4,997 matches
-
din punct de vedere terapeutic. Din acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin prezența a trei grupe de semne: de contuzie, ischemie și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și tumefacția regiunii contuzionate. Pulsul este diminuat sau absent
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sistemul VCS produse prin compresiuni (tumori, anevrisme etc.) ori leziuni congenitale sau câștigate; embolia gazoasă apare de regulă în leziunile venelor de le baza gâtului, unde se exercită influența aspirației toracice și diastolei cardiace. Pătrunderea aerului este facilitată de dispoziția anatomică particulară, care constă în absența colabării venoase datorită relațiilor strânse a venelor cu aponevroza cervicală. Consecințele clinice și fiziopatologice sunt grave (asemănătoare bolii de cheson) și constau în blocarea circulației sanguine la nivelul cardiac sau pulmonar determinând fenomene de insuficiență
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
puternice. 12.4.5. TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR VASCULARE ACUTE 12.3.5.1. Tratamentul traumatismelor arteriale Tratamentul leziunilor vasculare acute constituie o urgență medicochirurgicală. Intervenția de urgență în aceste cazuri are drept scop: oprirea hemoragiei și refacerea volemiei; combaterea spasmului; refacerea anatomică a segmentului vascular interesat, astfel încât fluxul arterial să revină la nivelul anterior. Semnele de recuperare a teritoriului afectat prin leziune arterială sunt maxime în primele 6-8 ore de la accident, ca o mențiune specială pentru leziunile arterei poplitee care vor fi
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
uneori există un mic canal dar punga anevrismală lipsește; b. anevrism arterio-venos ce apare în urma unei rupturi vasculare cu organizarea pungii anevrismale în care se deschid cele patru capete vasculare; c. anevrisme complexe, în cavitatea cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii o rețea vasculară anastomotică, foarte bogată. Fiziopatologia: Manifestările fiziopatologice ale anevrismului arterio-venos sunt dominate de scurtcircuitul sistemului vascular (fig.12.13) ca urmare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
împărțire are valoare practică, deoarece plăgile se complică adesea cu infecție, ceea ce modifică evoluția, prognosticul și atitudinea terapeutică. 2. Aspectul anatomo-clinic (Cohan și Sedon) care se bazează pe gradul de alterare a fibrei nervoase: neurotmezis prin care se înțelege întreruperea anatomică a nervului prin secțiuni sau leziuni în care epinervul rămâne intact. Clinic corespunde unei întreruperi funcționale totale a nervului. Regenerarea este blocată datorită prezenței țesutului cicatriceal. axonotmezis caracterizat prin întreruperea fibrelor nervoase dar cu respectarea tecii și a celorlalte formațiuni
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
caracterizat prin întreruperea fibrelor nervoase dar cu respectarea tecii și a celorlalte formațiuni de suport a nervului. Este o leziune a fibrei nervoase și corespunde clinic contuziei. Regenerarea este spontană. neurapraxia este mai curând o tulburare fiziologică decât o leziune anatomică. Constă în blocarea totală dar tranzitorie, a conductibilității nervului cu durată de câteva ore și reabilitare funcțională totală. Neurapraxia, corespunde sindromului de stupoare nervoasă (Tinel) sau bloc trecător. Apare după contuzii, compresiuni sau ischemii de scurtă durată. 3. Criteriul clinicoterapeutic
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
clinic în oarecare măsură, cu axonotmezis; secțiuni parțiale, laterale ale fibrelor periferice determinate de regulă de instrumente tăioase; secțiunea completă echivalentă cu neurotmezis cu sau fără pierdere de substanță nervoasă, fapt important pentru reparație; 12.5.1. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunile anatomice ale nervilor au caracter evolutiv distingându-se două faze: distructivă și regenerativă. 1. Leziunile distructive ale nervului sunt caracterizate prin modificări ce se produc la locul traumatismului, atât în capătul central periferic cât și în terminațiile nervoase. Importanța și aspectul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ale nervilor au caracter evolutiv distingându-se două faze: distructivă și regenerativă. 1. Leziunile distructive ale nervului sunt caracterizate prin modificări ce se produc la locul traumatismului, atât în capătul central periferic cât și în terminațiile nervoase. Importanța și aspectul anatomic al acestor leziuni sunt strâns legate de mecanismul și agentul etiologic care l-a determinat. În traumatismele mecanice, la locul contuziei, apar în primele 24 ore un conglomerat de fibrină, cheaguri sanguine, detritusuri, serozitate și se produce o segmentare a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
injectării accidentale intraneurale, de substanțe toxice iritante sau prin resorbția unor produși cu acțiune bacteriostatică aplicați local în plăgi. Leziunile termice sunt grave deoarece determină distrucție prin necroză nervoasă și realizează, de obicei, neurotmezisul. Existența leziunii nervoase duce la modificări anatomice la distanță în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5.2. SIMPTOMATOLOGIA Interesarea funcțională sau morfologică a nervului determină trei grupe de simptome: tulburări de sensibilitate, de tonus și motilitate și tulburări
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Tulburările de sensibilitate constau în anestezie superficială și profundă în teritoriul nervului afectat a cărui intensitate este variabilă. Uneori aceasta îmbracă aspectul de hipoestezie sau chiar poate lipsi. Aceste fenomene se explică prin aceea că fiecare nerv are o zonă anatomică pe care o inervează și o zonă mixtă unde pătrund fibrele nervului vecin (unde se instalează hipoestezia). Uneori, postlezional, poate să apară un sindrom dureros cu caracter de arsură care atinge uneori intensități deosebite realizând cauzalgia (sindromul WeirMitchell). Se întâlnește
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
traumatism. Cea mai frecventă luxație este a nervului cubital retroepitrohlean, în traumatismele cotului. Clinic se manifestă prin dureri vii la cea mai mică mișcare sau la presiune. Pareza apare rar. Tratamentul este chirurgical și constă în repunerea nervului în poziție anatomică, fixarea fiind asigurată cu ajutorul unui lambou muscular sau aponevrotic. b. Contuzia nervoasă poate fi: simplă, manifestându-se clinic prin sindrom de iritație nervoasă, și corespunde neurapraxiei, și gravă, când apar leziuni de tip axonotmezis sau neurotmezis, cu paralizii persistente. Tratamentul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
topirea zăpezilor, inundații sau irigații necorespunzătoare poate duce la fenomenul de asfixie a rădăcinilor plantelor, deprecierea calității recoltelor sau se creează condiții foarte favorabile pentru instalarea bolilor parazitare. Variațiile brusce de umiditate produc șocuri, în urma cărora apar în plante modificări anatomice anormale (cum este crăparea unor organe, mai ales a fructelor), ce vor constitui porți de intrare pentru patogeni. Speciile de plante cultivate reclamă pentru buna lor dezvoltare o anumită intensitate a luminii. În cazul în care planta nu beneficiază de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce atacă vița de vie; prin ciupercile parazite cum ar fi: Olpidium brassicae ce transmite virusul necrozei tutunului, Synchytrium endobioticum ce transmite unele virusuri la cartof și Polymixa betae transmite virusul ce produce rizomania la sfecla de zahăr. Modificări citologice, anatomice și fiziologice induse de virusuri la plante Celulele parazitate de virus au cloroplaste mult mai mici, mai puține și mai slab colorate, ceea ce induce simptomul de îngălbenire. O parte din virusuri produc deformări din care cauză pe frunze apar gofrări
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cărnii de pește este albă sau albă roză, ceea ce face să fie încadrată în categoria „cărnuri albe” . Fibra musculară este foarte fină, țesutul conjunctiv dintre fibrele musculare extrem de redus, grăsimea de culoare galbenă citrin până la portocalie, în funcție de specie și regiunea anatomică, și foarte diferită calitativ de la o specie la alta. III.2.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE Din punct de vedere chimic, carnea de peste se aseamănă mult cu aceea a animalelor de măcelarie. Apa depășește la carnea de pește cu puțin pe cea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în mod particular, predispuse la a fi obstruate și infectate. Corpii străini predispun la apariția infecției. Infecțiile chirurgicale devin periculoase prin extindere și eliberarea de toxine. a. Extensia implică câteva mecanisme: infecția necrozantă tinde să se extindă în lungul planurilor anatomice (mionecroza clostridiană și fasceita necrozantă); abcesul dacă nu este drenat crește distrugând mai mult țesut și fistulizează la exterior sau în organele vecine; flegmoanele se extind în lungul planurilor grase sau prin necroza de contiguitate; extinderea infecției prin limfatice este
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
ne despart, din punct de vedere genetic, de cimpanzei; făcând speculații pe această temă, să ne imaginăm cum ar arăta o ființă umană care ar diferi genetic în sens evolutiv pozitiv doar cu 2% față de celelalte ființe umane ? Probabil că anatomic nu ar exista diferențe sesizabile, dar fiziologic ? Ar avea capacități pe care oamenii obișnuiți nu le-ar deține, sau le-ar deține dar într-o formă rudimentară, neevoluată. Contrar credințelor înrădăcinate (cel mai adesea și profund neștiințifice !Ă A.D.N.
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
câștigătoare a premiului Pulitzer, la această împărțire a creierului uman în neocortex, sistemul limbic și sistemul R sau creierul reptilian, împărțire făcută pentru prima dată de fiziologul Paul D. MacLean. Dintre aceste formațiuni, doar neocortextul, mai nou apărut ca formațiune anatomică a creierului joacă un rol în apariția gândirii abstracte, în manifestarea inteligenței și apariția conștiinței de sine. Emisferele cerebrale prezintă specializări diferite, producând așa numita lateralitate cerebrală. Cu alte cuvinte, fiecare emisferă cerebrală, deși pare identică cu cealaltă, desfășoară funcțiuni
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sugerează o netă separare a contextelor și activităților aferente, iar dihotomizarea simbolică a celor două sexe pare indubitabilă, realitățile sociale la care face ea referință sunt mai puțin clare. Cantonarea femeilor în spațiul domestic pare contrazisă de evaluările, pe baze anatomice, a mobilității grupurilor umane din paleoliticul superior: amplitudinea modificărilor observate la nivelul robusticității și formei diafizelor membrelor inferioare nu se diferențiază major în funcție de sexul indivizilor; un contrast pare să apară abia după ultimul Maxim Glaciar, când detaliile anatomice amintite indică
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pe baze anatomice, a mobilității grupurilor umane din paleoliticul superior: amplitudinea modificărilor observate la nivelul robusticității și formei diafizelor membrelor inferioare nu se diferențiază major în funcție de sexul indivizilor; un contrast pare să apară abia după ultimul Maxim Glaciar, când detaliile anatomice amintite indică un grad de mobilitate considerabil scăzut, dar, din nou, nediferențiat sexual (Holt 2003). În alți termeni, oricare ar fi fost sarcinile preluate de femei, ele nu par să fi presupus un regim de mobilitate și activitate profund diferite
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sugera că reprezentările rupestre „mistifică” întrucâtva realitatea economică și socială, în favoarea unei viziuni masculine. O asemenea concluzie este, însă, imprudentă: nu avem niciun motiv să considerăm reprezentările rupestre drept fresce sociale. Pe de altă parte, interferența tehnologiei poate amalgama impactul anatomic al activităților specifice, singura observație pozitivă fiind acțiunea, pe durata întregii epoci, a unui regim de stres fizic asemănător pentru ambele sexe. Semnificația statuetelor feminine rămâne la fel de indecisă. Diversitatea, frecvent ignorată, a categoriilor de vârstă surprinse în aceste reprezentări complică
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
BP) de la Hilazon Tachtit (Israel). Ultimul adăpostește resturile unei femei de 45 ani, mică de înălțime, suferind de afecțiuni congenitale care i-au deformat pelvisul și vertebrele sacrale și lombare; amenajarea elaborată a gropii și componența surprinzătoare a inventarului (părți anatomice din diverse mamifere, 50 de carapace de broască țestoasă, un galet, o unealtă din os, o labă a piciorului uman, complet articulată, aparținând unui individ adult) au condus la ipoteza descoperirii mormântului unei femei-șaman (Grossman et al. 2008). footnote> semnalează
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cea prin intermediul internetului sunt de tip complex datorită faptului că pe lângă voce se poate recepta și comunicarea transmisă prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbală este efectuată prin intermediul modului de manifestare a prezenței fizice. Acest tip de comunicare se realizează prin: înfățișare anatomică, ținută vestimentară, poziția corpului, timbrul vocii, spațiul personal, gesturi, mimica feței și contact fizic. Comunicarea nonverbală poate fi exprimată controlat, în mod intenționat, sau se poate datora unor tipare psihologico comportamentale care sunt neintenționate. Comunicarea ca proces este completă dacă
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
care constituie ținuta sunt: anatomia feței și a corpului, animația feței și a corpului, vestimentația și poziția corpului. Se spune că primul contact cu o persoană creează impresia, iar apoi acea persoană este judecată după această primă impresie. Analiza înfățișării anatomice este primul element de evaluare între auditor și auditat, analiză care se realizează în funcție de criteriile subiective de estetică ale fiecărui individ. Intensitatea cu care sunt urmărite părțile anatomice depinde de structura de sexe constituită (femeie-femeie, femeie-bărbat sau bărbat-bărbat) și de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
iar apoi acea persoană este judecată după această primă impresie. Analiza înfățișării anatomice este primul element de evaluare între auditor și auditat, analiză care se realizează în funcție de criteriile subiective de estetică ale fiecărui individ. Intensitatea cu care sunt urmărite părțile anatomice depinde de structura de sexe constituită (femeie-femeie, femeie-bărbat sau bărbat-bărbat) și de nivelul de acoperire cu vestimentație. Elementele anatomice cele mai expuse analizei sunt: capul, gâtul, pieptul și mâinile. Efectul comunicării este pozitiv dacă: părul este îngrijit (așezare sau îndepărtare
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]