1,796 matches
-
la... forza effetiva di attuarsi e di farsi rispettare"), altul nu. Ercole a accentuat exagerat, totuși, aspectul jurisdicțional al primului tip de imperio. Asupra imperio în context florentin, vezi Alison Brown, "The Language of Empire", în William J. Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practică of Power, Cambridge, 2000, pp. 32-47. 79 Discorsi, i, preface, p. 76: "ho deliberato entrare per una via, la quale, non essendo ancoră trita...". Asupra pasajului, vezi Najemy, Between Friends, pp. 337-338, îndeosebi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
teritoriale vezi Julius Kirshner (ed.), The Origins of the State of Italy, 1300-1600, Chicago University Press, Chicago, 1995; James S. Grubb, Firstborn of Venice: Vicenza în the Early Renaissance State, John Hopkins University Press, Baltimore, 1988; William J. Connell și Andrea Zorzi (coord.), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. 11 William Caferro, Mercenary Companies and the Decline of Siena, John Hopkins University Press, Baltimore, 1998. 12 Vezi Riccardo Fubini, "Diplomacy and the Government în the
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
venitului. 19 Machiavelli, Lettere, p. 157, unde "nostro nipote" este Giovanni Vernacci. Pentru interesul unchiului său în ceea ce îl privea a se vedea ibid., p. 101. Unul dintre aceste rude Vernacci a fost preot, care a deținut beneficiul de la Șanț' Andrea din Percussina între anii 1480 și 1481; vezi Brucker, "Niccolò Machiavelli", p. 81 (deși nu doar ca simplu "cleric local"). 20 Arrighi, "Machiavelli, Totto," p. 106. 21 Cf. ASF, Diplomatice, Ricci, normali, 5 ianuarie 1510, redactată la Romă, confirmă ordinele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
NM de la Firenze lui FV, 16 aprilie; NM de la Firenze lui FV, 29 aprilie; NM de la Firenze lui FV, 20 iunie; NM de la Firenze lui Giovanni Vernacci, 26 iunie; NM de la Firenze lui Giovanni Vernacci, 4 august; NM de la S. Andrea lui FV, 10 august; NM de la Firenze lui FV, 25 august; NM de la Firenze lui FV, 26 august; NM de la Firenze lui FV, 10 decembrie. 72 A se vedea A. F. Verde, "Lo Studio fiorentino, 1473-150", Ricerche e documenti, vol
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de la Firenze lui FV, 10 decembrie. 72 A se vedea A. F. Verde, "Lo Studio fiorentino, 1473-150", Ricerche e documenti, vol. 6 în 9, Firenze e Pistoia, 1973-2010, III:2, p. 1021, în cadastrul din 1480: "Matteo e Piero d'Andrea di Francesco del Chaburri bechai [...] popolo di Santa Felicită ...". 73 Voyage de Jacques le Saige, de Douai à Rome, Notre-Dame-Lorette, Venise et autres saints lieux, H.-R. Duthilloeul (ed.), Douai, D'Aubers, 1851, p. 20: "De Flourensse à Saincte Cachenne
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
169: "Și o să vă spun cum stau lucrurile în prezent, deși, dacă o să vă duceți câteodată la vila, o să înțelegeți ce vă spun de San Casciano". 76 R. Stopani, "Io mi sto în villa...": L'Albergaccio del Machiavelli a Sant'Andrea în Percussina, Firenze, Centro di Studi Chiantigiane "CLANȚE", 1998, pp. 47-52. 77 NM to FV, 10 decembrie 1513, Machiavelli, Lettere (Inglese), p. 194. 78 Cf. C. Ginzburg, " Diventare Machiavelli: Per una nuova lettura dei "Ghiribizzi al Soderini"", Quaderni storici, 38
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
una lectera da ser Filippo, de' dì quatro del mese, per la quale m'avisa che, volendovi fare uno grandissimo piacere, subbito io sia a cavallo et venga a Fucechio, et che di qui per omngni modo io rimuova ser Andrea, perché dice pare inimicho capitale di cotesta vostra magnifica casă. Io, che non ò altro desiderio né ad altro penso senone în che modo vi possa piacere, subbito venni qui, et per mio debito feci radunare questi Antiani, et fingendo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
casă. Io, che non ò altro desiderio né ad altro penso senone în che modo vi possa piacere, subbito venni qui, et per mio debito feci radunare questi Antiani, et fingendo buone cagioni alla presentia loro et di detto ser Andrea l'ò rimosso. E' per me levato dallo ufficio, secondo che ser Filippo mi dà aviso, per cagione che li inimici vi'ostri li tengo miei". 12 ASCF, Riform. e delib. 185, f. 40v, 3 februarie 1465/66. Înlocuitorul a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Chiarus. 6 Despre Cei Opt pentru Securitate, vezi Giovanni Antonelli, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze", Archivio storico italiano, CXII, 1954, pp. 3-39; Lauro Martines, Lawyers and Statecraft în Renaissance Florența, Princeton, Princeton University Press, 1968, passim; Andrea Zorzi, L'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica Fiorentina. Aspetti e problemi, Leo S. Olschki, Florența, 1988. 7 Legea din 25 January 1451/2 a fost discutată Antonelli, "La magistratură", p. 19; și Zorzi, L'amministrazione, p. 67. 8 Manetti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
4 Crimă este descrisă în Salvi, Historie, ÎI, p. 466, unde numele victimei a fost scurtat la "Mario" dintr-o eroare de tipar. Mariano este înregistrat ca fiind decedat la 10 noiembrie 1489 în Elizabeth Wilder, The Unfinished Monument by Andrea del Verrocchio to the cardinal Niccolò Forteguerri at Pistoia. Studies în the History and Criticism of Sculpture, nr. 7, Northampton, Mass., 1932, p. 85. 5 Piero Vettori și Giovan Battista Ridolfi au sosit în calitatea lor de comisari în aprilie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
iudex delegatus ac commissarius specialiter deputatus de Signoria Florenței, Cei Opt pentru Securitate [Otto di Guardia] sau Cei Zece pentru Război [Dieci di Balia], în scopul de a primi și execută o sentință hotărâtă de aceste corpuri. A se vedea Andrea Zorzi, "Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145 (1987), p. 443. 13 H. F. Jolowicz și Barry Nicholas, Historical Introduction to the Study of Român Law, 3rd ed., Cambridge University Press
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
manuscris. Sugestia să (III: 163) că unul dintre cele trei a fost un mandat de Vicar în Valdarno Superior în 1428 și 1429 este dificil de acceptat, întrucat din punct de vedere tehnic vicariatul era officium și nu comisariat. 38 Andrea Zorzi, "I fiorentini e gli uffici pubblici nel primo Quattrocento: concorrenza, abusi, illegalità", în Quaderni storici, n. 66 (1987), p. 734. Asupra distincției, vezi și Fubini, "Classe", pp. 131-133; și Fubini, "Appunti șui rapporti diplomatici fra îl dominio sforzesco e
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
per conservatione et accrescimento dell'onore et stato del magnifico et excelso comune di Firenze în quella parte". Îi mulțumesc lui Alison Brown pentru referință. 48 Vezi studiul Laurei De Angelis în curs de publicare în William J. Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power. 49 Vedovato, Note, p. 52. 50 Trei prevederi privind salariile ambasadorilor la începutul Cinquecento-ului care nu sunt înregistrate în Vedovato, Note, pot fi găsite în ASF, PR, 191, fols. 26r-27r
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
le origini dello stato del Rinascimento, Bologna, 1979. 23 Fubini, Storiografiadell'Umanesimo, pp. 3-38. 24 Giannozzo Manetti, Historia pistoriensis, în Rerum Italicarum Scriptores, vol. 19, Milano, 1731; și William J. Connell, "The Humanist Citizen aș Provincial Governor", în Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, Cambridge, 2000, 144-164. 25 Raffaella Maria Zaccaria, "Documenti șu Giannozzo Manetti", în Stefano Ugo Baldassarri (ed.), Dignitas et Excellentia Hominis: Atti del convegno internazionale di studi șu Giannozzo, Florența, 2008, pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vor trece Dunărea. Nu exista nici o temere față de represaliile otomanilor: "Dacă turcii ar cuteza să pătrundă în Moldova, o forță atotputernică era gata să le pedepsească îndrăzneala."10 La început, nu a existat nici un motiv de îndoială asupra asigurărilor Eteriei. Andrea Pisani, consulul rus la Iași, nu a făcut nimic ca să-i dezmeticească pe cei care erau convinși că o armată rusească urma să-și facă în curînd apariția. În aceste împrejurări, Eteria a primit ajutoare foarte mari. Bani, arme și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Petru I, episcopul Muntenegrului, 87; 224; 226; 228 Petru al II-lea, episcopul Muntenegrului, 225, 226 Petru al III-lea, țarul Rusiei, 86, 127 Philip, de Flandra, prinț, 339; 345 Philippopolis, vezi Plovdiv, 16 Pind, munții, 77 Pireu, 237 Pisani, Andrea, 195 Pisarev, D.I., 300 Plav, 323 Pleven, 316 Plevna, vezi Pleven, 316; 317 Pliska, 26; 37 Ploiești, 264 Plovdiv, 16; 170; 305; 327; 328 Poarta, (Imperiul Otoman), 57; 62; 67; 69; 71; 72; 73; 74; 75; 76; 81; 82; 84
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
imunodeficitară. Tot felul de legende urbane circulau despre fete mutilate pe viață încercând să pună capăt unor sarcini nedorite. Se pare că unele își provocau avortul aruncându-se de la înălțime, cel mai adesea de pe dulapuri. Altele se chiuretau singure, cu andrele de împletit. Dacă memoria nu-mi joacă feste, cred că am văzut o scenă similară într-un film american. În comunism însă, avortul subteran era poate singurul mod de disidență exclusiv feminin. Un gest sinucigaș, prin care umanitatea însăși își
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
vedete care nu au nici o legătură cu politica, televiziunile numai asta fac. Astfel, putem vedea, ca mare știre de interes național, că Elena Udrea a dat cu mopul în nu știu ce sală de clasă și că este expertă în mâ nuirea andrelelor, sau o putem asculta pe Lia Olguța Vasiles cu cum interpretează, crispată, muzică populară din Ardeal. Sau putem să ne râdem la glumițele de cartier ale unor perso naje ca Mădălin Voicu sau Florin Călinescu. Deși nici Elena Udrea, nici
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
avansurilor bogătașului fără scrupule, dar și să facă față atacurilor eternei rivale. Și cu toții - domni și dame - discută aprins despre ce a mai declarat în seara precedentă nu știu ce politician sau blondă de politician. („Ai văzut, dragă, cum a venit cu andrelele în emisiune?“) Totul stă sub semnul lui „Ai văzut aseară?“ - o formulă care nu transmite o informație, ci e un fel de parolă de recunoaștere reciprocă, un fel de cheie care descuie ușile comunicării cu cel de lângă noi. Numai că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Genova, unde fu recunoscut de un locuitor din Biscaya, Portundo, pe care îl cunoscuse cândva, pe când slujea la curtea regelui catolic. Acesta îl ajută să se îmbarce pe o corabie pentru Barcelona; fu cât pe ce să fie prins de Andrea Doria, care-i vâna, căci pe atunci era de partea francezilor 1. Capitolul V PRIMELE STUDII (1524-1527) Studii în Barcelona (Postul Mare 1524 - martie 1526) 54. Sosit la Barcelona, își făcu cunoscut imboldul de a studia Isabelei Roser 2 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ediție Îngrijită de Puica Schäffer-Strihan, Tipografia Dalia Offset, Tel Aviv, 2001. 685. Mihai Eminescu, Opere, vol. VII, Proza literară, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1977. 686. Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Nastasă și Andrea Varga, cuvânt Înainte de Alexandru Zub, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj-Napoca, 2001. 687. Gerhard Schoenberner, Der gelbe Stern. Die Judenvernichtung in Europe (1933-1945), Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1992. 688. James Shapiro, Shakespeare and the Jews, Columbia University
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Anchetatorii Îi ordonau să sară jos, sau Îl Împingeau, În timp ce-i fixau picioarele; astfel, deținutul se prăbușea În cap. Bătaia la testicule. Această tortură consta În prinderea glandelor Între degete, după care erau bătute cu un bețigaș sau cu o andrea de Împletit până se umflau. În acest fel, cel torturat nu mai putea umbla și avea dureri Înfiorătoare. Bătaia cu sacul de nisip. Deținutul era legat cu mâinile deasupra capului. Imobilizat În această poziție, era bătut cu un sac de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a 4-a a KGB-ului și de câțiva din membrii statului sau major de la Moscova, în primul rând de generalul Anatoli Novikov. Sarcina grupului Luci: restructurarea peisajului politic est-german, conform strategiei Kremlinului, în pregătirea reunificării (vezi Raif Georg Reuth, Andrea Bonte "Das Komplott", Munchen, 1993, p.210 și următoarele). Printre altele, grupul Luci organiza manifestații de stradă - unele însumând câte 100.000 de oameni - cu caracter anticomunist și chiar antisovietic. Ori pentru a elimina din viața politică lideri interimari, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
din colțul camerei, se Întâmpla ca eu să-i citesc versurile lui Blok despre Italia - tocmai ajunsesem la sfârșitul micului poem despre Florența, pe care Blok o compara cu floarea delicată, eterică, de crin, când ea a spus privind peste andrele: „Da, da, Florența seamănă Într-adevăr cu un dimnîi iris, așa este! Îmi amintesc...“. Și atunci sună telefonul. După 1923, când s-a mutat la Praga, iar eu locuiam În Germania și Franța, nu mai puteam s-o vizitez prea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nu ne trezeam când se trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]