3,527 matches
-
presupune că există o expertiză clinică a faptului că eventual nu este un „pseudoatac“, ce ar putea fi cauzat de o modificare a temperaturii corpului sau de o infecție (UTHOFF W., 1890). În timp ce suspiciunea de atac poate fi susținută din anamneza bolnavului, pentru a stabili diagnosticul de SM sunt necesare dovezi clinice obiective ale leziunii. Episoade paroxismale izolate (de exemplu spasme tonice) nu constituie un atac, dar episoade multiple ce survin pe o perioadă de peste 24 de ore, sunt considerate atacuri
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM. Tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară ne vor preciza în cele din urmă diagnosticul. Arahnoiditele spinale vor fi îndepărtate prin examenul mielografic cu lipiodol. Uneori se impune diagnosticul diferențial cu o mielită specifică 147 sau nespecifică. În mielita specifică, anamneza și pozitivitatea reacției WASSERMANN în sânge și lichid sunt relevatoare. Paraplegia spasmodică familială a lui STRÜMPELL-LORRAIN se caracterizează prin prezența paraplegiei cu mare contractură, absența semnelor cerebelo-vestibulare și desigur, prin caracterul familial. Formele de SM cu predominanța ataxiei și a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Aici investigațiile de laborator sunt de real folos, SIDA beneficiind de teste specifice de diagnostic. În cele din urmă, cu toate că nu există un test specific de diagnostic al SM, un clinician experimentat poate stabili un diagnostic destul de precis printr-o anamneză minuțioasă și o examinare clinică foarte atentă, bazânduse și pe datele paraclinice ca: rezonanță magnetică, potențiale evocate și analiza LCR. Polimorfismul clinic al SM este atât de mare, încât dacă dorim să punem un diagnostic pe semnele clinice, se cer
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și, uneori, nu se poate răspunde niciodată: omul Înțelept este acela care, În fața unei asemenea, rare e drept, chestiuni, „o privește” cu calm, adică o „ascultă” Încă și Încă o dată și Încearcă, ca un bun diagnostician, să găsească soluția din „anamneză”, din „istoria ei, a acelei Întrebări, probleme, chestiuni”! Nu pot, În ce mă privește, să răspund la aparent simpla Întrebare: „De ce m-am Întors mereu” În matricea mea de limbă și de istorie - parțial, prin tată! -, de ce nu am ales
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Change in Central and Eastern Europe”, Rutgers University, aprilie 1992, În Partisan Review, 4, 1992, p. 627 ; citat de Leon Volovici, „«Evreii» În România post-Ceaușescu : Între «centralitate» și fobie” (815, p. 72). 832. Val Cordun, „Timpul În răspăr. Încercare asupra anamnezei În basm”, Buletinul Bibliotecii Române, vol. V, Institutul Român de Cercetări, Freiburg (Germania), 1976. 833. Dr. Heinrich von Wlislocki, Despre poporul nomad al rromilor. Imagini din viața rromilor din Transilvania [prima ediție, Hamburg, 1890], Editura Atlas, București, 2000. 834. Avram
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proporțiilor își face loc aici gesticulația enormă și monstruozitatea ca manieră, pentru că vorbind de mon- struozitate există și alte mecanisme generative care fac apel la dereglarea sistematică a simțurilor. Alteori însă, apele acestor oglinzi se tulbură, deformarea se transformă în anamneză acolo unde oglinda a devenit un spațiu me - diumnic în care spectrele se ivesc, nu atât cele trecute, cât mai ales cele viitoare. Caragiale un vizionar ? Ca orice mare scriitor, Caragiale este posesorul unor intuiții și latențe înscrise în operă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și memoria ancestrală a unei violențe cutumiare. Toate aceste trei motivații au un suport realist, ele sunt circumstanțiate de amenințarea pe care i-o adresează han- giului un fost angajat, amenințare căreia i se dă curs. Naratorul îi încredințează personajului anamneza psihozei sale, istoricul nevrozei fiind recuperabil până la evenimentul în care originează, și anume gesticulația amenințătoare a unui hamal. Gestul lovirii care nu se materializează și nu lovitura ca atare provoacă criza și punctul de inflexiune traumatic în existența băiatului de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tocmai această dimensiune profund neserioasă, această superficialitate pe care o regăsesc la nivelul unui model cultural, dar și pe străzile capitalei. Expresia acestei exorcizări o constituie „descoperirea” în comedia lui Caragiale a filonului tragic, iar critica cerchistă a forțat această anamneză făcută operei comediografului, fapt care corespundea asimilării unui model cultural de către o sensibilitate contrariată, nepre- gătită să-l accepte. Întreaga polemică, precum și lectura pe care cerchiștii o fac comediei caragialești relevă o înfruntare surdă a două spații culturale și răspunsul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
folosită de Caragiale într-un context particular, expresia simț enorm și văz monstruos ăîn Grand Hôtel «Victoria Română», 1890Ă a ajuns să desemneze, ca și atașamentul față de Miorița, resortul unei afinități profunde. Nu suntem, în definitiv, decât ceea ce ne trezește anamneza. Există neîndoielnic o dilatație spontană spre abnorm în orice român cu senti- mentul unității sale etnice. Să ne amintim că elementele prin care Lucian Pintilie a încercat - în De ce trag clopotele, Mitică ? - să generalizeze experiența «viermuielii noastre naționale», adică faptul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din această Operă care e numai a lui, prin care vrea să împlinească noi și mărețe planuri specifice ceasului de față; și le va împlini cu siguranță cu condiția ca noi să fim totdeauna fideli programului nostru divin: Quaerite primum!“». Anamneza maladiei Putem subdivide suferințele și maladiile lui don Calabria în trei faze ale vieții sale. Ne vom baza pe documentele scrise și pe mărturiile persoanelor care i-au trăit alături și i-au fost privitori neputincioși în fața unei dureri pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
re)aduce în conștiință imaginile unor obiecte cunoscute în trecut, dar al căror simulacru devine în cele din urmă (Despre suflet 427b 21-22). Vom regăsi acest "mecanism" în ritualul funerar roman. El implică rememorarea provocată și controlată prin ceremonial și anamneza colectivă a propriei istorii, care asociază realități sensibile cu idei constitutive. Imaginația este stimulată să refacă amintirea unui destin glorios, așadar se situează dincolo de opinie și de eroare și depășește chiar pragul spre care gândirea aristotelică o adusese (Despre suflet
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de plasticitate de la nivel medular și supramedular. Un rol deosebit În perpetuarea mecanismelor patogenice ale durerii Îl dețin și interleukinele, În special IL l și TNF alfa. 2.2.2 Caracterele durerii reumatice 2.2.2.1 Evaluarea durerii reumatice Anamneza este un act deosebit de valoros În identificarea durerii reumatice ; de exemplu, o anamneză care descoperă o suferință Îndelungată de ani de zile Îndepărtează rapid ideea unei patologii infecțioase sau neoplazice și orientează gândirea spre o patologie reumatismală. Concomitent atrage atenția
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
patogenice ale durerii Îl dețin și interleukinele, În special IL l și TNF alfa. 2.2.2 Caracterele durerii reumatice 2.2.2.1 Evaluarea durerii reumatice Anamneza este un act deosebit de valoros În identificarea durerii reumatice ; de exemplu, o anamneză care descoperă o suferință Îndelungată de ani de zile Îndepărtează rapid ideea unei patologii infecțioase sau neoplazice și orientează gândirea spre o patologie reumatismală. Concomitent atrage atenția asupra modelului patogenic al suferinței, inflamator sau degenerativ, și asupra sediului leziunii, articular
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
zile Îndepărtează rapid ideea unei patologii infecțioase sau neoplazice și orientează gândirea spre o patologie reumatismală. Concomitent atrage atenția asupra modelului patogenic al suferinței, inflamator sau degenerativ, și asupra sediului leziunii, articular sau periarticular, osos sau muscular, În acest context, anamneză trebuie să precizeze numeroși parametri ce privesc localizarea, tipul, ritmul, iradierea durerii și simptomele ce o acompaniază. O durere intensă, cu caracter episodic pune mai Întâi În discuție artritele intermitente (guta, reumatismul palindromic), În timp ce o suferință articulară permanentă, cu variații
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a durerii neurogene este reprezentată de leziunea de tip mecanic și degenerativ (discopatia) care se dezvoltă la nivelul coloanei vertebrale și care irită sau compresează rădăcina nervului rahidian. Durerea psihogenă. Algiile de origine psihică au câteva elemente particulare pe care anamneză trebuie să le evidențieze Încă de la Început: nu au teritoriu sistematizat de distribuție nu au ritmicitate sunt arătate de pacient cu degetul sunt acompaniate de un comportament psiho-emoțional labil. 2.2.2.3 Localizarea durerii Toate structurile aparatului locomotor, articulare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
amplifică distrugerea cartilajului [70, 72, 106, 108, 132]. În artroză, cel mai frecvent și expresiv simptom este durerea. Artroza se personalizează prin durerea cu caracter mecanic care apare și se amplifică la efort și se ameliorează În repaus. O minuțioasă anamneză În legătură cu caracteristicile durerii are relevanță În cadrul diagnosticului diferențial. Durerea se Însoțește de redoare articulară, de scurtă durată, ce acompaniază numai primele mișcări, În fazele avansate de boală, durerea are caracter permanent. Durerea poate avea intensități variabile și este foarte expresivă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
o dată, că nu vrea să-l contrazică pe D. Cosmănescu care fixase momentul tot ziua, vorbise tot de așezarea poetului pe pat, etc. Fișele doctorului sunt, însă, parțiale ( presa vremii le va numi nici mai mult nici mai puțin decât „anamneză”, ceea ce e mult prea pretențios) iar el le completează pe de o parte cu ceea ce numește mărturiile prietenilor lui Eminescu și, pe de alta, cu ceea ce se deduce a fi amintirile lui actuale, din 1931. Chiar așa parțiale, aceste fișe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se cunosc astăzi precis, grație d lui dr. Vineș, șeful de lucrări la clinica neurologică din București, care ca intern pe vremea aceea în ospiciul în care era internat Eminescu, l-a îngrijit pe nenorocitul poet făcându-i chiar el „anamneza”, ceea ce în termeni medicali înseamnă o adnotare zilnică pe o „foaie de observație” a tuturor simptomelor bolii și a tratamentului urmat de pacient. Această „foaie de observație” a lui Eminescu de pe vremea internării lui, d-rul V. Vineș a publicat-o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că acest bandaj gros ce învelea capul și fruntea lui Eminescu era menit, mai degrabă, să acopere semnul celei de-a doua lovituri a lui Petrea Poenaru. Revenind la Dr. Vineș, ciudat ni se pare că el păstrează, în această „anamneză”, momentul cu totul nesemnificativ al pietricelei care a creat un mic erizipel ce s-a vindecat apoi repede. Dacă, să punem, pacientul și-ar fi pierdut vreun dinte în spital și acest incident ar fi fost raportat posterității? Procedeul ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Atențiunea sa este cu totul absentă, incapabil de a și-o fixa un moment, răspunsurile sale fiind ca și automatice și mașinale. Digestiunea și somnul se execută normal, însă se observă pareză vezicală și rectală, ceea ce reclamă îngrijire continuă. Din anamneză aflăm că sunt 6 ani de când a fost izbit de o manie acută, pentru care a fost căutat și aici, și în străinătate, de unde s a întors calm, însă cu debilitate intelectuală. De atunci a mers, urmându-se debilitatea crescând
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
găsească. Mulțumește cu plecăciuni elegante pentru fiecare bănuț (stilul epistolar o prinde foarte bine și este adevărată expertă în ilustrarea lui) și descrie cu amănunte cum îl cheltuiește. De asemenea, descrie cu lux de amănunte uneori boala fratelui ei. V. „ANAMNEZA” HANRIETEI Cineva a avut curiozitatea să adune cu creionul pe marginea cărții lui I.E. Torouțiu (exemplarul din B.A.R.) sumele notate de Hanrieta în scrisorile ei de mulțumire desigur, pentru a scoate în evidență mărinimia donatorilor dar și pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
eventual și-a căutat și el o gazdă; acest moment al vieții sale, cu fixarea în urbea natală, nu este rezolvat încă, biografii fiind foarte curioși să numere banii din chete și aproape indiferenți la preumblările prin lume ale poetului). „Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai 1887, când consemnează programul ce va urma: „Doctorii mă asigură, de 2 ori pe zi mă vizitează, spesele sunt numai trăsura care este birjă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu aibă paralizie la beșica udului, căci a 7-a zi este astăzi de când nu simte de fel ce-i cu dânsul. Doctorii mă asigură că provine pur și simplu din fricțiunile cu mercur.” Ne vom aminti că și în „anamneza” doctorului V. Vineș, din primăvara lui 1889, și în raportul din 23 martie 1889, este menționată incontinența urinară. Poate fi efectul medicamentului lui Ziettmann, vezi mai sus. Dacă vom începe să adunăm, înțelegem că pe 1 iunie doza de mercur
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pregătirile pentru citirea acestei piese de teatru în casa lui Titu Maiorescu îi luau mult timp. După cum vedem, informația este lacunară, lipsesc de peste tot referințele la vara lui 1888. Epistolarul Hanrietei Eminescu nu ne mai este de mare folos pentru „anamneza” bolii poetului. Despre intervenția Veronicăi Micle în relația ca atare, mai reținem doar două fragmente. Unul se referă la fotografia lui Mihai Eminescu din tinerețe: „Vă trimit cu deosebirea că el, pe atunci era mai tânăr decât sunt eu azi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
traduceri în românește și colaborează cu Aurel Candrea (A. Hecht) la dicționarele geografice ale județelor Dolj și Putna (premiate de Societatea Geografică în 1896-1897). Ne e teamă de noi? întrucât nu purtăm, aici, discuții medicale ci ne interesează mai ales „anamneza documentelor” și mai ales a celor privitoare la frelul morții lui Eminescu, nu putem încheia acest demers decât pe aceeași cale a istoriei literare. Și dacă Iorga este „istoricul cu două capete” cum îl numea Marin Preda (având în vedere
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]