2,598 matches
-
al tragicului e cântul, acesta oferind cel puțin iluzia depășirii: "Cântând, încerc să ies din moarte / Și moartea totuși nu se curmă..." Neputința surmontării marasmului, neputința de a escalada munții lumii, declanșează "un hohot omenesc de plâns" (Unde-i mândria?). Anticiparea dispariției iminente e totuna cu pulverizarea Eului în miliarde de fulgi; zăpada, metaforă obsesivă, anticipă frigiditatea ultimă. O memorabilă Elegie de dimineață (din Călcâiul vulnerabil), cu accente supra-individuale, se încheagă sub semnul constrictiv al legii supreme: Vă privesc semănând praful
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Nu cred că doar intuiția bergsoniană implicată, este pur și simplu o caracteristică a adevărului, potențată de formidabila energie a nimicului. E un permanent început al vieții spiritului în lume... Trăim într-un prezent continuu, cu amintirile noastre și cu anticipările noastre, într-o conștiință mai vastă ("lumină din lumină"), din care se individualizează și evoluează și conștiința noastră, pînă își recunoaște originea și astfel se recunoaște pe sine și se recreează pe sine, redescoperind, printr-o atenție mai subtilă față de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la care Popper mai adaugă reproductibilitatea. Acestea ar trebui să constituie baza în alegerea teoriilor, deși Kuhn recunoaște că ele nu sunt suficiente, că nu duc la certitudine. Nu există nici un algoritm care să poată înlocui calitățile de judecată și anticipare, adevăratul izvor al succesului științific Avem, oare, într-adevăr de-a face, în cazul economiei, cu o veritabilă știință ? Întrebarea s-a mai pus și e suficient de ambiguă pentru a-i oferi un răspuns pe măsură. Dacă răspunsul ar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
medicamentele interzise în țările avansate ; Reacția la concurență : efectul de oglindă se verifică. Întreprinderile se globalizează pentru că alte întreprinderi din sectorul lor de activitate au făcut-o deja, au început să o facă sau o vor face. Adaptarea și / sau anticiparea devin atunci strategii vitale ; Obiectiv de eficiență : * căutarea celei mai mari eficacități organizaționale : globalizarea financiară a făcut ca investitorii bursieri să devină foarte selectivi și să investească în întreprinderi cu rate ale profitului foarte ridicate. Acest fenomen i-a determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de creșterea competitivității lor și de crearea de locuri de muncă cu înaltă valoare adăugată. În mod paradoxal sau nu, întreprinderile și statele sunt, ambele, chemate să învingă în competiția globală, ele generează locuri de muncă, inteligență, inovație, imaginație și anticipări. Baza succesului este astfel asigurată printr-un sistem de infrastructuri de comunicații și telecomunicații și un sistem performant de educație și de cercetare. Cele două facilitează accesul la excelență în producție, inovație și la piață. Un alt domeniu în care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
iar marele capital tronează. Strategiile industriale și comerciale conduc la concentrări mai tehnice și mai inteligente. O nouă geografie a firmelor se elaborează, iar acestea cunosc și ele o adevărată revoluție, care impune schimbarea concepției despre întreprinderi. 4.5.3. Anticipare și permanentă adaptare O firmă trebuie să gîndească mondial, adică să producă pentru o piață de nivel foarte ridicat, cu reguli și constrîngeri sporite. Managementul său se confruntă cu schimbări multiple, într-un mediu extrem de instabil. Firmele se luptă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
luptă cu trei constrîngeri majore: obsolescența rapidă a tehnologiei, libertatea pieței și violența concurenței. Firma este plasată într-un sistem complex, la care trebuie să se adapteze în permanență printr-un management adecvat. Devin foarte importante strategiile de grup, de anticipare, metodele clasice nemaifiind adaptate. Consultanța a devenit iarăși foarte importantă. Soluțiile lor sunt însă, uneori, dificil aplicabile din punct de vedere social. Alții promovează soluții mai umane, de exemplu metoda tăierii costurilor (cost-cutting), care aduce ameliorări printr-o mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o criză. Spargerea celebrelor bule speculative e un semn că totuși piața își corectează erorile, chiar dacă uneori costurile sunt mari și victimele numeroase. Aceste riscuri trebuie integrate de către investitorii instituționalizați, e nevoie de mult sînge rece și de capacitate de anticipare, de intuiții. Crizele mai mari se propagă în economia reală, mai ales cele imobiliare, deși părea că sfera financiară e tot mai deconectată în virtual. S-a revenit în bună măsură cu picioarele pe pămînt, dar comportamentele nu s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pe care le va aduce, la nivel mondial, secolul al XXI-lea, despre evoluția marilor puteri, dar și despre noile orientări tehnologice și militare. Autorul ține să ne convingă că sub haosul permanent al istoriei există o ordine, care permite anticiparea principalelor evenimente, tendințe și tehnologii din viitor, în mod rațional și lipsit de frivolitate. Viitorul are un sens și el poate fi intuit identificînd tendințele și evenimentele majore : demografice, economice, geopolitice, tehnologice, culturale și militare care vor avea loc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
înlocuiește Statul ? 158 4.4.4. Statul rezistent 163 4.4.5. Spre o nouă dinamică Stat-întreprindere 166 4.5. ÎNTREPRINDEREA GLOBALĂ 168 4.5.1. Firmele și reconfigurarea lumii 168 4.5.2. Univers concentraționar 169 4.5.3. Anticipare și permanentă adaptare 170 4.5.4. Reinventarea competențelor-cheie 171 4.5.5. Strategii spațiale ierarhizate 172 4.5.6. Compartimentarea sistemelor spațiale 173 4.5.7. Constrîngerile locale 175 4.6. GEOECONOMIA REGIUNILOR 176 4.6.1. Slăbirea legăturii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de cei care au știut să accepte provocarea disperării și erijate în răspunsuri-tip pentru generațiile următoare. Dar dacă ele nu oferă informații directe despre intensitatea nenorocirii suferite efectiv de cei care au trăit ieri, cel puțin dau, ca prin anticipare, o semnificație pentru suferințele celor care vor trece mâine prin încercări asemănătoare. Răspunsurile biblice la distrugerea Primului Templu în 586 î. Hr., care a urmat nimicirii regatului lui Iuda, nu sunt numai teologice. Ele sunt și politice. Odată cu dispariția cultului sacrificial
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Solomon Molko puteau să apară și să canalizeze o întreagă fervoare mesianică subterană, construind proiecte fantastice care urmăreau o rearanjare politică și convertirea papei. Iacov Berav a putut, de asemenea, să repună în uz hirotonirea rabinilor în Țara Sfântă, în anticiparea reinstaurării Marelui Sanhedrin care avea să anunțe venirea lui Mesia. Tot atâtea schimbări sau proiecte de schimbări care compensau oarecum tăcerea lui Dumnezeu în fața unei suferințe insuportabile. Este oare o întâmplare că, în Europa de Vest de astă dată, în Amsterdamul devenit
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a studiat aspectele fizice și cele psihologice ale ratei dobînzii. El consideră că valoarea se modifică în timp și insistă asupra oportunității investițiilor cu o rată marginală pozitivă a randamentului net. În analiza factorilor subiectivi, Fisher a introdus conceptul de "anticipare", ca element de formare a valorii capitalului. El a mai sugerat o diferențiere a ratelor dobîn zilor funcție de riscurile asociate randamentelor diverselor surse de venit, precum și traducerea în rate reale a celor nominale sau monetare, ținîndu-se seama de valoarea monedei
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
oferit elementului timp un loc important în analiza economică, pe de o parte datorită rolului strategic pe care îl conferea ratei dobînzii, datorită influenței acesteia asupra investițiilor și asupra creșterii, pe de altă parte datorită importanței pe care o conferea anticipărilor și previziunilor, ca determi nante ale comportamentului economic. Un alt factor extrem de prețuit de Wicksell este moneda, în principal datorită influenței sale asupra sistemului de prețuri, investițiilor și veniturilor. El distinge între "sistemul real" și "sistemul monetar", fără a neglija
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Această diferență ar sta la originea mișcărilor inflaționiste sau deflaționiste ale prețurilor. Această analiză a prețurilor îl va conduce pe autor la studierea condițiilor echilibrului monetar. Cu aceasta și începe Școala suedeză. Unii discipoli au insistat pe elementul timp, pe anticipări și previziuni, alții pe diferențele ce separă relațiile ex-ante de cele ex-post dintre variabilele economice. Pe astfel de baze, suedezii au elaborat o teorie proprie a ciclurilor, recomandînd politicile anticiclice care se impun. De asemenea, în dinamica economică, ei au
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
preț. De altfel, Myrdal consideră conceptul de echilibru monetar drept un simplu instrument de clasare a previziunilor indivizilor la un moment dat. Dar unul dintre aspectele cele mai interesante ale cercetărilor lui Myrdal asupra condițiilor de echilibru este importanța acordată anticipărilor și previziunilor. Pe de altă parte, Eric Lindhal a dezvoltat alte teze ale doctrinei lui Wicksell. El a aplicat analiza echilibrului relațiilor economice privite în timp, căutînd să formuleze o "teorie generală a dinamicii". El consideră necesară formularea de ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pildă, sunt mai mici decît sentimentul subiectiv al nereușitei, demersul respectiv nu va avea loc. Un alt reprezentant cunoscut al economiei comportamentale este Dan Ariely (Vezi Iraționalul previzibil: forțele ascunse care ne influențează deciziile, 2008. Sunt luate în analiză emoțiile, anticipările, normele sociale, contextul, relațiile reciproce (gelozie, invidie, prietenie) și alte forțe invizibile, dincolo de raționalitatea individului. Indivizii ar avea nevoie de astfel de puncte de reper care să-i ghideze, comparații, evaluări, obstacole etc.). Pînă și erotismul, iluziile și amăgirile au
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
estompată de limitele de înțelegere ale "adrisanților". Cum spunea Constantin Noica, există limite care închid și limite care deschid noi orizonturi întru cunoaștere. Constatam mai sus că e greu să faci previziuni. Pînă și istoricii eșuează cel mai adesea în "anticiparea" trecutului. Acesta îi refuză politicos de multe ori, nu li se supune abordărilor științifice emanate. Darămite cînd e vorba de viitor (prezentul ne scapă, oricum, pentru că trăim numai în el)? Cele mai multe limite sunt legate de finanțare. Cel mai greu este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
care a vorbit frumos despre unire, și de scriitorul Liviu Papuc, în calitate de amfitrion. După părerea mea, organizarea unor asemenea manifestări suferă intens de istoricism. Se spune că este dificil să anticipezi viitorul, dar istoricii noștri cei mai mulți eșuează adesea și în "anticiparea" trecutului. Plus că "istoria ne învață că oamenii nu învață nimic de la istorie", repetînd cu frenezie aceleași greșeli. Plus faptul că, singură, istoria nu explică nimic, ba are ea însăși nevoie de o explicație. Plus obediențele ideologice, subiecti vismele și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
meargă. Oricum, poveștile din carte sunt foarte plastice. S-ar putea, într-adevăr, ca adevăratele soluții să nu vină din lumea academică, sau din cea a afacerilor, care se face, în bună măsură, vi-novată de criză. Apoi, oricum, comportamentul, anticipările publicului sunt decisive, de aceea el trebuie să înțeleagă și pentru asta trebuie să i se explice. S-ar putea să existe o cale surprinzător de simplă pentru a rezolva măcar o parte din problemele existente. De aceea, se-ntîmplă că
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bilanțurilor băncilor, tensiunile persistente asupra lichidității in-terbancare, incertitudinea extremă, toate au condus la o contractare a creditelor destinate activității productive, după ce speculatorii și-au făcut de cap. Instalarea ideii de criză în conștiințe destabilizează și mai mult piața, prin efectul anticipărilor contraproductive. La început, a fost o criză a creditului imobiliar, apoi a devenit o criză a sistemului bancar în întregul său, pentru ca acum să se generalizeze ca o criză a pieței financiar-monetare internaționale, deci a întregii activități eco-nomice. Căci nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Japoniei din perioada 1990-2004, dar și criza globală de astăzi. Unii economiști consideră că am rătăcit adevărata cale deschisă de Keynes, teoria macroeconomică actuală reducînd-o la un model de echilibru static și încercînd să se bazeze mai mult pe ipoteza anticipărilor raționale, ceea ce constituie într-adevăr o îndepărtare de la gîndirea keynesiană. Keynes pune un accent fără precedent pe rădăcinile iraționale ale comportamentului economic, pe psihologie în privința funcției de consum, criticînd sever speculația fi-nanciară pe bază de anticipări. Legile psihologice elaborate îi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai mult pe ipoteza anticipărilor raționale, ceea ce constituie într-adevăr o îndepărtare de la gîndirea keynesiană. Keynes pune un accent fără precedent pe rădăcinile iraționale ale comportamentului economic, pe psihologie în privința funcției de consum, criticînd sever speculația fi-nanciară pe bază de anticipări. Legile psihologice elaborate îi joacă însă feste uneori. Pe baza lor, de pildă, Keynes considera că rata medie a economiilor ar crește odată cu venitul per capita, fapt infirmat de practică. Apoi, ceea ce a produs Keynes este într-adevăr un model
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
2008. Deși acum, în multe zone, șomajul pare să aibă mai mult de-a face cu probleme din partea ofertei decît cu o insuficiență a cererii. Apoi, Keynes a neglijat inflația, care a devenit persistentă în anii '70 și încorporată în anticipări, ceea ce obligat politica monetară să ridice ratele dobînzilor. Iar inflația persistentă despre care vorbeam poate fi pusă în seama politicilor monetare și bugetare expansioniste, a cheltuielilor publice prea mari și a deficitelor bu-getare, de inspirație keynesistă. Keynes a subestimat capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de altă parte, și mecanismul de piață a demonstrat că nu poate garanta obținerea unui echilibru, nicicum "echilibrele multiple" despre care vorbește Radu Vrînceanu, ca fiind un concept ce poate facilita înțelegerea fluctuațiilor economice. Cert este că sunt foarte importante anticipările indivizilor, întregul lor comportament economic, în adîncirea sau, dimpotrivă, în în-dulcirea crizei. Tot din prefață mai aflăm că globalizarea financiară are "fără doar și poate, în primul rînd, un efect pozitiv", deoarece orientează resursele spre zonele cu productivitate maxi-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]