3,836 matches
-
partidele care s-au poziționat pe versantul anticomunist Își reclamau propria legitimitate invocând, la nivel discursiv, tradiția de dinainte de instaurarea comunismului și lupta lor Împotriva regimului dictatorial. Astfel, nucleul dur al discursului acestor partide a determinat structurarea acestora În opoziția anticomunistă. Identificând Frontul Salvării Naționale drept element dihotomic și exponențial al comunismului deja dispărut În forma sa anterioară, aceste partide și-au construit strategia politică a primilor ani utilizând mai degrabă o autodefinire prin negare, decât printr-o construcție autonomă a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
degrabă să regăsim o discontinuitate cu trecutul comunist, căci aceste partide se construiesc În opoziție cu partidul succesor. Această tensiune a primilor ani pare Însă a pierde din intensitate odată cu anul 2000. De altfel, principalul partid care a revendicat discursul anticomunist (Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat) nu mai reușește să fie reprezentat În Parlament. Acest moment, ce coincide, de asemenea, cu momentul consolidării partidelor pe scena politică românească, ar constitui și momentul În care trecutul Încetează să joace un rol
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ș.a., abordează fenomenul literar din perspectiva ideologiei legionare, identificând reprezentanți și precursori ai acesteia în literatura română. Majoritatea colaboratorilor de la pagina culturală a ziarului dau și articole axate pe susținerea mișcării de extremă dreaptă. Se tipăresc materiale cu caracter antisemit, anticomunist, profascist, elogii adresate Legiunii și mareșalului Antonescu, declarații ale Gărzii de Fier, manifeste prolegionare. Printre colaboratorii permanenți ai acestei campanii publicistice se numără, alături de membrii comitetului redacțional, Nicolae Bogdan, Valeriu Cârdu, Ștefan Ion Gheorghe, Mihail Manoilescu, Ion Vial, Petru Șt.
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
popor” (Nichifor Crainic, Începem, 1/1932). Rubrici: „Calendarul cultural”, „Calendarul economic și financiar”, „Calendarul cinematografic”, „Biserica și școala”, „Calendar feminin”, „Ultima oră” ș.a. Dacă, în primele luni de apariție, ziarul se situează pe pozițiile unui naționalism moderat, din 1933 orientarea anticomunistă și profascistă a publicației devine evidentă. Un articol al lui Nichifor Crainic, intitulat Veacul naționalismului, este o sinteză a principalelor idei politice ale ziarului. Alături de articole cu caracter social-politic, preponderente în paginile cotidianului și semnate de principalii colaboratori (Dragoș Protopopescu
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
C.-B. opinează că a existat inițial un „«nucleu narativ» independent și fantastic (lupta gerului cu cotropitorii țării, existent și la alte popoare), dar a fost concretizat prin apariția unui eveniment istoric real”. Prin antologia, în două volume, Folclorul rezistenței anticomuniste (1999-2001), cercetătoarea dovedește că s-a creat în timpul dictaturii comuniste folclor, nu acela „nou”, care era de fapt un fabricat al propagandei comuniste, aparținând culturnicilor epocii, ci unul autentic, anticomunist, care circula pe ascuns. SCRIERI: Jurnalul oral, București, 1993; Legendele
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
eveniment istoric real”. Prin antologia, în două volume, Folclorul rezistenței anticomuniste (1999-2001), cercetătoarea dovedește că s-a creat în timpul dictaturii comuniste folclor, nu acela „nou”, care era de fapt un fabricat al propagandei comuniste, aparținând culturnicilor epocii, ci unul autentic, anticomunist, care circula pe ascuns. SCRIERI: Jurnalul oral, București, 1993; Legendele și tradițiile Dunării, București, 1994; Etern și emblematic în devenirea neamului românesc (în colaborare cu Dan Bodea), pref.Ioan Godea, București, 1994; Românii și otomanii în folclorul românesc, București,1998
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
București, 1994; Etern și emblematic în devenirea neamului românesc (în colaborare cu Dan Bodea), pref.Ioan Godea, București, 1994; Românii și otomanii în folclorul românesc, București,1998. Antologii: Cât e țara-n lung și-n lat, București, 1973; Folclorul rezistenței anticomuniste, I-II, introd. și postfață Dan Bodea, Cluj-Napoca, 1999-2001 (în colaborare cu Ion Nichita). Repere bibliografice: Irina Maciu, Tradiția, ca supremă credință, DEP, 1994, 32; Alexandru Brătianu, Andrei Zabet, Cornelia Călin, „Jurnalul oral”, „Cotidianul”, 1994, 1 februarie; Andrei Zabet, O
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
românesc”, „Vocea României”, 1995, 19 iulie; Ancu Damian, Emil Păunescu, Șantierul naval Giurgiu. Cartea centenarului (1897-1997), Giurgiu, 1997, 91-94; Gelku Maksutovici, Cornelia Călin-Bodea, „Românii și otomanii în folclorul românesc”, „Albanezul”, 1998, 7; Dan Bodea, O carte de excelență: „Folclorul rezistenței anticomuniste”, DEP, 1999, 225; Adrian Stănescu, O carte de excepție, „Curierul românesc”, 1999, 6; Adrian Tertecel, „Folclorul rezistenței anticomuniste”, „Revista istorică”, 1999, 5-6; Gh. Istrate, Românii și otomanii, „Curierul românesc”, 1999, 9; Mihai Maxim, Romanya daki Türkler, Örnek Türk-Romen Ortak yașamî
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
91-94; Gelku Maksutovici, Cornelia Călin-Bodea, „Românii și otomanii în folclorul românesc”, „Albanezul”, 1998, 7; Dan Bodea, O carte de excelență: „Folclorul rezistenței anticomuniste”, DEP, 1999, 225; Adrian Stănescu, O carte de excepție, „Curierul românesc”, 1999, 6; Adrian Tertecel, „Folclorul rezistenței anticomuniste”, „Revista istorică”, 1999, 5-6; Gh. Istrate, Românii și otomanii, „Curierul românesc”, 1999, 9; Mihai Maxim, Romanya daki Türkler, Örnek Türk-Romen Ortak yașamî [Un exemplu recent de cercetare a turcilor din România], „Türk Edebiyotî” (Istanbul), 2000, 31; Gh. I. [Gheorghe Istrate
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
Românii și otomanii, „Curierul românesc”, 1999, 9; Mihai Maxim, Romanya daki Türkler, Örnek Türk-Romen Ortak yașamî [Un exemplu recent de cercetare a turcilor din România], „Türk Edebiyotî” (Istanbul), 2000, 31; Gh. I. [Gheorghe Istrate], Dosarele istoriei. Cornelia Călin-Bodea, „Folclorul rezistenței anticomuniste”, „Curierul românesc”, 2002, 9. I.D.
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
1988, dacă nu mă Înșel, o scrisoare directă Între generalul Stamatoiu Aristotel și generalul Vlad Iulian, În care se face o referință la mine. Aveam și un nume de obiectiv, „Cain”, fiind „unul dintre cele mai Îndârjite elemente ale exilului anticomunist”. Mai mult nu se poate! Să-mi spună mie domnul Pelin că nu există nici un dosar, când cei doi generali corespondează despre mine și mi se dă numele de obiectiv?! Știu și cine au fost unii dintre cei care au
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Vladimir Tismăneanu: N-am să uit cum, În prima perioadă de după alegerile din 1996, Dorel Șandor spunea că problema cea mare a noii administrații nu este neapărat lipsa de convingeri. Probabil că aveau - unii dintre ei chiar foarte serioase - convingeri anticomuniste, antitotalitare, prooccidentale; au dovedit această orientare. Problema o constituia lipsa de viziune politică și de coerență. Mircea Mihăieș: Și de experiență! Vladimir Tismăneanu: Experiența se obține, se Învață. Mircea Mihăieș: În acele vremuri trebuia acționat rapid și radical, pentru că populația
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
tarele vieții politice românești. Vladimir Tismăneanu: Da, dar putea să-și asume - prin personalitățile directoare, prin ideologia promovată, prin revistele și ziarele pe care le controla sau le influența, inclusiv prin anumite relații cu Alianța Civică - o tradiție a rezistenței anticomuniste pe care, oricum ar fi stat lucrurile, PSD și PD nu aveau cum să o invoce. Nu vreau să ne referim acum la natura revoluției din 1989. Un lucru este cert: e greu de spus că Întreaga revoluție din 1989
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
oricum ar fi stat lucrurile, PSD și PD nu aveau cum să o invoce. Nu vreau să ne referim acum la natura revoluției din 1989. Un lucru este cert: e greu de spus că Întreaga revoluție din 1989 a fost anticomunistă, pentru că altfel nu s-ar explica votul din mai 1990, care, admițând că a existat o doză de fraudă electorală, rămâne totuși un vot pro-Iliescu. Mircea Mihăieș: Frauda nu a existat la modul direct. Ea s-a făcut prin manipulare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
urne. Vladimir Tismăneanu: Am scris Împreună un articol care a apărut În Christian Science Monitor, În care spuneam că principala problemă a alegerilor din România a fost tocmai faptul că alegătorii aveau de optat Între partide care toate se proclamau anticomuniste. Atunci, problema opoziției era să demonstreze că cei care se proclamă anticomuniști sunt criptocomuniști. Deși s-a blocat În discursul anticriptocomunist, ea avea o reală tradiție anticomunistă, una eroică, de rezistență: de la figurile centrale ale partidului care au pierit În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
tocmai faptul că alegătorii aveau de optat Între partide care toate se proclamau anticomuniste. Atunci, problema opoziției era să demonstreze că cei care se proclamă anticomuniști sunt criptocomuniști. Deși s-a blocat În discursul anticriptocomunist, ea avea o reală tradiție anticomunistă, una eroică, de rezistență: de la figurile centrale ale partidului care au pierit În Închisori, la rezistența din munți și la alte elemente care, fără a le ridica la rang de mitologii contemporane, au fost reale. Toate aceste lucruri puteau fi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de a fi mereu actual, mai curând decât de felul de a se îmbrăca. Ceea ce spunea avea, de fapt, prea puțină importanță, căci în cursul deja lungii sale vieți de flecar care spune adevăruri, fusese rând pe rând maoist, comunist, anticomunist, liberal, antiburghez, deși trăia în cartierul cel mai burghez, apărase toate cauzele și contrariul lor, dar mai cu seamă știa ce trebuie să spună pentru a trece drept contestatar, revoluționar, căutător, chiar și spunând banalități pe care avea să le
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
gazetărie, devine un adept al mișcării legionare. Condamnat în 1945, în contumacie, la închisoare pe viață, este arestat un an mai târziu. Eliberat în 1947, se alătură grupurilor de partizani din munți, făcând parte din comandamentul mișcării legionare de rezistență anticomunistă. Prins în februarie 1949, e osândit la temniță grea. La mai mult de un deceniu după punerea în libertate (1964), în martie 1977, obține azil politic, stabilindu-se în SUA. S-a stins după o suferință îndelungată. În țară, a
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
lunii februarie 2010 a fost numit printr-o decizie a prim-ministrului Emil Boc președinte executiv al Consiliului științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. (Dumnezeule, pare de-a dreptul halucinant, pomelnicul acesta de funcții anticomuniste date unui vlăstar de fost comunist, și el fost comunist până în măduva oaselor!!!) Durata mandatului de președinte executiv este de cinci ani. Ei poftim, ce mai aveți de zis de asta? Vedeți clar cine condamnă acum comunismul. Nu pot să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
are happy-end, n-are vedete, n-are romantism, n-are nici măcar scene de mutarea fălcilor, de șuturi în fund, și ce mai tura-vura, n-are nici măcar scenariu. Filmul vrea cică să spună profanilor din ziua de azi povestea rezistenței anticomuniste din munți. I-auzi colo bre! Pentru niște băieți, la care se observă clar că și-au lăsat pentru vreo oră blugii la vestiar ca se joace un pic de-a pac-pac pe dealuri. Povestea este înfiorător de seacă: foame
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
-ncercăm. Cică e vorba de munții Făgăraș, versantul nordic (în sudul masivului erau alți zăbăuci din aceștia, gruparea Arsenescu-Arnăuțoiu). N-am mai recomandat filmul acesta vecinului meu, fiindcă ar fi trebuit să-i explic eu ce-a fost aia rezistența anticomunistă, și cu se mânca la vremea aceea, fiindcă el n-ar fi văzut în film decât cum băieții ăia din gherila românească, în film nu fac nimic concret, doar se fâțâie pe coclauri și mai scot din pistoale câte un
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nu sunt chestii minore și de abia acum lumea constată cam cât costă toate acestea, care pe atunci li se spunea că li se cuvine și le primeau gratuit. Chiar și jigodiile astea tinere, leprele analfabete, care se autointitulează ritos anticomuniști, stau în casele construite în socialism, sau poate și mai rău, sug din osânza pe care au putut să pună mâna prin hoție părinții lor în vremile acestea de capitalism sălbatic. Deci încă odată, o lumânare și un gând pios
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de la Drept, manifestau în fața Universității împotriva reglementărilor „comuniste”, de a li se da studenților repartiții după terminarea studiilor și obținerea examenului de licență. Își delimitaseră cu creta pe asfalt, un spațiu pentru ei, spațiu pe care scriseseră și lozinci „anticomuniste”, după părerea lor. Nu au trecut decât un an, sau doi, de la scoaterea acestei prevederi curat „comuniste”, din lege și mulți din cei care luau o diplomă obținută cu greu, după ani de muncă, se trezeau că nu sunt angajați
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
am făcut. — Care era tema vorbitorului care a lipsit? — Sorel și violența modernă, cred că era. — Iar eu am vorbit despre Orwell și cât de sănătos la minte era. — Mulți tineri radicali Îl văd pe Orwell ca parte din gașca anticomunistă din războiul rece. N-ai lăudat Marina Regală cu adevărat, nu? — Asta ai auzit tu? — Dacă nu era un telefon atât de important, n-aș fi plecat sub nici o formă. Era o chestiune de a cumpăra sau nu o locomotivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cărnuri locale, pline de steroizi, bem vin de California și șampanie franțuzească, picolii se înclină în stil japonez și ieșim afară să ne luăm rămas-bun cântând „Mulți ani trăiască!” în cel mai neaoș stil mioritic, după ce Nick românul evreu american anticomunist epuizase înăuntrul cârciumii, în surdină, ușurel și discret: Leliță cârciumăreasă, Iubesc femeia, două cântece legionare și „Internaționala a doua”. Ceremonia oficială a fost tare frumoasă. City Hall este o fostă filatură transformată. Ofițera Stării Civile a venit la 2 fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]