... Cineva mi- a zis că că sunt
AZI, DUMINICA (3) POVESTE NETERMINATĂ (1) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368520_a_369849]
-
către arealul estetic al poeziei postmoderniste o probează însuși titlul noului său volum, cel de al patrulea, cu titlul surprinzător, șocant, „Zgubilitica rostire”, adică rostirea poetică, față de care adoptă, asemenea poeților noștri „optzeciști”, o atitudine desacralizantă, „minimalistă”, de lejeră, ironică, amuza(n)tă oralitate/ colocvialitate. Pentru eul liric tot mai pregnant conturat, de la un volum la altul, perioada de continuare a studiilor într-o țară nordică, Suedia, are valoare de veritabilă provocare existențială, nebănuit de propice actului de creație, fapt materializat
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
Dă-mi o armă și lasă-mă să mă lupt pentru viața mea și a surorii mele! Sunteți războinici și am să lupt cu oricine alegi! -- Devorată? Din nou, cascade de râsete, spintecând noaptea adâncă din apropierea pădurii. Ce îi putea amuza atât de tare? Mă înfuriam din ce în ce mai tare! M-am repezit către cel mai apropiat kemaș, i-am înșfăcat sulița și m-am aruncat peste căpetenie, într-un atac orb. Nu am folosit o suliță în viața mea, dar e o
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
în apă, așa cum eram îmbrăcat, în singurul meu costum pe care îl aveam, direct în canal, la peste doi metri adâncime. Speriat, țipam și dădeam din mâini să ies la mal, căci nu prea știam să înot, ceea ce i-a amuzat pe vlăjgani, care au plecat cu toții râzând, lăsându-mă în plata Domnului, să mă descurc singur cum pot. Chinuindu-mă ca vai de lume și înghițând din belșug apă plină de mâl, am reușit să mă prind de vegetația de la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase la tablă, căutau să scrie cât mai sus pentru a-și dezgoli și mai mult pulpele apetisante. Mircea era amuzat de aceste trucuri feminine ale elevelor și se făcea că nu observă interesul lor de a-i atrage ostentativ atenția. Acum nu se putea gândi la ghidușiile elevelor, ci la necazul iubitei. A început să analizeze situația la rece și
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
în ochi, că-ți deșartă în obraz tot burduful lui Eol. Făcea ce făcea și aducea vorba de nevastă-sa, o chema Lola, îmi explicase, dar el o dezmierda zicându-i Lolita. Aha, observasem eu, după Nabokov!... Aș, Nabokov, se amuzase interlocutorul meu, așa îi spun de când o cunosc, de când era o firavă fetișcană oacheșă, care îmi căzuse cu tronc, tocmai mie, ditamai comandantul de navă! Îl cunoscusem pe Cucaras cu o zi în urmă. Ședeam la umbra streșinii unei popicării
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
calci, caști ochii după fetișcane, Istrate, ai? La vârsta ta! ... Să-ți fie rușine, satir bătrân ce ești! Am căzut cât eram de lung, dar m-am adunat de jos cum am putut mai repede, fiindcă lumea începuse să se amuze, nu atât de căzătura mea, și ea de tot hazul, cât de muștruluiala neveste-mi!... Fostul căpitan de vas contenise brusc din vorbă, fiindcă în apropierea noastră izbucnise o altercație, un individ introdusese o monedă în automatul cu băuturi răcoritoare
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
nevoie doar de câte doi martori care să garanteze pentru noul cuplu. A fi martor la o căsătorie civilă a devenit aproape o profesiune, o inedită sursă de existență pentru zecile de tineri din comuna lui (“hetiști*”cum îi numește amuzându-se Fellag*) care duc în permanență lipsa unui loc stabil de muncă. Aceștia se scoală dis-de-dimineață și se aranjează puțin apoi se duc la primărie unde sprijină, răbdători, pereții până seara, în așteptarea vreunui client...Hmm! Karim și Tarek îi
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
prin fereastră razele-i binefăcătoare, încălzindu-mi oasele și sufletul. M-am trezit zâmbind, spre surprinderea soției, care mă întreba contrariata: -Ai visat frumos, bag-samă... -De ce neapărat? Mi-am amintit ceva de demult, ce uitasem și încă mă mai amuză și acum,cînd mi-am amintit. Soția a vrut să spună ceva despre o persoană care nu râde de ce vede ci de ce își aduce aminte și abținându-se mă întreba: -Si care-i motivul amuzamentului? -Nea Petre. -Care Petre!? -Al
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
soția doctorului rămăsese chiar la urmă cu ghicitul, lipsită de prejudecăți nici măcar nu și-a întors cu gura în jos ceașca din care băuse, i-a întors-o cumnată-sa aproape cu de-a sila. După ce sporovăiala celorlalți a reînceput, amuzați mai mult sau mai puțin de ceea ce li s-a deslușit în ceașcă, turcoaica s-a apropiat și de dânsa. Eu m-am nimerit chiar în vecinătate, să-ți văd și înălțimii tale viitorul, bayan, i-a șoptit turcoaica prin
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
în apă, așa cum eram îmbrăcat, în singurul meu costum pe care îl aveam, direct în canal, la peste doi metri adâncime. Speriat, țipam și dădeam din mâini să ies la mal, căci nu prea știam să înot, ceea ce i-a amuzat pe vlăjgani, care au plecat cu toții râzând, lăsându-mă în plata Domnului, să mă descurc singur cum pot. Chinuindu-mă ca vai de lume și înghițând din belșug apă plină de mâl, am reușit să mă prind de vegetația de la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
a alungat. L-a privit apoi pe cel care se apropia cu pași târșiți pe zăpadă. Aplecat din mijloc ca un om experimentat în urcușuri și dozarea efortului depus, purtându-și cu o mână schiurile legate pe umăr și trăgând amuzat sania cu cealaltă mână, tânărul s-a apropiat zâmbind. Ajuns la doi pași de femeie, se opri și o salută, înclinându-se ușor: - Bun găsit, doamnă! Presupun că săniuța vă aparține... Mi-am permis să vă scutesc de efort și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
Și totuși!... Ea îmi zâmbește cald și diafan, dansăm, vorbim puțin de poezie, vorbim de una sau de alta, și nemaiavând ce-i spune, într-un moment de oarecare luciditate, comentez zâmbind că or fi unii, pe margini, care se amuză văzându-ne pe noi, discordanți, dansâd. (Ana Blandiana avea atunci pantofi cui. Era deci mai înaltă, decât era ea de fapt! Dar era superbă, catifelată și vaporoasă și deșteaptă). Zâmbește și mă contrazice ușor, dând impresia că nici că-i
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
promită că nu mai ies cu zdrânc-cicleta lor pe drum și i-am lăsat să plece în treaba lor, la gârlă, să se răcorească, iar eu am rămas cu nea Cornel, să ne răcorim în felul nostru și să ne amuzăm pe seama întâmplării. MEEEH- MEEED La vreo câteva zile, după episodul ăsta, pe o vreme la fel de încinsă , mă ascunsesem în biroul de lucru din Post, unde era răcoare și unde îmi omoram timpul făcând ordine prin hârțoage. Nevastă-mea făcea pe
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
cădea în valuri pe umerii ei rotunzi, acoperindu-i tot spatele. Care mai de care se întrecea să-i între în grații, căutând tot felul de șiretlicuri să o invite la cină, doar-doar vor deveni cumnate sau verișoare. Georgia se amuza pe seama lor lărgindu-și, fără intenție, cercul de pretendenți, însă niciunul nu-i aprinsese călcâile. Mulți dintre tineri aveau studii în străinătate, masterate, situații materiale care impuneau respect și admiratie, dar și invidie, deopotrivă, patroni cu afaceri puternice, implicați în
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
o zi așa de rău te-ai speriat, când un balon, pe care îl aveau în mână, s-a spart și a pocnit atât de puternic, încât te-ai ascuns în cămara, care în momentul acela avea ușa deschisă. Se amuzau și am râs, dar cea mică a spus: mi-a fost atâta milă de ea pentru că se lovise la picior de un vas răzleț din cămară. Suntem atât de bine împreună mamă, și le iubesc nespus de mult. Îmi pare
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
Uff! Nu știu ce mi-a trebuit mie! Cine dracu, Doamne iartă-mă, m-a pus să mă înscriu în partidul ăsta nenorocit! Stăteam acum întins în pat lângă Doinița mea și mă amuzam privind la televizor toată mascarada asta politică... acum bea, Grigore, aghiazmă! - Sanduleee! Unde o fi băiatul ăsta? - Să trăiți, domn' președinte! Ordonați! - Taci, băi, n-avem nicio șansă! Nu vezi cum stăm în sondaje? - Șefu', eu am gura "aiurită"... știi
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
slugi, iar în spate fac pe șmecherii, te lucrează de nu valorezi nici cât o ceapă degerată. N-o să am încotro, de Sandu trebuie să am grijă, bun băiat, credincios... Ce funcție o să-i dau, dacă... ha, ha! Ce mă amuz, eu președinte!? Dar dacă? Deja mă înăbușă emoțiile, mă strânge cravata asta afurisită. N-am mâncat nimic de azi-dimineață, doar anafura pe care mi-a adus-o mama. Cică e de la un preot cu har... Și aghiazmă. Bea, Grigore, aghiazmă
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
dintre ele le va urma autoarea, ea va decide. Poetul Pompiliu Crețu, mai nou printre noi, un veritabil versificator cu talent și mesaj, (gândul mă poartă spre Viorel Munteanu) dar mai ales cu poezie personalizată, cu adresant cunoscut ne-a amuzat, bucurat, fără să facă prea multe valuri, fără pretenții literare, cum a mărturisit domnia sa. Poezia intelectualistă a Agafiei Drăgan a stârnit oarecare rumoare prin noi, prin esență, condensare și frazare. Dar despre tehnică... nimic de spus. Tema și soluția poetică
BINECUVÂNTATA VACANŢĂ DE IARNĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367033_a_368362]
-
facultate. Era momentul pe care și-l dorise toată viața. Simțea că destinul lui se reașează pe făgașul pierdut cândva. Era conștiincios și preocupat. Toți râdeau...”Grupa vameșilor” era, oricum, mai “protejată” la examene. “Ce-ai, mă? Vrei coroniță?”...se amuzau ceilalți când punea întrebări sau solicita explicații suplimentare. La absolvire, și-a invitat, cu mândrie, familia. A venit doar...bunica. Tatăl plecase...la pescuit...” E prea târziu să mă mai impresioneze cu ceva ratatul ăla!” Mama nu venise...ca să nu
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
dominate de cererile celor prezenți, făcute în dulcele grai ardelenesc: - N'apo' bădie, mai dă-ne, pe lângă glaja de beutură și câteva pilule de suflet de la doctoru' Șor, rogu-te! Iar „bădia”, Ioan Gligor Stopița, nu se lasă deloc așteptat ... Amuzat de această frumoasă întâmplare, imediat ce am aflat-o, i-am povestit-o lui Dorel cel cu care împart, prietenește, de câțiva ani, tot felul de bucurii și tristeți din lumea noastră. Numai că el avea una și mai bună! Un
PILULELE DE SUFLET ALE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367205_a_368534]
-
claritatea și echilibrul formelor. Este foarte mult alb în tablou, balerinele cu rochii albe și cu poante, sunt ca niște păsări (lebede) care se pregătesc să-și ia zborul: coloritul este diafan, expresia este a tinereții și suavității. M-a amuzat tabloul pictorului francez Jean-Baptiste Simeon Chardin (secolul XVIII) Baloanele de săpun (Soap Bubbles), ulei pe pânză, în care o tânără este surprinsă în momentul în care se joacă cu un pai în gură, suflând și formând un balon de săpun
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
În castelul Matsumoto era expusă o armă de foc, o flintă, despre care mi s-a spus că ar costa un milion de yeni. Prețul nu s-ar datora însă armei în sine, ci picturii de pe ea! Relatarea m-a amuzat, ca să vezi că arta este la mare preț și când e risipită pe arme! Constat că japonezul rămâne un rafinat estetic care-și îngăduie să admire atât cireșii superb înfloriți, cât și picturile de pe arme... Mai mult, tot în acest
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]